Page 30 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 30
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Modernizarea — proba
Din cronica întrecerii socialiste
competentei şi răspunderii ------------------- . IV ELEVI!
aste—
PRODUSE substanţiale a consumu gii activităţi şi folosirii 1
Exprimată cu deosebită în concordanţă deplină pro nele şi organizaţiile sale rilor specifice de materii cu randament ridicat a l| o 19,00 Tc
claritate de secretarul ge gramele de modernizare a au căutat să impună aces-‘ PESTE PLAN prime, materiale, com bazei tchnico-materiale, i 19 Epoca
n,:
neral al partidului, tovară producţiei, inclusiv de nor tei importante activităţi un bustibili şi energie elec în cinstea marilor eve- j Cdc-şescu -
şul Nicolac- Ceauşescu, la mare economico-financia- larg caracter de masă, în telegrama prin ca trică — fapt ce a con nirnente politice din a- \ rilor înfăptuit
plenara C.C. al P.C.R. din ră — cu activitatea practi combătînd tendinţele unor re oamenii muncii de dus la realizarea unui cest an — cea de a 45-a 1 ţioncire e 19
aprilie a.c., dar şi cu pri că, să acţionăm pentru a organe colective de condu la Cariera minieră Mi- aniversare a actului is- , nia în lume
lejul memorabilei vizite de le transpune în viaţă", co cere, chiar al unor organe cia—Mintia îşi expri beneficiu suplimentar de Tezele şi
lucru efectuate în judeţul mitetul de partid şi consi de partid, de a. lăsa mate 5,5 milioane lei. loric de la 23 August 1944 ' formulate de
şi Congresul al XlV-lea ţ
nostru, sarcina moder liul oamenilor muncii au rializarea lor doar pe sea mă bucuria şi aprobarea Cu neţărmurită bu al partidului — colecti- 1 Nicolae Ceai
nizării producţiei repre revăzut şi reanalizat felul ma unor cadre tehnico-in- unanimă a Ilotărîrii ple curie şi înălţătoare mîn- vul de muncă al Intre- / program de
zintă pentru comunişti, în care măsurile stabilite ginereşti. Se acţionează narei C. C. al P.C.R. pri drie patriotică, harnicul acţiune revok
pentru întregul colectiv al corespund sarcinilor prio pentru afişarea în fiecare vind realegerea la Con colectiv al Carierei mi prinderii de berc din Ila- 20,25 Copiii
Combinatului siderurgic ritare ce revin în acest an secţie a măsurilor din gresul al XlV-Iea a niere Micia-Mintia se an ţcg raportează realizări ţ tria şi partide
Hunedoara una dintre pro fiecărei uzine sau secţii. programe, care vizează t o v a r ă ş u l u i Nicolae gajează ca în cinstea de scamă. Astfel, în bi- \ Invăfâmînt -
blemele de cea mai mare Efectuate într-un spirit de direct preocupările orga Ceauşescu, în suprema marii sărbători naţionale lanţul primelor şase luni ^ - producţie
acuitate şi actualitate. Noi răspundere şi exigenţă, a- nelor şi organizaţiilor de funcţie de secretar gene de Ia 23 August şi a această unitate a înscris / Univers, maic
le cerinţe şi exigenţe au ceste analize au fost făcu partid, ale tuturor oame rat al partidului se ara o producţie industrială l © 21,35 Far
determinat comitetul de te cu participarea unui nilor din uzine şi secţii. tă că după primele 6 Congresului al XlV-lea suplimentară în valoare ) zicale ale R
S-au stabilit termene luni ale anului, s-au rea al partidului să obţină ziunii române
intermediare, precum şi noi şi importante succe de peste 10 milioane lei, ţ Telejurnal.
