Page 38 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
Satisfacţie deplină, unanimă aprobare faţă de Hotărîrea
esy-«<gB5BWiigz
Plenarei Comitetului Centra 1 cu privire la realegerea ELEVI
DUMINICĂ
tovarăşului Nicolae Ceausescu în func ţia supremă • 11,30 Lu
J lor 12,25
lor, 1 datori
de secretar general al F’artidului Comunist Român Activitate productivă susţinută Viaţa satului
Telex ® 13
duminical
instrumentale
ÎNALTĂ STIMĂ, UNANIMĂ PREŢUIRE FAŢĂ DE CONDUCĂTORUL realizări în continuă creştere animate * Ui
tor şi cîntec
ÎNCERCAT AL PARTIDULUI 1. Cum aţi încheiat pr imul semestru al anului ? P.C.R. din 27—28 noiem Din antologii
2. Cu ce probleme se confruntă colectivul ? brie a.c. privind realege românesc * 1
Asemenea întregului hotărîre istorică a reînves- pentru ridicarea la noi 3. In ce direcţii acţio naţi pentru îndeplinirea rea tovarăşului Nicolae Horă mîndre
partid şi popor, lucrătoa tirii tovarăşului Nicolae cote calitative a întregii planului ? Ceauşescu în funcţia su ncascâ * Ap
rele de la Ţesătoria de Ceauşescu în înalta func activităţi. Unitate reprezentativă a un plus de 32 000 tone mi premă de secretar general tru tinere tale
mătase Deva au luat cu ţie de secretar general al Comuniştii din schimbul extracţiei şi preparării mi nereu cuprifer şi complex al partidului la apropiatul comici ai ec
noştinţă cu deplină satis partidului, mobilizaţi de B — ţesătorie, toţi cei ce nereurilor, cu îndelungată extras, cu sporuri şi la Congres al XlV-lea al P.C.R. Auiograf muz
facţie şi înaltă mîndrie înaltul exemplu de muncă muncim în această între şi bogată tradiţie munci metalele conexe. Menţio în mod concret, ne vom venţa telesp
patriotică de Hotărîrea şi viaţă pe care ni-1 oferă prindere modernă, a in torească şi cu un prezent nez că aceste realizări orienta eforturile şi preo e 15,00 închi
Plenarei C. C. al P.C.R. stimatul nostru conducă dustriei uşoare româneşti, marcat de însemnate acu peste plan au fost obţi cupările spre mobilizarea gramului e 1
privind realegerea tovară tor, ne angajăm să mun mulări cantitative şi cali nute pe seama productivi energică în producţie a jurnal « 19,2
şului Nicolae Ceauşescu, cim cu dăruire şi abnega sîntem hotârîţi să ne spo tative — Mina Deva .înre tăţii muncii, care mar minerilor şi preparatorilor României ©
ţie patriotică pentru în rim eforturile şi preocu şi stimularea continuă a artistic: Dragi
genialul nostru conducător făptuirea neabătută a sar pările în producţie, să gistrează constant reali chează o creştere valorică întrecerii socialiste pen torie © 21,5
de partid şi de stat, cti întîmpinăm cu noi şi im zări pozitive în producţie, de 3,3 milioane lei, că tru cantităţi sporite de nai 9 22,00
torul României socialiste cinilor ce ne revin, pen înscriindu-se în rîndul ne-am încadrat în cheltu m i n e r e u şi metale programului.
