Page 46 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9
întotdeauna prezent Exigenţe sporite — rezultate pe măsură
eu competenţă şi răspundere ra C.C. al P.C.R. din 27— miniere". Ar putea fi a- studiu) obţinute de studen TELEVIZII
în cuvântarea la Plena
ţii petroşăneni la concur
mintite şi grupele 1331 la
28 iunie a.c., tovarăşul „Socialism ştiinţific", 2190 sul „Traian Lalescu". Şi, ■ 19,00 Telcji
Pe maistrul Ion Ungu- prin statură sau îmbrăcă- La Riu Mare este încon Nicolae Ceauşescu, secre („Maşini şi instalaţii de asemenea, premiile la 19,25 Tezele
ivanu, secretarul organi minte ci prin omnipre jurat mereu de tineri. Cu tarul general al partidu miniere"), 2202 („Tehno concursul naţional al acti Congresul al XIV
zaţiei de partid energo- zenţă şi stăpînirea în a- toţii, aplecaţi spre a pă lui, sublinia necesitatea logie de r a m u r ă“), vităţii de cercetare şi crea partidului - ma
montaj, clin cadrul Ame mănunt a profesiei. Fie trunde tainele meseriei, intensificării muncii de 2195 („Rezistenţa materia ţie tchnico-ştiinţifică stu sinteză a dezvol
najării hidroenergetice Riu care centrală din cele pa creează un colectiv armo educaţie, de formare a o- lelor"), 2192 („Mecanisme denţească — în număr de lorice N Rome
v
Mare-Retezat îl cunoşteam tru la care a definitivat nios. Colegii îl ascultă. mului nou, a „unui popor şi organe de maşini"), 3019 90 ! ' prezenris îşi v
mai demult. L-am „reîn- partea de montaj au în Sînt electromecanicii cu cu înalte cunoştinţe ştiin („Matematici"), 1351 („Pros Veritabil focar de cul socialist şT 'conu
lîlnit" la panoul fruntaşi semnat mult mai mult de- care lucrează: Grigore ţifice, culturale şi revolu pecţiuni şi explorări mi tură, institutul din Petro patriei ■ 19,50
lor gazetei de perete. Sub cît a lua de la capăt o o- Constantinescu, şeful de ţionare". Unei asemenea niere") ş.a. Ca o concluzie şani oferă studenţilor ca tria - programe
titlul „întotdeauna pre peraţie mai veche. echipă şi Nicolae Kiss, cerinţe de formare a ti trebuie amintit că procen drul educării lor revolu- tarp n 20,10 Trc
zent" era consemnat: De loc din Valea Lo- „bătrînul" din centrală. nerei generaţii îi răspun tul examenelor promovate ţionar-patriotice, al formă cenii de împlinir
„Maistrul Ungureanu Ion, Lingă ei sq formează mai în această sesiune de stu- rii multilaterale. Larga re}e. Emisiune c
secretarul organizaţiei de tinerii Gheorghe Popescu, de, alături de alţi factori, deschidere spre cultură, suri şi cîntece j
prin preocupări şi rezulta
partid energomontaj, con Comunistul —■ Ion Filan şi Dan Şurleae, spre împlinire în plan spi ce, revolujiono
duce cu competentă şi ultimul, secretar al orga te meritorii, şi Institutul REPERE ritual este dovedită de 20,40 Din mărci
răspundere lucrările de model de dăruire, nizaţiei U.T.C. „Numai de mine Petroşani, unita numărul mare de premii a patriei ■ 20,5!