VIATA DE PARTID practica informării perma lizat peste plan : 15 mi se în asigurarea bazei de care s-a obţinut îndeo- (
nente a oamenilor asupra lioane Iei la producţia sebi pe seama creşterii /
stadiului îndeplinirii fiecă marfă, 80 tone de zinc, materii prime a ţării. productivităţii muncii cu [
partid şi consiliul oameni mare număr de comunişti rei măsuri şi influenţei 8 000 lei pe fiecare per- ţ JţADIO
lor muncii să reanalizeze cu experienţă, specialişti asupra productivităţii mun 152 tone de plumb, 40 PRIN CREŞTEREA
felul în care este condusă şi cadre de conducere, pen cii, calităţii şi eficienţei tone de cupru, 3 500 tone soană încadrată, în ace- j
această activitate, să-i ree tru acest an stabilindu-se producţiei. de bcnlonită, 6 000 tone PRODUCTIVITĂŢII Iaşi timp înrcgistrîndu- j SELECflUN'I
valueze conţinutul şi mo 76 de măsuri în diferite do O recentă plenară a co de calcar ş.a. Aceste suc se un însemnat benefi- ţ GRAMUL I: t
dul cum sînt materializate menii ale activităţii econo mitetului de partid din MUNCII ciu peste plan ca ur- ‘ programul cilii
măsurile stabilite. Ce s-a mice. Cele mai multe, 35, combinat a adus însă în cese au fost obţinute în Radiojurnal; 8
făcut concret ? S-a trecut vizează modernizarea flu atenţie faptul că există deosebi pe seama creşte Datorită măsurilor în marc a reducerii clici- ^ presei ; 8,10 Ci
la actualizarea programelor xurilor de fabricaţie. Sînt încă un însemnat potenţial rii productivităţii muncii, treprinse pentru organi tuielilor de producţie pre- ^ todiilor ; 9,00
ştiri ;
9,05 1
pentru perioada 1989—1990, apoi stabilite măsuri pen uman şi . tehnico-material în condiţiile reducerii zarea judicioasă a înlrc- văzute. ^ ascultătorilor ;
asigurîndu-se corelarea ter tru îmbunătăţirea pregăti insuficient valorificat. E- univers într-ui
menelor cu condiţiile şi rii tehnice, programării, xistă organizaţii de partid 10,35 Cîntccc
10.15 Pubiicita
sarcinile specifice, cu pla lansării şi urmăririi pro puternice, cadre şi specia Hulei 1 ' ,,dc şt
nurile de investiţii, repa ducţiei, raţionalizarea de lişti cu valoroasă şi înde Hon pitor
raţii capitale şi de cerce bitării şi pregătirii mate lungată experienţă care Muz, uşoară
tare .ştiinţifică, ceea ce a rialelor, modernizarea con trebuie să contribuie mult letin de ştiri ;
comoara folclc
dus la completarea lor cu trolului de calitate şi în mai consistent la realiza ip® Partidul, inii
noi măsuri care să funda general a mijloacelor de rea măsurilor stabilite, să irr 12,10 Formai
laureate ale i
menteze creşterile stabilite control, ' îmbunătăţirea ac stimuleze iniţiativa .şi răs ES naţional „Cânt.
la principalii indicatori. punderea oamenilor. Ne- niei“; 13,00 n
De asemenea, s-au reactu tivităţii de gospodărire a realizarea la timpul potri 3 ; 15,00 Av
alizat comisiile de coordo energiei electrice, de între vit, sau chiar deloc a unor radio-tv. ; 15,
din ooerete;
nare şi colectivele de lucru ţinere şi reparare a mijloa măsuri, eficienţa scăzută a fruir să, cin;
pe domenii la nivel de celor de» producţie. altora dovedeşte că nu toa scris" 4 ,- IC,00 R
combinat şi uzine. * Pentru a asigura finali te organele şi organizaţiile ta tC,15 Coordon
mice ; lfi,50
Pornind de la imperati zarea în bune condiţii şi de partid şi conducerile 17,00 Pentru p
vul formulat de tovarăşul la termenele stabilite a colective acţionează sis Antena sindic,
Nicolae Ceauşescu, potrivit programelor, comitetul de tematic şi responsabil. Orele serii ; 2
jurnal; 21,00 !
căruia „Trebuie să punem partid clin combinat, orga- Această situaţie a gene dv. ; 22,00 l
rat întîrzieri în execu oră; 23,00 M<
23,10 1
tic ;
ţia unor lucrări la fur 23.15 Nocturn;
CARNET CULTURAL artă Deva, care şi-au susţi nalul nr. 4, oţelăria e- 23,55—21,00 r
confruntare
nut.
in
această
cu publicul, examenul de di lectrică 2, laminoarele de ştiri.
o „La braţ cu tinereţea". ploma.