tru a ne spori contribuţia portante realizări cea de întreprinderilor fruntaşe ielile materiale şi totale
moderne, gînditorul de la dezvoltarea economico- pe ramură. de producţie, chiar cu u- în concentrate. Avem
excepţie şi strategul re a 45-a aniversare a actu La întrebările redacţiei nele economii, că ne-am în vedere aplicarea unor LUNI, 10
voluţionar, în funcţia su socială a patriei. lui istoric de la 23 August răspunde azi inginerul îndeplinit şi sarcinile la noi soluţii pentru îmbu « 19,00 Ta
premă de secretar general Aici, la Ţesătoria de 1944 şi Congresul al XIV- Nicolae Stanca, directorul investiţii. nătăţirea calităţii minereu 19,25 Ctitorii
mătase Deva — creaţie a lui extras — îndeosebi la
ai partidului la Congresul lea al partidului — ade Minei Deva. 2. N-aş putea spune că dc Aur • 19;
al XlV-lea al P.C.R. A- „Epocii Nicolae Ceauşescu" ziunea noastră faptică la 1. în întreaga activita ne confruntăm cu proble sectorul Muncel, unde ne tul Programa
cest act reprezintă garan —, avem condiţii bune de te de producţie am urmat me deosebite — deşi mai confruntăm cu anumite vă al Congri
ţia dezvoltării armonioase muncă şi viaţă şi ne stră hotărîrea realegerii tova neabătut tezele, ideile şi avem şi noi greutăţi şi greutăţi, dar şi a celui XlV-lea al P.
duim sâ le valorificăm zi răşului Nicolae Ceauşescu prelucrat în uzină. De a-
în continuare a scumpei orientările secretarului ge neajunsuri —, însă cele semenea, în scopul menţi sufleţiior proj
noastre patrii, ne dă si de zi, în interesul pro în funcţia supremă de se neral al partidului, tova care apar — în special ascensiune ai
ducţiei, al fiecăruia dintre cretar general al Partidu răşul Nicolae Ceauşescu, în transportul minereului nerii realizărilor la cote • 20,05 Induşi
guranţa unor noi şi mă superioare, am trecut la grame -riorito
reţe înfăptuiri revoluţio noi. Raportăm că pe pri lui Comunist Român. sarcinile reieşite din cu- şi în aprovizionarea cu atragerea în circuitul pro Teza ţlclor
vîntările rostite la foru
nare pe drumul ce va fi mul semestru al anului LIA UŞVAT, murile comuniste şi ale ductiv a perimetrelor mi cert - satul i
deschis de apropiatul fo am obţinut rezultate po MINA DEVA * 3 niere Bolcana şi Brădăţel vatră de cînti
secretarul organizaţiei democraţiei muncitorcşti-
rum suprem al partidului, zitive, iar acum acţionăm de bază a schimbului B revoluţionare din 1988 şi I şi II şi la valorificarea melodii culese
al întregului popor, cu energie şi fermitate - ţesătorie, Ţesătoria de din acest an, privind or resurselor minerale din pretate de Mi
iazul de decantare Valea
însufleţiţi de această pentru amplificarea lor, mătase Deva ganizarea temeinică a lu lemn de mină — fac obi Mureşului. Aş mai subli ghel şi Drâ
crului pe sectoare şi for ectul unor analize ime tean • 21,00
maţii, utilizarea la para diate şi, cu sprijinul nia faptul că ne bazăm pe ţia muncitorec
PROFUNDA RECUNOŞTINŢĂ A OAMENILOR CATEDREI metri optimi a utilajelor, B.A.D.P.S., al Centralei colective destoinice şi luţior ..ă în
maşinilor şi instalaţiilor minereurilor Deva şi al conştiincioase, cum sînt 21,20 Din lui
Noi, oamenii catedrei, tivarea în rîndul elevilor fizică-chimie, cabinetele de din dotare, respectarea ri colaboratorilor noştri, sînt brigăzile conduse de Pavel talului • 2
am primit cu satisfacţie a respectului şi responsa limba .şi literatura română, guroasă a tehnologiilor de rezolvate în ; scurt timp, Arcade, Gheorghe Apreo- doresc eu ţii
Hotărîrea Plenarei Comi bilităţii faţă de unitatea cel de limbi străine şi s-a extracţie şi preparare a astfel îneît producţia să se tesei, Iacob Oşelinschi şi Românie - v
Iosif Filip — de le Secto
tetului Central al Parti de învăţămînt în care se refăcut în întregime pro minereurilor, a normelor poată desfăşura fluent şi rul minier Deva, de Gheor triotice, revoli
dului Comunist Român din formează. La olimpiadele paganda vizuală. de protecţie a muncii, în eficient. De asemenea, mai ghe Irimia, Pompei Domi- 21,50 Telejurni
27—28 iunie cu privire la şcolare, 'elevii noştri au Colectivul didactic al cadrarea în consumurile sînt anumite carenţe de de, Gheorghe Chiroşca şi închiderea
realegerea în funcţia su obţinut 7 premii şi 21 de şcolii noastre este carac specifice de materii pri organizare şi disciplină a Vasile Soare — de la Sec lui.