montaj la hidroagregatele responsabilitate aşa poţi avea încredere In te reprezentativă a învă UNIVERSITARE — 17 — obţinute la ediţia răspundere pat
de la U.II.E. Traian II. în forţele tale. Cei care azi ţământului superior româ a XVIII-a a Festivalului revoluţionară a
ultima vreme, el şi for şi demnitate te ajută cu elanul vârstei, nesc, ce dă economiei na ' artei şi creaţiei studen tului pentru
maţia sa, zi şi noapte, au mii ne îţi dau garanţia că ţionale, în primul rînd do denţii cursurilor de zi de ţeşti, dintre care 8 locuri României ■ 21,1
răspuns prezent la lucrări vor duce mai departe ce meniului minier, cadre bi la ambele facultăţi — de I (corul bărbătesc, corul
le de la Il.G. nr. 1, rea- Irului-Vâlcea, a venit la i-ai învăţat. Fără a stă- ne pregătite. mine şi de maşini şi in de cameră, ansamblul de drîa do a fi c
al României so>
lizînd operaţii la cele Hunedoara, unde a urmat pîni tainele profesiei nu „Pentru a avea un pro stalaţii miniere — este de dansuri populare, forma ■ 21,30 Te cînt
mai înalte cote de cali şcoala profesională, apoi poţi atinge nivelul profe ces instruetiv-educativ de peste 80 la sută. Şi, ceea ţiile de dans ele societate, bită ţară ! Mu
tate...". Cuvinte calde ea- liceul la seral, formîndu- sional cerut azi, iar răs calitate e necesar să men ce este îmbucurător, din de jazz-rock, interpreţi in şoară românce
rc-J reprezentau pe şeful se ca meseriaş destoinic. punderea politică pe care ţinem permanent ştache cadrul studenţilor integra- dividuali de umor, dans
formaţiei de montalori, în A lucrat la Lotru, a ur o ai în montarea acestor tă exigenţei ridicată —- lişti, deşi faţă de anul uni modern şi chitară bas). 21,50 Telejurnal.
cel mal fierbinte punct mat Tismana, unde au a- pretenţioase ansamble te ne d e c l a r a prof. univ. versitar trecut număru.l Efortul de a pregăti vti-
de lucru al amenajării —, părut turbinele. Nu a avut obligă să nu faci nici un dr. ing. Nicolae Dima, lor este într-o uşoară scă tori specialişti cu o înaltă
centrala Traian II, cu ter nici o clipă de linişte. A rabat de la exigenţele mi prorectorul Institutului de dere, marea lor majorita pregătire profesională este KAPIO
men de punere în funcţiu reuşit să o ia de la .ca cronilor cu care lucrezi, mine Petroşani. în se te au promovat examenele dublat la Institutul de mi
ne în acest an şi unde păt cu fiecare nouă cen ne-a declarat comunistul siunea recent încheiată, cu note peste 7. ne Petroşani dc strădania SELECŢIUNI 1)1
colectivul de pe amenaja trală, acum ajungînd în Ion Ungureanu. Acum, în pentru c u r s u r i l e de Rezultate. frumoase au de a forma cridre cu o ri GRAMUL* T: fi,00
re şi-a trimis cele mai pragul definitivării celei întâmpinarea celei de-a zi, studenţii noştri au înregistrat, la rîndul lor,' dicată conştiinţă rcvoluţio- programul riimiiu
Sfatul modicului
bune formaţii. L-am re- de-a patra. Şi asta pen 45-a aniversări a actului obţinut rezultate bune. studenţii serali.şti, precum nar-patriotică şi un larg La zi în
întîlnit pe Ion Ungurea tru că în cei peste 26 ele istoric de la 23 August Foarte bine s-au prezen şi absolvenţii prezenţi la orizont cultural-artistic. O tura ; 7,00 R
nu îu sala maşinilor, aple ani de muncă, zilele s-au 1944 şi a Congresului al tat grupa 1324 — anul IV examenul de diplomă si dovedesc rezultatele- meri nai; 8,00 Revista