Sub acest generic, la Centrul 800 mm şi 650 mm etc. Toc
,!e cultură şi creaţie „Cînta- a „Cîntecele Ruscăi". Cea mai de aceea, comitetul de
rea României" din Germisa- dc-a XVII-a ediţie a „Săptă- partid şi-a intensificat ac
ra-Bâi, a avut loc o plăcută mînii portului, dansului şi
intîlnire a oamenilor muncii cântecului popular pădure- tivitatea, a luat noi măsuri I C I N E M
veniţi la odihnă şi tratament nesc" de la Glielari s-a în pentru valorificarea mai o-
cu tineri solişti de muzică u- cheiat printr-o complexă ma perativă şi eficientă a pro
şoară. Organizat de Centrul nifestare cultural-sportivâ. în punerilor şi soluţiilor iz-
ludcţean de îndrumare a crea trecerile sportive, parada por DE' : Het
ţiei populare şi a mişcării tului popular şi spectacolul vorîte din adunările gene reştr lantic)
.artistice de masă. spectacolul, „Cîntecele Ruscăi", susţinut rale lărgite ale organizaţii COMPLEXUL TURISTIC „PRISLOP" II U x. - D O /•
care a reunit tineri interpreţi de formaţii artistice ale co lor de bază. Ele trebuie canţa cea maj
din Deva. Hunedoara, Siinc- munei gazde şi invitate de la de lildeş (Mo*
ria, Orăştic şi Gcrmisara-Bâi, aşezămîntul cultural din Te- însă urmărite mai îndea Nu cu mult timp în zei de producţie şi agre- şi odihnă preferate ale Noaptea gene
în acompaniamentul formaţiei tiiic şi de Ia Centrul ue cul proape, materializate în urmă, în judeţul nostru, meTit a C.A.P. Bo.ş. Am oamenilor muncii din seriile I-1I (!\
„Poseidon", s-a bucurat de tură şi creaţie „Cîntarea Ro Hunedoara , dar şi din 13); Scufunda
calde aprecieri din partea mâniei" al siderurgiştilor din conformitate cu termenele şi-a deschis porţile o plasat în Valea Zlaşiiu- aclîncime (Fia
publicului. La nivelul artis Hunedoara, au precedat tra stabilite, inclusiv cele de nouă unitate turistică şi lui, într-un cadru natu celelalte localităţi ale TROŞANI: pis
tic bun al spectacolului au diţionala nedele cu care s-au perspectivă. de agrement. Este vorba ral de o deosebită fru judeţului. te ghearele
contribuit soiiştii-elevi ai încheiat manifestările politi- de Complexul turistic museţe, la doi kilometri Vreau să ştie
clasei de canto muzică uşoa co-educative şi cultural-spor- înainte de a încheia, aripi (7 Noie
ră de la Şcoala populară de tive ale săptămînii. VALENTIN NEAGU „Prislop" aparţinînd Ba- de satul Boş şi şapte ki trebuie să lăudăm aceas se Intîmplă,
lometri de municipiul tă iniţiativă a consiliului (Unirea); LE
Hunedoara, complexul o- de conducere al C.A.P. pediţia (Cultu
CAN : Un ge
feră toate condiţiile pen Boş (preşedintele unităţii Vestul sălbat
LON)
fărul);
Ritmicitate, calitate, angajare şi iniţiativă - tru timpului liber. E- Maria Căciulat, inginer pe comori i
plăcută
petrecerea
şef Petrişor Mircea şi
a
PETRILA :
şef
Aurelia
(Muncitoresc)
xistă aici un motel, contabil să evidenţiem SA : Cele ma
Crişan),
repere ale creşterii producţiei de cărbune cu 34 de locuri de munca depusă de mem mente cu Stp
cazare, în camere cu
(Muncitoresc)
două şi trei paturi, .pre brii cooperatori — în Temerarii de
deosebi de cei din sec
(Retezat); BU
(Urmare din pag. 1) rea în funcţiune a noi a- obţinînd succese de seamă traşcu, Ioan Parfire, Fran- cum şi opt căsuţe con torul de industrie mică port secret h
fortabile cu cile două
bataje frontale în toate în creşterea randamentelor cisc Olasz, Vasile Constan care au realizat mobi şic); ORAŞT
minei. Reperele creşterii sectoarele, acţiune regă pe post, a vitezelor de îna tin, Emeric Szabo, cei locuri fiecare. Motelul lierul, muncind efectiv şi în Iaşi (Patriji
(Flacăra) ;
continue a realizărilor vor sită în creşterea cu 15 la intare şi a capacităţii de nou încadraţi, în majori dispune de o cochetă la construcţii — precum RA-BAI: Croi
rămîne ritmicitatea şi cali sută a liniei active de însilozare, consumul de tate tineri, găsesc un sală-restaurant, cu 56 de şi sprijinul acordat de cenţei (Cent
tură şi creaţi
tatea producţiei, dublate front". lemn de mină redueîn- cîmp larg de afirmare. De locuri la mese şi de două oamenii muncii de la României") ;
de angajarea şi iniţiativa — Acelaşi rezultat, res du-se substanţial. Această altfel, peste 60 la sută din terase în aer liber, cu unele unităţi economice Cei 13 de
întregului nostru colectiv. pectiv derularea optimă a tehnologie a fost extinsă colectivul minei îl alcă o capacitate de 76 de din Hunedoara, de orga (Dacia); BRA
Aceleaşi coordonate de extracţiei şi livrării căr în stratul 5, la brigăzile tuiesc oamenii muncii locuri. Tot în cadrul. nele locale de partid şi dispăruţi; CA
riţa în Iaşi ii
bază ale activităţii desfă bunelui, îl urmărim şi prin lut Nicolae Bolohan şi sub 30 de ani, cei cu . complexului mai funcţio cultură şi cr
şurate în adîncurilo de rearmarea şi întreţinere a Florea Feier, în abataje vechime în minerit mai nează un ştrand cu două de stat. tarea Român
Mar
cărbune ale minei Petrila peste 7 km lucrări miniere, cu front scurt, prin să mică de doi ani reprezen- bazine (unul pentru îno Iată, aşadar, prin con MERIA: (Mureşu
ruţi
le-am abordat şi în discu acţiune care va conduce parea preabatajelor direc tînd jumătate din efectivul tători şi unul mai mic, struirea în regie proprie Maria Mirabc
ţiile purtate cu mineri şefi la îmbunătăţirea condiţii ţionale sub acoperiş din total. Cu toate acestea, ex pentru copii), plajă cu şi darea în folosinţă a na).