premă de secretar general menţiuni la faza jude terizat de strădania de a me, materiale, combustibil muncii. torul minier Muncel, for
al partidului a tovarăşu ţeană .şi 4 menţiuni la cea ridica procesul educativ la şi energie. Mutînd centrul, 3. Sarcinile noastre sînt maţiile lui Ioan Dobra — BP ~ 'QH8S£Beâ
- >
lui Nicolae Ceauşescu, cti republicană. De asemenea, dc greutate al muncii po mobilizatoare în continua de la uzina de preparare
tor de eră nouă, care a fac cinste şcolii noastre nivelul impus de actualul litice şi de conducere în re în acest an, în întregul şi Sabin Petruţ — de la HiNEfWi
deschis învăţămîntului ro componenţii echipajului stadiu atins de ştiinţă, mijlocul colectivelor — a- cincinal, iar rezultatele atelierul mecanic, aflate
mânesc perspective deose care va reprezenta jude cultură şi de cunoaşterea colo unde se hotărăşte e- bune obţinute nu ne con permanent în primele rîn- DEVA : Heri
bite. Pentru grija necon umană, de a asigura con fectiv soarta planului, a duc la automulţumire, dim reşte Atlantida
ţul la faza naţională a duri ale hărniciei şi pro II U N E D O A
tenită pe care conducăto concursului „Patrie româ diţii de studiu conforme producţiei —, comitetul de potrivă, ne determină la ducţiilor suplimentare. în canţa cea marc
rul încercat şi vizionar al nă, ţară de eroi", ce se exigenţelor unui învăţă partid, consiliul oamenilor noi acţiuni şi măsuri, la întîmpinarea aniversării a de fildeş (Mod
Noaptea gener
partidului şi statului nos va deschide în 24 iulie, muncii, comitetul sindica o activitate mai susţinută 45 de ani a actului istoric seri 11 U (M
tru o poartă învăţămîntu- mânt modern. Rezultatele tului am reuşit să contro şi majorarea sporurilor de de la 23 August 1944, a B): . undar
lui, noi, slujitorii şcolii, la Deva. Cu rezultate fru bune pe care le-am obţi lăm sistematic, de aproa producţie de pînă acum. Congresului al XlV-lea al adînciiue (Flao
moase ne prezentăm la pe modul în care se mun In tot ceea ce facem avem TROŞAN1: Pisk
ne exprimăm profunda nut, şi cărora ne vom ceşte şi se îndeplinesc direcţii clare de urmat, partidului şi a Zilei mine te ghearele
noastră recunoştinţă şi realizarea angajamentului preocupa să le adăugăm şi sarcinile, am intervenit o- subliniate de secretarul rului, am declarat luna iu Vreau sa ştiu
aripi (7 Noicn
răsplătim prin efortul de de muncă patriotică (în alte împliniri, le dedicăm perativ, în deplină cunoaş general al partidului, to lie „Lună record în pro se inthnpia,
a dobîndi noi succese în deplinit pină la această sărbătoririi a 45 de ani de tere a situaţiei, în soluţio varăşul Nicolae Ceauşescu, ducţie", hotărîţi să ne spo (Unirea); LUI
pediţia (Cultm
nobila misiune de modela dată în proporţie de peste narea unor probleme şi în ■ magistrala cuvîiitare rim continuu contribuţia CAN : Un ger
re a tinerei generaţii, 80 la sută) şi la activita la măreţul act istoric de adoptarea măsurilor ce se la Plenara C.C. al P.C.R. la dezvoltarea bazei de Vestul sălbatic