cat asupra unui plan de scurs adăugîndu-se nopţi mine ingineri la discipli care la data documentării torii obţinute în acest an 8.10 Curierul mc
situaţie, analizând cu şe lor dc căutări continue. XlV-lea al partidului, cu na „Construcţii miniere, noastre îşi aşteptau repar universitar. O certifică 9.00 Buletin de şt
Răspundem ase
toţi sîntem mobilizaţi să
ful dc echipă o nouă so „Acum, viaţa mea este le aeraj, protecţia muncii", tiţia la viitoarele locuri preocuparea de a menţine lor; 10,00 Buletin
luţie ce urma să fie apli gată dc cea a turbinelor. ne întrecem pe noi înşine, grupa 3012 — anul IV mi de muncă. mereu ridicată ştacheta e- 10,05 Din in rog
formaţiei bărbate
cată în procesul de mon Dacă turbinele funcţionea să obţinem realizări care ne ingineri exploatări la Tot despre strădaniile xigenţei în procesul in- bin Drăeoi“ din
tat ză eu am garanţia împli să ne facă să fim mereu zi — disciplină „Exploa unei pregătiri profesiona strijetiv-educativ desfăşu şoara; ■ Pab
în mijlocul oamenilor nirii efortului depus" ne cu fruntea sus". tări miniere subterane" | le de calitate vorbesc şi rat în institut. 10.10 s j şi
folclorici' de la
lui, cu greu îl deosebeşti spunea cu mîndrie apre 2187 IV maşini şi exploa cele nouă premii şi men 11.00 Buletin de
de Ceilalţi. Nu domină ciatul om al şantierelor. TRAIAN OPRONI tări miniere — „Maşini ţiuni (la cele 13 obiecte de VIORICA ROMAN 15.00 Avanpremlo
. .. ...____________________________ dio-tV. ; 13,15
„Examene, exann
La temelia succesului — buna Marlus Teicu
ţluni); li i .1 Miori
Radiojurnal; 16,15
organizare a producţiei, citate; 16,25 Sub
celui de-al IX-le
gros. cîntece pa
abnegaţia şi dăruirea în muncă 16.10 Interpreţi •
zică populară; r
lctin de ştiri; r
(Urmare din pag. 1) îl ocupă în intri eccrca so- @ FORUMUL JUDE de ja actul istoric de la ordonate ccoi
17,25 Cîntece din
— eialistă pe ţară. în lumi- ŢEAN AL PIONIERI 23 August 1944 şi Con rul contemporan
bîndile în producţie se re- na indica iţiiior şi orientă- LOR. în perioada 1—10 gresul al XlV-lea al Litera şi spiritu
I8,ni) Orele serii:
fieclă în situaţia economi- i ilor formulate de secreta- iulie 1989, în tabăra de P.C.R., modalităţile de zi într-o oră; 25
că bună a minei. înregis- rul genei •al al partidului, la Costeşti, comuna De- educare rcvoluţionar-pa- mont poetic; 22,H
trăm un beneficiu supli- „Minerul de onoare" al cebal, 150 de purtători ai triotică, de pregătire citate; 22,15 N
mentar de peste 1,2 milioa- ţării, tovarăşul Nicolae cravatelor roşii cu trico pentru muncă şi viaţă muzicală: 22,55—2
lctin dc ştiri.
ne lei, aceasta, în princi- Ceauşescu i. în magistrala lor au participat ia fo ş.a. Deosebit de intere
pal, pe scama reducerii ruvîni/m? rostită la Plena- rumul judeţean al pio sante au fost .şi vizitarea
costurilor de producţie pe ra C.C. a 1 P.C.R . din 27— nierilor. Sub deviza „în cetăţilo-r dacice de la
tona de cărbune extras cu 28 iunie a.c., vom acţiona Epoca de aur, sub trico Costeşti şi Grădiştea Cinema
19,15 lei, faţă de nivelul pentru ca producţi a de căr. lor şi roşu steag, spic Muncelului, realizate sub
planificat. Am început cu bune să c i easoft în conţi- corhuiîism — tot înain genericele „Eroii .strămo DEVA: Transp
