Page 4 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 834 • SÎMBĂTĂ, 1 IULIE 1989
Pag. 4 ■ r p
cedent obţinute în dezvol
(Urmare din pag. 1)
H O T Â R I R E A tarea învăţământului, ştiin
la
centrale ale partidului, vor ţei, artei şi culturi'- * —
menii coordonate cr'
Ii supuse, în prealabil, competenţă de ti
discuţiei şi consultării d- Elena Ceauşescu, care -
dunării generale a orga Plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 iunie 1989 duce o contribuţie deose
nizaţiei din care fac parte bită la elaborarea şi înfăc :
membrii de partid respec tuirea politicii interne
tivi, la care vor fi invi cu privire la convocarea Congresului al XlV-lea externe a partidului ş
taţi şi alţi oameni ai statului nostru.
muncii din unităţile in
care îşi desfăşoară acti al Partidului Comunist Român Adunările şl conferinţe
vitatea. organizaţiilor de part*
VTi. Candidaţii centrali pentru dări de seamă
propuşi pentru organele membru al Comitetului dere compoziţia socială în perioada premergătoare civilizaţie. O dată cu ex alegeri vor trebui să d
de conducere ale partidu pe sexe şi celelalte criterii Congresului al XlV-lea primarea înaltei satisfacţii termine întărirea tpt m;
lui vor fi desemnaţi de Central va fi ales la al Partidului Comunist pentru tot ceea ce tova puternică a rolului con
13 900 membri de partid,
Cernite tul Politic Executiv prevăzute la alegerea de Român, care va intra în răşul Nicolae Ceauşescu, ducător al partidului nos
al Comitetului Central al iar un membru supleant legaţilor pentru Congresul istorie drept Congresul secretarul general al parti tru comunist — centrul
Partidului Comunist Ro va fi ales la 21 250 mem al XlV-lea al partidului. victoriei socialiste, al in dului, a făcut şi face spre vital al întregii naţiuni — k-
mân. bri de partid. X. Pe baza prevederilor dependenţei depline eco binele şi fericirea întregu a unităţii de monolit a
VIII. Ilotărirea privind Plenara hotărăşte ca instrucţiunilor Comitetului nomice şi politice a Româ lui popor, se va da glas clasei muncitoare, perfer •
alegerea sccr-tarului gene numărul membrilor Comi Central, numărul membri niei, se va situa mobili dorinţei fierbinţi a comu. ţionarea stilului şi meto
ral al pai tidului, adoptată tetului Central al parti lor comitetelor judeţene de zarea tot mai puternică a niştilor, a naţiunii noas delor de muncă ale orga
de către Plenara Comi dului să crească de la 446 partid se va stabili în comuniştilor, a întregului tre de a-1 avea mereu în nelor şi organizaţiilor de
tetului Central al Partidu la 455, urmînd ca stabili funcţie de efectivul orga nostru popor pentru în partid, dinamizarea între
lui Comunist Român, va rea numărului candidaţilor nizaţiilor respective, ast fruntea partidului şi a gii activităţi economice,
statului, chezăşie sigură a
fi dezbătută în adunările centrali şi locali, precum fel îneît numărul acestora făptuirea exemplară a tu făuririi societăţii socia politice, şi sociale, creşte
generale şi conferinţele şi repartizarea lor pe ju nu va fi mai mic de 71 turor planurilor şi progra liste multilateral dezvol rea capacităţii de muncă,
j: .ntru dări de scamă şi deţe să se facă de către şi mai mare de 103, iar melor de dezvoltare eco- tate şi înaintării neabătute luptă şi acţiune a tuturor
alegeri din întreprinderi, Comitetul Politic Executiv al Comitetului Municipal nomico-socială a patriei, organelor şi organizaţiilor
instituţii, unităţi agricole, al C.C. al P.C.R. de Partid Bucureşti, de evidenţiindu-se cu profun a României spre comu de partid, a influenţei si
precum şi în conferinţele Propunerile de candida ccl mult 151 membri. dă mîndrie patriotică ro nism, pentru instaurarea forţei lor de mobilizare a
organizaţiilor de partid turi pentru Comitetul Cen lul decisiv, de excepţio în lume a unui climat de comuniştilor, a celorlalţi
comunale, orăşeneşti, mu tral al partidului vor fi — Numărul membrilor nală însemnătate al tovară pace, securitate şi coope . -îrifc
oameni ai muncii pentru
nicipale si judeţene. în proporţie de circa U3 supleanţi ai comitetelor şului Nicolae Ceauşescu, rare între toate naţiunile. Înfăptuirea exemplară a •
IX. în conformitate cu din activul central de judeţene şi ai comitetului ctitorul României moder In cadrul adunărilor si planurilor • şi programelor *
prevederile Statutului Parti partid şi de stat şi de cir municipal de partid nu ne, care, de aproape un al conferinţelor pentru de dezvoltare econom’''.