atenţia şi încrederea ce ne tea de autodotare. Astfel, la 23 August 1944 şi în- impuneau. Aşa am reuşit din 27—28 iunie a.c. , , materii prime a ţării, să filrui); LONE
sînt acordate. în acest an, cabinetelor tîmpinării celui de-al XIV- ca, după şase luni din a- Sarcinile importante ce înfăptuim neabătut obiec pe comori i
FETRILA :
tivele pe care le va a-
în anul şcolar de curînd existente li s-au alăturat lea Congres al partidului. cest an, să depăşim preve ne revin îşi vor găsi dopta supremul forum al (Muncitoresc);
încheiat Şcoala generală încă trei, multifuncţionale, derile la producţia marfă reflectarea în rezulta comuniştilor români din SA : Cele mai
VIORICA SITARU, cu peste 19 milioane lei, tele clin producţie, ca o mente cu Star
nr. 5 Deva a înregistrat re pentru clasele I-IV, şi unul directorul iar la producţia netă (pe adeziune unanimă a colec luna noiembrie a.c. (Muncitoresc):
zultate bune în procesul pentru limba engleză. S-au Şcolii generale nr. 5 cinci luni — n.iî.) cu 8,2 tivului Minei Deva la IIo- Convorbire consemnată do Temerarii de I
(Retezat); Bit/
port secret (!
instructiv-educativ, în cul reamenajat laboratorul de Deva milioane lei, să înscriem tărîrea Plenarei C.C. al DUMITRU GHEONEA şie); GURABA
aiV,\.vr«v.v.v.v,\v.w/AV.v/.v.VAV.v/,v/.v.v.’.v.Vi,v/.vr. '.ViVVi'.V.V.V.V,V.-.V.-.V. gina cîntecelc
rui) ; ORAŞTU
Coordonata fundamenta interes major pentru ft>- în laşi (Patria)
GE
(Flacăra);
lă a întregii activităţi cul- Atenţie deosebită acţiunilor pentru tineret cuitorii comunei. BAI: Adio. ar
turai-educative o constituie — Pentru viitor — pre rillel-ii (Centr
edificarea conştiinţei revo ciza tovarăşul Iosif Topli tură şi creaţie
României") ;
luţionare a omului de tip ţinute la principalele sec pentru tineret le-am im se bucură prezentările de flat astfel că aici fiinţează cean — vom acorda o mai Cei 13 de I
nou. Iar terenul cel mai toare ale minei, dezbateri primat un pronunţat ca cărţi noi, proiecţiile de dia o , universitate cultural-.şti- mare atenţie acţiunilor de (Dacia); BRAZ
dispăruţi; CAI
fertil de modelare a unui le „Rolul cărţii social-po- racter educativ. Iar tinerii pozitive pe teme de istorie, inţifică, ale cărei cursuri microgrup, la locurile de riţn in Iaşi ((
om cu o înaintată conşti litice în formarea omului care ridicau probleme pri de floră şi faună sau speo au ca loc de desfăşurare muncă ale oamenilor şi, cultură şl ere
inţă patriotică, cu o vi nou, constructor al socie vind ţinuta şi comporta logie (cu concursul speo- unităţile economico-sociale de asemenea, activităţii tarea Românie
ziune ştiinţifică despre lu tăţii socialiste", „Educaţia mentul la asemenea mani logului amator Marius şi ca tematică probleme de brigăzii ştiinţifice. MERI A; Martc
(Mureşul)
ruţl
me şi viaţă îl reprezintă ateist-ştiinţifică — necesi festări au fost direct im Ghervasia), recitalurile de politică internă şi externă Este necesară şi bineve Marin Mirnhel,
tineretul. înţelegînd acest tate a lumii contempora a partidului şi statului, de nită o revizuire atît a pro na).
