Page 45 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 45
PROLETARI DIN TOATE TÂR1LE, UNIŢI-VĂ [| S a l Tovarăşul Nicolae Ceausescu
f a D B
U R A a primit delegaţia
X ^ Â
JUDtTUL HUKCOO&RAE Uniunii Interparlamentare Arabe
SOCIALISMUL Socialiste; România, tova ■ şi aprecieri sînt pe deplin pentru i> lume lipsită de
Republicii
Preşedintele
arme, care să nu fie do
valabile şi astăzi, iar evo
răşul Nicolae Ceausescu,
evenimentelor
le-a
minată de nimeni şi să
luţia
nu fie ameninţată cu for
a primit, marţi, II iulie,
delegaţia Uniunii Interpar demonstrat clarviziunea şi ţa sau recurgerea la for
justeţea.
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. lamentare Arabe, condusă împărtăşind impresiile ţă.
de Abdelrahman Bouraouş din actuala vizită în ţara Vizitînd ţara dumnea
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A Nsecretar general al Uniu noastră, secretarul general voastră şi cunoscând mai
nii, care, la invitaţia Marii al Uniunii Interparlamen bine realităţile româneşti
Adunări Naţionale, efec tare Arabe a spus: am putut să ne dăm*seama
tuează o vizită în ţara de dimensiunea campaniei
„în perioada scurtă pe
Anul XLI, nr. 9 843 MIERCURI, 12 IULIE 1989 4 pagini - 50 bani noastră. care am petrecut-o în tara perfide şi răuvoitoare pe
Membrii delegaţiei Uniu dumneavoastră, am putut care unele cercuri o duc
nii interparlamentare Ara împotriva României.. îm
be au adresat mulţumiri vedea o parte din reali potriva dorinţei acestei
zările concrete pe care
t o v a r ă ş u l u i • Nicolae ţări de a nu se lăsa do
1989 — a n decisiv al cincinalului actual Ccauşescu pentru primirea le-a obţinut România în minată de nimeni.
anii de cînd vă aflaţi la
acordată,’ pentru invitaţia conducerea acestei ţări. Vă putem spune că ex
de a vizita România, pen Ne-am dat seama că a- perienţa dumneavoastră u-
Sarcinile de plan- îndeplinite tru ‘ posibilitatea oferită ceasta este o perioadă de nică în lume, privind 1'-
de a cunoaşte unele din
marile realizări . obţinute dezvoltare fără precedent. chidarea datoriei externe
un
reprezintă
exemplu
internaţional,
Pe
plan
exemplar, la toţi indicatorii de poporul român în dez numele dumneavoastră este demn de urmat pentru
economico-so-
voltarea
cială a patriei. Totodată; ei numele revoluţionarului de toate ţările lumii, în spe
cial pentru ţările în curs
au relevat înalta apreciere excepţie care a militat şi de dezvoltare, ţări care
de care se bucură în ţările militează neobosit, pentru zac sub povara datoriilor
dezvoltarea relaţiilor dintre
La temelia succesului - buna organizare arabe politica externă a ţările lumii, pentru dez externe şi a căror dez
şi
acţiunile
României,
armare, pentru soluţiona- •
demersurile preşedintelui rea tuturor problemelor voltare este ameninţată
sau ch'iar dată. înapoi, de
Nicolae Ccauşescu, privind
a producţiei, abnegaţia şi dăruirea în muncă soluţionarea .constructivă a dintre ţări pe calea paş aceste datorii,' iar suvera
şi
nitatea
independenţa
problemelor complexe cu nică; a tratativelor, pen lor este pusă în. pericol.
care se confuntă omenirea tru respectarea drepturilor Ne-am bucurat să vedem
— Acum, după ce ş-a mai mult cărbune. An* cîţiva dintre cei mai vred şi îndeosebi rezolvarea pe sacre ale popoarelor ţa că România a reuşit să-şi
pace, la dezvoltare"..