/
dului Comunist Român pri ca 2 3 din organizaţiile va depăşi jumătate din sfert de veac, învestit în dări de seamă şi alegeri, socială a patriei, pen», ^ i
vind reprezentarea pro judeţene de partid. totalul membrilor organu supremele funcţii de partid precum şi al acţiunilor ini edificarea societăţii socia
porţională a organizaţiilor La stabilirea compozi lui de partid respectiv. şi de stat, conduce cu a- ţiate pe linia muncii poli-
judeţene dc partid în or ţiei candidaţilor pentru XI. în centrul aetivită- leasă clarviziune naţiunea tico-ideologice şi cultural- liste multilateral dezvol
ganele centrale ale parti Comitetul Central al parti -ţii organizatorice şi poli- română pe cele mai înal ştiinţifice, se vor eviden tate şi înaintarea patp
dului, se stabileşte că un dului se vor avea în ve tico-ideologice desfăşurate te piscuri de progres şi ţia rezultatele fără pre noastre spre comunism
83 NAŢIUNILE UNITE. - dare rodnică a aspectelor ducători ai acţiunilor de din Coreea, preşedintele Sud pentru faptul că pune fost abordate probleme ce
La sediul Naţiunilor Unite necesare să fie rezolvate prolcst ale populaţiei pa R.P.D. Coreene, l-a primit, în pericol realizarea pla privesc sudul Africii în
din New York s-au în în scopul soluţionării pro lestiniene. la Phenian, pe Julius Nye- nului O.N.U. de tranziţie contextul încheierii acor
cheiat convorbirile secreta blemei cipriote. Părţile au Secretarul general al rere, preşedintele Partidu paşnică a Namibiei la in durilor de la Gbadolite
rului general al O.N.U., căzut de acord să conti O.N.U., Javier Perez de lui Revoluţionar din Tan- dependenţă, informează a- referitor la situaţia din
Javicr Pcrcz de Cuellar, nue convorbirile . cu parti genţia APA. La o confe Angola şi eforturile pri
cu preşedintele Ciprului, ciparea reprezentanţilor rinţă de presă la Londra, vind reglementarea situa
Ghiorghios Vassiliou, şi li O.N.U. şi au acceptat invi suitei *3 el a relevat că regimul ţiei din Namibia.
derul comunităţii cipriote taţia secretarului general de la Pretoria încearcă să g| DUBLIN. - Ca urma
turce, Rauf Denktaş, în vc- al O.N.U. de a se întîlni zania, preşedintele Comi saboteze alegerile prevă re a faptului că guvernul
d'“ea găsirii unei soluţii din nou, în septembrie, Cuellar, şi-a exprimat pro zute pentru luna noiembrie condus de primul-minisfru
siei Sud a mişcării de
la problema cipriotă. După pentru a examina planul testul faţă de decizia auto nealiniere, care întreprin în Namibia, încâlcind în Charles Haughey nu a ob
cum se relevă într-un co şi a trece la negocieri cu rităţilor israeliene în le de o vizită oficială de permanenţă Rezoluţia 435 ţinut votul de încredere în
municat dat publicităţii la privire la acordul gene gătură cu această expul prietenie în R.P.D. Core a Consiliului de Securi D.A.I.L., Republica Irlanda
încheierea convorbirilor, ral. zare - a declarat un pur eană, transmite agenţia tate al O.N.U. se află în criză politică.