rezultate bune noul se- nud re K cindii-np cu, cin- te !", purtătorii cravate şilor, strămoşii eroilor", creţ (Patria);
mestru, hotărîtor pentru ste dam: i ■ i in 'iîlatajeie de lor roşii cu tricolor liu- DO Alt A: H (Uniat
Din acest lo< — staţia «,!<: 220 kilowolţi — pornesc „Pe urmele strămoşilor", «tern — **; Fa
legăturile prin zeci tio fire ale "termocentralei Mintia cu îndeplinirea sarcinilor pe cărbune. m din a- nedoreni au desfăşurat întîlnirile cu personalităţi se grăbi (Mo
B); Fran s Vili
sistemul energetic naţional. întregul an. Avem condi- dineu! ' i.'mi.or noastre în această perioadă in ale vieţii culturale hu- (Flacăra); PETE
ţii asigurate — tehnice, or- 1 lotări c i P.enai ei C.C. al structive şi interesante neciorene ş.a. Drumul oaselor (
ganizatorice, de pregătire P.C.R . privind realege- activităţi. Winnetou II (7
Zilnic, în
ambianţa
Intercepţii
etc. — pentru a menţine rea Iov irâsuiui Nicolae în cadrul acţiunilor soarelui si aerului curat i ea); LUPEN1:
brie);
politico-cducalive au avut
Portrete în... lemn! ritmurile înalte de extrac- Ceauşescu in fin net ia su- loc întîlniri cu activişti dc la poale de codru, secolului Misiun
(Cui
ţie. Avînd avansuri însem-
seiT(‘t;ir general
pronia de
VULCAN:
nate la lucrările de inves- al Pârtii lului Comunist de partid şi de stat sub pionierii participanţi s-au cială (Luceafărul
(Urmare din pag. 1) balarea produselor. „La tiţii şi pregătiri, asigurăm Român 1 a Con fi nesul al genericul „De la comu bucurat de întreceri spor NEA : Vacanţa c(
finisaj - ne explică Maria exploatarea c o res pu n ză t o a - XlV-lea Vom c inşii prin nişti învăţăm cutezanţa tive organizate în cadrul (Minorul) ; PE
vul nostru prioritar şi de Pop, din acest sector - re a câmpurilor miniere, noi fapte dc mu ncă, prin revoluţionară", dezbateri „Daciadei", de acţiunile Sora 13 (Muncii
ANINOASA:
Lum
pinde, in primul rind, de are loc locuirea şi lustrui dezvoltarea în continuare tone de c ărbune extras în care au adus în prim- cuîtural-educative fina lungul fluviului
respectarea riguroasă a rea reperelor din viitoa a minei noastre. Minerii plus aniv ersaroa măreţii- plan evenimentele deo lizate cu un reuşit foc torcsc); UHXCAN
dimensiunilor cuprinse in rele produse". Mai notăm, de la Lonea muncesc cu lui act ist orie de la 23 Au- sebite ale acestui an — de tabără şi „Carnavalul ţiul (Botezat);
Noaptea generali
„Uşa plan operaţie". As că aici muncesc Ema Dă- hotărîre pentru a-.şi ono- gust 19-14 şi Congresul al aniversarea a 45 de ani Forum ’89". (Steaua roşie);
tăzi, de pildă, lucrăm la răban, Aurica Muntean, ra locul fruntaş pe care XlV-lea al pai ti dului. BARZA: Noînvin-
dimensionarea pereţilor la Maria Deac, Maria Mirza, norul); ORA.ŞTIE i
tuota schimbată l
terali pentru un clulăpior Letiţia Ungur şi alte har Opri iţii' riscantă
pe care il exportăm in nice timplăriţe. ră); HAŢEG:
S.U.A. Sintem mindri că Un popas mai lung il Toate forţele mobilizate la semănatul Cliaplin (Dada);
întîmpi firi po vns
realizăm produse de cea lacem la sectorul montaj. ranţa ; CALAM:
mai bună calitate ! „Aici se nasc, de fapt, culturilor duble şi recoltarea furajelor! Vă n u i ma satur
In continuarea fluxului, produsele propriu-zise" — ta « ’entrul do
notăm numele muncitoarei ne spune Petru Birlea, şe şi croaţie
Romainiei* 1 ) : SI?