încheiat primul semestru, acţionat cu răspundere şi nici mineri. cale politică a situaţiei din consolideze independenta,
:
vă solicităm, tovarăşe in în luna iunie. Prin mai — Cu cele mai impor Orientul Mijlociu. „Dăm o înaltă aprecie să-şi asigure o dezvoltare
giner Viorel Boantă, di buna organizare a produc tante rezultate se prezin Âdreşîndu-şe preşedinte re — a spus conducătorul impetuoasă care poate să
rectorul I.M. LonCa, să ne ţiei şi a myncîi în abataje, tă sectoarele IV, III, II, I lui Nicolae Ceauşescu; con delegaţiei — rolului pe fie exemplu pentru toată
spuneţi cum s-ă muncit în întărirea ordinii şi disci — de la producţie, VI A — ducătorul • delegaţiei Uniu care România, sub condu lumea.
prima jumătate a anului? plinei, ' prin abnegaţia şi investiţii şi IV B — pre nii Interparlamentare Ara cerea dumneavoastră în Principiile de politică
— Am încheiat primul dăruirea în muncă ale mi gătiri. La investiţii s-au be a spus : ţeleaptă, îl are pe calea externă pe . care şi le-a
semestru cu un plus . la nerilor noştri, sporurile la realizat In . plus. 20 metri „Vă rog' să-mi permi găsirii un’ei ~ soluţii juste, făurit şi le urmează Româ
producţia de cărbune de producţia de cărbune auf liniari, iar la pregătiri teţi să vă' adresez un paşnice şi globale proble nia fac din ea un model
mai bine de. 560 metri li cald salut din. partea con mei Orientului Mijlociu — exemplar în lume. asigu
niari. Dintre brigăzile cu ducătorilor statelor arabe problemă a cărei esenţă ri ndu-i un rol important
I - M M M U I T ! cele mai mari realizări se de care dumneavoastră o reprezintă asigurarea pe scena evenimentelor in
drepturilor poporului pa
evidenţiază în mod ' dea- sînteţi legat prin relaţii de lestinian. Sîntem ferm ternaţionale".
prietenie care au dat un
C A R B U N t! ■ sebit cele conduse de Gri- convinşi că veţi continua Sublin ind că România,
:
gore Mîndruţ şi Anton examen glorios de trăinicie
Florea — de la sectorul şi, care au contribuit la eforturile dumneavoastră p r e ş e d i n t e l e Nicolae
peste 16 000 tone. De alt crescut, planul semestru IV, fraţii Ludovic şi An dezvoltarea relaţiilor de deosebite, pînă cind lup Ccauşescu au fost iniţia
prietenie ale României cu
torii ideii organizării u- ■
palestinian
poporului
ta
fel, după primele cinci lui I fiind îndeplinit cu drei Antal, Eugen Voicu ţările arabe in toate do va fi încununată de suc nei conferinţe internaţio
luni din acest an ne-am patru zile mai devreme. — sectorul II, Cornel Ţîr meniile de activitate". ces, pînă cînd acest po nale în . problema Orien-.
situat pe locul I pe ţară In principal, plusurile la — sectorul I, Cornel Pilea în i981 — a spus în por va putea să trăiască tului Mijlociu, conducăto
în întrecerea socialistă din extracţia cărbunelui au — sectorul V, Traian Bo- continuare vorbitorul — în statul său indepen rul delegaţiei a adresat
tre ..unităţile de extracţie fost obţinute pe seama tar — de la investiţii. tot în această sală am as dent". rugămintea ca ţâra noas
r
a cărbunelui din subte creşterii productivităţii — Cum a început acti cultat cu deosebit interes Apreciind în mod deose tră să continue demersurile
ran. Este un succes care muncii — indicator la ca vitatea în acest semestru, o valoroasă expunere a bit politica externă a în această direcţie, să
onorează colectivul nostru tovarăşe director ? dumneavoastră asupra ' si României, vorbitorul a sprijine în continuare e-
de mineri, dar ne şi obl‘- re consemnăm cu 1,1 tone — Rezultatele bune do- tuaţiei internaţionale şi spus: „Ne dăm seama că forturile pentru instaura
gă la o activitate susţinu pe post mai mult decît îndeosebi asupra situaţiei ţară dumneavoastră mili rea unei păci globale, trai-
tă în continuare pentru a era planificat. GH. I. NEGREA din Orientul Mijlociu, ex tează ferm pentru o des
ne îndeplini exemplar sar — Se cuvine să eviden punere ale cărei concluzii tindere reală, pentru pace, (Continuaro în pag. a 4-a)
cinile şi a da patriei tot ţiem şi de această dată (Continuare în pag. a 2-a)
'Mmm \Hi m m
Portrete în... lemn! CAMPANIA DE V A R A te.'>.