secretarul general al O.N.U. tător de cuvînt oficial al ^ WASHINGTON. - La După aflarea rezultatului
a relevat că eforturile re §8 TEL AV!V. - Autorită Naţiunilor Unite, citat de ACTC; Washington au avut loc votului, în cursul căruia
prezentanţilor celor două ţile militare israclicne au agenţiile ADN şi China B| LONDRA. - Preşedin convorbiri între preşedin împotriva guvernului au
comunităţi depuse de la hotărît să expulzeze din Nouă. tele Organizaţiei Poporu tele Statelor Unite, Georgc votat 86 de deputaţi şi 76
întllnirea din august anul teritoriile ocupate un nu & PHENIAN. - Kini Ir lui din Africa de Sud-Vest Bush, şi preşedintele Zai l-au susţinut, premierul
trecut au permis, ca nici măr de opt palestinieni, Sen, secretar general al (S.W.A.P.O.), Sam Nujo- rului, Mobutu Şese Seko, Haughey şi-a prezentat de
odată pînă acum, o abor sub acuzaţia că sînt con C. C. al Partidului Muncii nia, a critica» Africa de aflat în vizită oficială. Au misia.
Vremea in luna iulie w
A G A
După cum comunică In ploi sub formă dc averse
stituitul de Meteorologie şi însoţite frecvent de descăr
TREI SPORTIVI HUNEDORENI Hidrologie, în luna iulie cări electrice şi, izolat, de • Săptămîna cultural-educalivă a comum
se vor înregistra tempera grindină, mai ales în ves se încheie mâine. Cea de a XVII- ediţie a
PE PODIUMUL „INTERNAŢIONALELOR" turi obişnuite pentru a- tul, centrul şi nordul ţării. portului, dansului şi cântecului popular pădure
ceastă perioadă, exceptînd Vîntul va prezenta inten deschis în 25 iunie, cu simpozionul „Tracii*-
DE ATLETISM ALE R.S.R. sud-vcstul teritoriului, un sificări trecătoare în pri nuitate în ţinutul pădurenilor", urmat dc
de valorile termice vor fi mele zile, îndeosebi în zo realizat de formaţiile artistice ale elevilor
Cea de-a XXXIV-a edi mai avut în concurs alte Uşor mai ridicate decît va na de munte. Temperatu festările săptămânii au reţinut atenţia dc
ţie a Campionatelor inter două sărituri peste 7.00 m. lorile medii multianuale. rile minime vor fi cuprin înflorirea comunei în anii de aur ai
naţionale de atletism ale Pentru rezultatul obţinut Regimul pluviometric va se între 8 şi 18 grade, mai Ceauşescu", expunerea „Ţinutul pădui
României, desfăşurate pe (şi aplaudat de spectatorii fi în general normai. în coborîte în primele nopţi străveche a exploatării şi prelucrării fier)
stadionul „1 Mai“ din Pi prezenţi în număr mare centrul ţării şi pe litoral în zona montană, iar cele volumului lui Miron Ţie, „Lumini hunedo
teşti, a reunit la start elita la aceste întreceri) a fost se va înregistra un uşor m a x i m e se vor situa ţia de artă populară locală ş.a. Mîine, 2 iulie,
atletismului clin peste 10 premiată de către F.R.F., deficit, iar în nord-est un între 22 şi 32 grade, mai ediţie a săptămânii se încheie printr-o complex^
ţări. Spunem aceasta a- C.C. al U.T.C. şi U.G.S.R. excedent pluviometric. ridicate în ultimele zile. festare cultural-sportivă.
vînd în'vedere prezenţa la în intervalul 1—10 iulie, în perioada 21—31 iulie, • „înfrîngerea fascismului — pagină dc glui.~
întrecerile dc la Piteşti a Marin Rădos (Metalul) şi va predomina o vreme fru istoria popoarelor" este tema simpozionului pe care întt
el elevul aceluiaşi Ştefan vremea va fi schimbătoa
unor atleţi cunoscuţi, din re, cu cerul temporar aco moasă şi călduroasă, cu prinderea cinematografică judeţeană îl va organiza . f .
