Page 48 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 48
Pog. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 843 • MIERCURI, 12 IULIE 1989
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Conferinţa pe ţară
a mişcării sportive
Uniunii Interparlamentare Arabe
Marţi, s-a încheiat la perioada 1989—1995, pen-
(Urmare din pag. 1) de ori, producţia agricolă cleare. După încheierea solidarităţii şi poziţia fer Bucure.şti Conferinţa pe tru ridicarea nivelului ca
— de 10 ori, iar venitul acordului dintre Uniunea mă a poporului palestinian ţără a mişcării sportive. litativ a activităţii sporti-
fiice şi juste în această re naţional — de 40 de ori. Sovietică şi S.U.A. pri constituie o necesitate pen. A fost prezentată o sin- ve de performanţă şi re
giune. De asemenea, vor Dar, mai presus decit a- vind rachetele cu rază tru soluţionarea justă a teză a dezbaterilor din prezentarea cu demnitate
bitorul a exprimat convin ceste cifre, oricine poate medie de acţiune se dis problemelor, pentru auto cadrul conferinţelor federa- a sportului românesc pc
gerea că România va con vedea oraşele şi satele cută de către - N.A.T.O. determinare, pentru un ţiilor sportive, care s-au . plan. internaţional,
tinua să acţioneze şi să-şi cum s-au transformat, cura modernizarea armelor nu stat palestinian. desfăşurat în ziua. prece- A' fost relevată necesi-
aducă contribuţia Ia im a crescut nivelul general cleare, continuă expe Doresc, în acest cadru, dentă. . . ... tatea' ridicării calităţii şi
pulsionarea negocierilor de de civilizaţie, " dezvol rienţele nucleare, activi să salut solidaritatea ţă Participanţii la dezbateri • eficienţei procesului' de
pace dintre Iran şi Irak, tarea învăţăraintului, ştiin tatea de militarizare a rilor arabe manifestată la au dat glas sentimentelor selecţie şi pregătire a
la soluţionarea pe cale ţei, culturii, ridicarea Cosmosului. De aceea, pro. recenta conferinţă la ni de puternică mlndrie pa- sportivilor de performan-
paşnică a problemelor din nivelului de trai al po blema luptei împotriva vel înalt de Ia Casablanca triotică, şi-au manifestat ţă, a activităţii competiţie-'
Orientul Mijlociu, din zo porului. De altfel, tot ceea politicii de înarmare, în această problemă. Ma- deplina adeziune faţă de nale, de la nivel local,
na Golfului şi din alte re ce am realizat şi reali pentru lichidarea armelor nifestînd deplină solidari Hotărîrea Plenarei Comite- pînă la cel republican, pe
giuni ale lumii. zăm este destinat dezvol nucleare constituie una tate cu poporul palestinian, tului Central al Partidu- baza unor noi cerinţe, nor-
;
Oaspetele a a d r e s a t tării ţării, bunăstării ge din problemele fundamen acordîndu-i .sprijin. i ţăr le lui Comunist. Român de a me şi haremuri de nivel
t o v a r ă ş u l u i Nicolae nerale a poporului. tale — iar parlamentele arabe pot şi trebuie să propune ca la.âl XlV-lfea ' mo'lidiâl, . care să' fie apli-
Ceauşescu, poporului ro Am lichidat, este ade şi toate popoarele trebuie determine organizarea li Congres tovarăşul Nicolae: cate în practică, începînd
mân calde felicitări • eu vărat, clasele exploatatoa să acţioneze cu toată ho- nei conferinţe internaţio Ceauşescu, înflăcărat pa- . din acest an, atît în sec-
ocazia apropiatei sărbători re. Sîntem hotărîţi să nu tărîrea în această direcţie. nale în problemă Ortentu- triot şi strălucit militant ţiile din cluburi şî asocia-