de brigăzi, conducători ai lor de acces şi aprovizio două în două felii. în a- perimentaţii şefi de bri duşuri, zonă verde şi complexului turistic şi de
proceselor de producţie şi nare la fiecare loc de plicarea noii tehnologii la găzi -au avut numai cuvin multe flori. Măi există, agrement „Prislop", Co
ai diferitelor servicii din muncă — continua ideea condiţiile concrete ale te de laudă la adresa mai de asemenea, un eleşteu operativa agricolă din V a g f f l s
cadrul unităţii. Referindu- un alt şef de brigadă. locurilor de muncă se pro tinerilor ortaci Nicolae pentru pescuit sportiv. Boş realizează două o-
se la ritmicitatea şi cali Ioan Buta. bează zi de zi spiritul de Cristea, Costel Chiribon, In lucru se mai află un biective : pune la dispo
tatea producţiei, ioan C. Şeful biroului tehnic al iniţiativă, angajarea şi dă Tiberiu Cimpoeru, Dănuţ miniteren pentru diferi ziţia siderurgiştilor, mi
Radu, miner şef de briga minei, sing. Valeria ITerbei, ruirea colectivului minei te jocuri sportive. Dacă nerilor, celorlalţi oameni Pentru azi:
dă, sublinia : „Experienţa a insistat asupra relevării -noastre". Popa, Liviu Goia, Radu ai muncii din munici fi predominai
să şl caldă ci
icumulată a demonstrat unei alte direcţii priori Completarea şi omoge Mitrofan ş.a. Despre do la toate acestea mai piul Hunedoara şi din mult senin. Iz
necesitatea sporirii preo tare de acţiune — moder nizarea efectivului, perfec rinţa acestora de a con amintim pădurea, care se judeţ un nou loc de semnala avers
cupărilor noastre pentru nizarea tehnologiei de ţionarea pregătirii profe tribui prin fapte la rea înalţă deasă pe ambii ver odihnă .şi petrecere plă slabe şl descf
crearea unei linii de front extracţie. „Utilizarea ta sionale a oamenilor mun lizarea saltului cantitativ sant! ai văii, dînd per cută a timpului liber, trlce Sil zone)
şi munte. VS.
active capabile să asigure vanului de rezistenţă în cii se află permanent în şi calitativ al producţiei manent aerului puritate sporindu-şî, în acelaşi moderat din
extragerea cantităţilor de exploatarea stratului 3, cu atenţia comitetului de vorbeşte şi faptul că 59 şi prospeţime, putem con timp, propriile beneficii nord-est. Tc
cărbune stabilite zilnic pe abataj frontal în felii ori partid al întreprinderii. In dintre ei urmează cursu chide deci, că acest com şi consolidîndu-se pe plan minime vor
între 14 şi 19
fiecare schimb şi brigadă. zontale — preciza inter brigăzile conduse de co rile de policalificare, iar plex turistic de la Boş, economico-financiar. cele maxime
Pentru noi. dezvoltarea ca locutoarea noastră — a muniştii Ştefan Alba, alţi 295 se pregătesc pen va deveni în curînd, una 32 grade.
pacităţilor de producţie dat rezultate, brigada con Francisc Kovacs, Ton Cio- tru a deveni mineri şi din zonele de agrement M. LIONEL
existente înseamnă intra dusă de Dumitru Abăboaie banu, Constantin Dumi- electrolăcătuşi.