U.R.S.S., Cuba, R.D. Ger Beregszazy, a cucerit o perit în primele zile. Vor cerul mai mult senin în 7 iulie la Pui. Dintre acţiunile cu filmul planificate pe.
mană şi Cehoslovacia. medalie de aur în proba prima parte a intervalului. tru săptămîna viitoare merită menţionate expUi
de 800 m (1.49.80), după o cădea averse de ploaie cu „Repere ale condiţiei umane oglindite în film" (Gt
Demult aşteptat, saltul descărcări electrice mai Apoi, cerul va deveni trep
peste graniţa celor 7 m a fost cursă frumoasă, bine gîn- frecvente în nordul şi es tat noros şi vor cădea a- sar a, 5 iulie), şi paralela carte-film „Clasici ai litei„
române pe ecran" (pe marginea peliculei „Chirita h
reuşit la acest concurs dc dită tactic, atît de elev, verse de ploaie însoţite de
cît şi de profesor. tul teritoriului, precum şi Iaşi") de la cinematograful „Patria" Oră.ştie (6 iulie,.
importanţă deosebită şi de în zona de munte. Apoi descărcări electrice, îndeo 0 „Imagini dc azi ale României socialiste". Sub a*
către Marieta Ilcu iMela Petre Drăgoiescu (Jiul ploile vor fi izolate. Tem sebi în cursul după-amie- generic la sala de lectură a Bibliotecii judeţene este de
iul Hunedoara), care a Petroşani) şi-a înscris în peraturile minime vor fi zelor în toate regiunile tă dusă, în perioada 1—8 iulie, o expoziţie de carte. „C
cîşligat proba de lungime palmares o nouă medalie rii, dar mai însemnate lorii ale Epocii Nicolae Ceauşescu — strălucitoare cunr
de argint — la 1 500 ra, cuprinse între .10 şi 20 de
femei cu 7,08 m. Deci, mc- grade, iar cele maxime în cantitativ în nordul şi es nă pe chipul patriei" este titlul evocării ce se va
da’ie de aur pentru atle fiind întrecut într-un finiş tre 22 şi 32 de grade, mai tul teritoriului. Izolat, în liza, în 7 iulie, la întreprinderea de bere Haţeg, cu
sufocant de stelistul Ilie vestul ţării vor fi condiţii jinui Bibliotecii judeţene. Secţia de copii a aceleia
ta hunedoreană, pregătită ridicate în regiunile de
de Ştefan Beregszazy. Iată Elena. de producere a grindinei. stituţii organizează la sediu, în 6 iulie, o „Călătorie
că această minunată atletă, Se cuvine să adresăm cîmpie. Temperaturile minime vor ginară pe urmele lui Aurel Vlaicu", la care vor
ajunsă la maturitatea spor sincere felicitări acestor între 11—20 iulie, timpul fi cuprinse între 12 şi 22 cipa elevi din municipiul Deva.
® Spectacole. Astăzi, 1 iulie, la Centrul de o
tivă la cei 25 de ani, minunaţi sportivi pentru va fi la început răcoros şi grade, iar cele maxime in şi creaţie „Cîntarea României" Deva poate fi văzut
reuşeşte să se achite de o rezultatele obţinute, să le instabil, cu cerul temporar tre 24 şi 34 dc grade, mai tacolul cu piesa „Opt Temei" de Robcrt Thomas, în
promisiune — săritura pe urăm noi izbînzi în com noros, apoi va deveni pre ridicate în regiunile sudi pretarea Teatrului de stat din Tîrgu Mureş. în
r
ste 7,00 m — care deve petiţiile internaţionale unde dominant frumos, cu cerul ce. Teatrul de stat din Reşiţa va prezenta la Hune-
nise parcă o obsesie. Mai vor reprezenta culorile mai mult senin'. în prima piesa „Zăpăcita de la ora patru", de George Băni
notăm că Marieta Ilcu a patriei. parte a decadei vor cădea (Agerpres) Nicolae Ţie.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodca, Sabin Ccrbu, Ion Cioclei, Dumitru Ghconea, Tiberiu Istratc (redactor şef), Ghcorgho Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str, Dr. Petru Ciroza, nr, 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23