Olga Ijac, care realizează ful formaţiei de lucru. (Urmare din pag. 1) nativ o efectua mecaniza alţii, cu coasele, au recol put efectuarea celei de a PovosIon M.ihulioî
lurniruirea pe cant a re - Cite repere are un torul Ioan Abordencei, iar tai trifolienele de pe o su treia praştie manuale. roşul) ; IM A : 1
perelor. La sectorul de produs, adică elemente sive. Seara, la ora 19, me încorporarea în .şol a se prafaţă de 35 de ha, trans. Numeroşi membri coo la L; is Vi-un . (f
şlefuire in alb munceşte, componente disparate pe canizatorii Adrian Matei minţei de porumb în a- portind în baza furajeră peratori am văzut şi pe
intre alţii. Ana Varga şi care, aici, le îmbinaţi in şi Andrei Tama.ş dădeau mestec cu floarea soare cea mai mare parte din solele cultivate cu legume
mai tinăra in meserie Clau- forma finală a produsului? zor cu presele de balotat, lui o realiza Luca Ilaeicu, finul rezultat. Luni se — 10 ha ocupate cu rădă- Vremea
dia Podolean. După cum - Multe, foarte multe. să siringă paiele de pe specialistul unităţii la în- grăbeau, să pună la adă cinoase şi cinci hectare cu
ne spun, atenţia se în De pildă, numai dulapul ultimele 10 ha, din cele sămînţări. Pînă la zi, cul post şi cele aproximativ varză — unde, după ce Pentru u/i : vri
dreaptă, aici, spre intensi de la dormitorul „Sar- 40 de ha de pe care s-a tura succesivă a fost însă- 20 tone de fin ce se mai s-au executat cite două menţii^ călduroa
tatea şlefuirii, pentru ca mis" are 13 elemente com recoltat orzul. Transportul mînţată, ni s-a spus, pe afla în cîmp, strîns în că praştie manuale, acum oa venind uşor ii
Cerul va (I pari
lurnirul să nu se „ardă", ponente, baloţilor îl efectua, cu 20 de ha. piţe. menii intraseră la smulsul ros. Pe alocuri
Ne continuăm drumul şi Miron Olar, Ileana Achi- platforma, Sabin Ciupe, Aceeaşi atenţie se acor Bine s-a muncit şi la buruienilor. dea averse de
ajungem la verilicarea re meţ, Elena Vraciu sînt ajutat de o echipă de coo dă în această unitate re întreţinerea culturilor. Ast în acelaşi timp se pre însoţite de cloşcă
1
lcctrice şi izolat <
perelor. ' lolanda Crama, alte „chipuri" de Ja peratori. Activitatea, co coltării şi depozitării nu fel, la porumb s-au finali - gătea cu răspundere sece dină. Vîntul v
Cofiţa Bădici lac veriti- montaj pe care le aşezăm ordonată direct de ioan treţurilor de pe fîneţele zat pînă la această dată rişul griului. Combinele se slab la moderat <
cări din toate punctele de in portretul harnicului co Furca, inginerul şef şi pre naturale. Coordonaţi de cîte două praşilo mecani verificau şi puneau Ia torul sudic şi va
vedere. Au ochiul „for lectiv. Un portret alcătuit şedintele unităţii, era or Ladislau Demeter, vice ce şi manuale — sublinia punct de către mecaniza ta Intensificări
mat". Tot aici se fac şi numai şi numai in me ganizată în flux. Pe tere preşedintele unităţii, me inginerul .şef. In aceste zi tori, fiecare tarla ocupată cu viteze pînă li
Tonipc
km/oră.
micile retuşuri. Marinela moria şi in inima noastră, nul eliberat de paie ac canizatorul Cornel Bande, le, cooperatorii, în frunte cu grîu fiind, de aseme minime vor fi c
Ştelănoiu şi Doina Sorescu cu încercarea - mai mult ţiona o formaţie de trei cu vindroverul şi coopera cu Iosif Bucur, membru nea, controlată zilnic In între 16 şi ZI dc
lucrează la sectorul hăi sau mai puţin reuşită - tractoare cu pluguri, veni torii Alexandru Ţîrlea, La al consiliului de conduce vederea începerii recoltă Iar cele maxim
25 şl 33 de grada,
tuire, insă le vom intilni de a-l repovesti in aces tă în sprijin de la secţia dislau Naghy, Vasile Albu, re şi Cornel Ţoţonea, se rii imediat ce stadiul de teorolog de serv
şi la retuşul final şi am te rinduri. de mecanizare din Cinci.ş. Ladislau Barcsi, Teofil cretar adjunct al organi coacere şi gradul de umi Dănul).
Pregătirea patului germi Pop, Alexandru Căta şi zaţiei de partid, au înce ditate în boabe permit.