imperativ, subliniat de ne", organizate la sediul legislaţie, agrozootehnice, gramului deplasărilor bri
secretarul general al parti Centrului de cultură şi Formarea omului nou — în centrul medico-sanitare şi pedago găzii ştiinţifice, cît şi or
dului, tovarăşul, Nicolae creaţie „Cîntarea Români gice. Schimbul de expe ganizarea în general a în
Ceauşescu, şi în cuvîntarea ei" din Ghelari, cu ajuto activităţii cultural-educative rienţă „Modalităţi de apli tregii activităţi educative, VRIMEi
la Plenara C.C. al P.C.R. rul bibliotecarei Eleonora care a iniţiativei — fieca pentru a fi cuprinse şi sa
din 27—28 iunie : „Să e- Monenciu, s-au bucurât de re cetăţean un contractant tele Poieniţa Voinii, Vadu Pentru azi :
ducăm întregul popor, şi interes. Eficiente s-au do plicaţi în organizarea şi muzică şi poezie, evocări-, activ cu statul", dezbate Dobrii, Bunila şi Alun, in va fi călduroa
rul variabil,
în primul rînd tineretul, vedit şi acţiunile realizate buna lor desfăşurare. Re le istorice, cele legate de rea „Cunoaşterea ştiinţifi trate de curînd în compo senin. Cu tt
în spiritul patriotismului la căminul de nefamilişti: zultatul ? Acum serile cul- tradiţiile .mineritului, local, că — o condiţie esenţială nenţa comunei. Preocupă în special în
revoluţionar, al înaltelor „Legile ţării, legile noas tural-educative, găzduite scurtele expuneri pe di a procesului de transfor rile pentru formarea omu deal, la sfîr.ş
valului sînt p
idealuri de dreptate socia tre", „Alcoolul şi tutunul de sala din centrul vechi verse teme, concursurile mare revoluţionară a so lui nou, cu o înaintată verse de ploai
lă şi naţională, al princi — inamici ai tinereţii", e- în fiecare sîmbătă şi du privind cunoaşterea reali cietăţii”, evocarea „Ghela- conştiinţă revoluţionară cărcări elcctrli
piilor socialiste şi comu vocările pe teme istorice minică, iar în vacanţele zărilor comunei în anii so riul de ieri — Glielariul trebuie să aibă continui va sufla înot
sectorul sudic,
niste", factorii educativi s.a. şcolare şi joia, sînt deose cialismului ş.a. de azi", serile cultural-ar- tate, să se ridice-la o nouă râturile minim
ai comunei Ghelari acordă — în ultima vreme — bit de reuşite. Dar cum procesul edu tiştice dedicate fruntaşilor calitate, să fie pe măsura cuprinse între
grade, iar cel
o atenţie deosebită acţiu ne spune Iosif Toplicean, Referitor la programul cativ trebuie să cuprindă în producţie „Azi, clu-bul, condiţiilor materiale deo între 29 şi 34
nilor pentru tineri. secretar adjunct cu pro educativ al acestor seri, toţi oamenii, indiferent de vă aparţine" din ultima.pe sebite de care. dispune (Meteorolog de
Expunerile „U.T.C. — bleme de propagandă al Doreî Bistrian, directorul vîrstă, am vrut să.cunoaş rioadă vorbesc despre o Ghelariul. L. Pronceneo).
şcoală de educaţie revolu Comitetului comunal de aşezămîntului cultural, pre tem şi alte preocupări e- gamă variată de manifes
ţionară a tineretului" sus partid Ghelari — serilor ciza că de un real interes xistente în comună. Am a- tări cultural-educative, de VIORICA ROMAN