Am fost, recent, la secţia adevăr străbătind, împreu
de mobilă situată pe stra nă cu secretarul de partid,
da Mi hai Eminescu din o parte a fluxului de pro Toate forţele mobilizate la semănatul
Deva. (Este o subunitate ducţie. Primul popas (după
care aparţine întreprinderii depozitul cu cherestea de
de prelucrare a lemnului). stejar şi de brad) il facem culturilor duble şi recoltarea furajelor!
Pentru aceşti harnici oa în sectorul de prelucrări
meni ai muncii s-ar cu mecanice. Aici, au loc o-
veni, desigur, un portret peraţii de croire, presare, Cu rezultate bune se ac în seară, în cîmp, hotărîţi pine cu rezultate cît mai plin la eliberatul terenu
incrustat cu măiestrie in dimensionare şi alta prelu ţionează în aceste zile la să traducă în viaţă sarci bune a 45-a aniversare a lui de paie, arat, pregăti
lemnul pur pe care ci în crări ale materiei prime cu C.A.P. Peştişu Mare, unde nile şi orientările, cuprin actului istoric de la 23 rea patului germinativ şi
şişi il înnobilează zilnic, aiutorul maşinilor, li notăm cooperatorii şi mecaniza se în cuvântarea tovarăşu August 1944 şi Congresul semănatul culturilor succe-
cu valorile utilului şi fru pe timplarii Simion Bro- torii, mobilizaţi de orga lui Nicolae Ceauşescu, se al XlV-lea al partidului.
mosului. „Avem timplari cu tea şi Nicolae Valea. Dar, nizaţia de partid şi condu cretarul general al parti Astfel, luni, 10 iulie MIRCEA LEPADATU
o bogată experienţă pro înainte de toate, merită cerea colectivă _ a unităţii, dului, la recenta Plenară a.c., deşi a fost o zi ca
fesională — sublinia tova să-l amintim pe lulius muncesc zilnic,' din zori a C.C. al P.C.R., să întâm niculară. se muncea din (Continuare în pag. a 2-a)
răşul Nicolae Şmadici, se Csifo, omul care de peste
cretarul organizaţiei de 30 ani munceşte la secţia
partid a secţiei. Mulţi din de mobilă. In prezent, îşi
tre ei au o vechime în valorifică experienţa dobîn-
meserie de peste 30 de dită îmbinind turnirele,
ani. Insă avem şi un pregătind materia primă.
număr mare de tineri care Cu o vechime şi mai
învaţă şi se perfecţionează mare se prezintă reglorul
permanent. Cu toţi acţio loan Gorgeli, veteranul
năm cu răspundere şi dă secţiei, cel care de peste
ruire pentru a pune in 35 de ani îngrijeşte ma
practică sarcinile ce ne şinile din dotarea subuni
revin din cuvîntarea se tăţii. „De la aceşti oa
cretarului general al parti meni avem ce învăţa —
dului, tovarăşul Nicolae ne spune maşinista Cori-
Ceausescu, la recenta Ple na Cosma. împreună ne
nară a C.C. al P.C.R., din străduim să ne îndeplinim
Programul-Directivă şi din sarcinile de plan, să rea
Tezele pentru Congresul lizăm produse cit mai
al XlV-lea. Deci, un por bune".
tret care ar reprezenta - De ce. depinde ridica
colectivul nostru trebuie rea calităţii produselor ?
să se afle intr-o continuă — Calitatea este obiect!-
mişcare şi înnoire, conform MARIN NEGOIŢĂ
realităţii . C.A.I*. Germlsnrn. Elevii de la liceul agroindustrial din localitate au lucrat cu deosebită răspundere la recoltatul
,r
- Ne-am convins de acest (Continuare în pag. a 2-ci) mazurii pentru sămînţă. Foto NICOLAE GHEORGHIU