a zilei naţionale a Româ mai avem în România oa De altfel, între probleme lui Mijlociu, al revoluţionar, genialul ctitor ţii 'sportive, cât şi la lo-
niei. meni care să trăiască din le cursei înarmărilor şi • Soluţionarea acestei pro al Românieisocialiste mo- turile reprezentative,
Luînd cuvîntul în ca munca altora. Dorim să subdezvoltării există o bleme -trebuie să asigure derne, proeminentă perso- Participanţii au aprobat
drul întîlnirii, Abdailah realizăm o societate a strînsă unitate şi, fără ■egalitatea pentru toate", nalitâte a lumii cori tempo-, . documentele supuse dezba-
Abdallah, vicepreşedinte bunăstării întregii naţiuni, soluţionarea ambelor pro statele, să asigure suvera rane, să fie reales în terii Conferinţei pe tară
al Grupului palestinian din a poporului. Este adevă bleme, nu se poate vorbi nitatea —‘şi, vreau să vă funcţia supremă de secre- a mişcării sportive,
cadrul Uniunii Interpar rat că aceasta nemulţu că se va ajunge la o îm ■ spun deschis —;; noi tot-, tar general al partidului. Delegaţii au ales apoi
lamentare, a spus: meşte pe unii care în bunătăţire a situaţiei pe deauna ara fost pentru ca, Au fost exprimate cele noul Consiliu Naţional .
„Cunoaştem, stimate to cearcă şi acum, cu cîteva plan mondial. în acest cadru, şi Israelul mai .vii mulţumiri tovară- pentru Educaţie Fizică şi
varăşe preşedinte, că aţi milioane de dolari, să în ce priveşte diferitele să aibă asigurată suvera- şului Nicolae Ceauşescu Sport, alcătuit din 207
fost întotdeauna în frun intervină în dezvoltarea conflicte militare, . Româ nitatea~ să. Sînt condiţii pentru Mesajul .adresat membri.
tea celor care s-au pro unor ţări sau a altora. Se nia s-a pronunţat întot favorabile acum pentru a- Conferinţei pe ţară a miş- A fost ales, de aseme-
nunţat pentru rezolvarea pare că nu au înţeles încă deauna pentru încetarea se realiza acest obiectiv şi cării 'sportive. nea. Comitetul Executiv al
tuhiror diferendelor şi schimbările mari care s-au şi soluţionarea lor prin România este hotărîtă, ca Participanţii la confe- C.N.E.F.S., format din 23
conflictelor pe cale paş produs şi " se produc în lu tratative. Aceste conflicte,- împreună cu ţările arabe, rinţă s-au angajat să ac- de membri,
nică, pe calea negocieri me, ■ nu au înţeles că care . ,s-au desfăşurat în " cu alte state să acţioneze ţioneze cu toată răspun- Biroul Comitetului Exe-
s
lor.' Aţi fost primul şef popoarele care aii scutu general între ţările în curs in această direcţie. derea pentru aplicarea cutiv al C.N.E.F.S. are 7
de stat care v-aţi pro rat dominaţia imperialis de dezvoltare, nu au făcut Dorim să dezvoltăm larg exemplară în viaţă a prien- membri,
nunţat pentru o conferin tă şi au pornit pe calea . decît să dăuneze dezvol relaţiile cui' toate ţările tarilor 'şi indicaţiilor cu- într-o atmosferă însufle-
ţă internaţională . în . O- dezvoltării independente tării acestor ţări şi, pînă arabe. De altfel, avem re-, prinse în Mesajul adresat ţită, parti.cipantii ■ au
rientul Mijlociu — idee nu vor mai admite nici la urmă, au servit tot ţă laţii bune — şi economi de tovarăşul Nicolae a d r e s a t o telegramă
care în momentul de faţă odată să devină din nou rilor imperialiste, De a- ce, şi politice, şi în alte Ceauşescu, pentru îndepP- t o v a r 3 ş.u 1 u i NICOLAF
este acceptată şi îmbrăţi robi. ceea noi nc-am pronunţat domenii.' ■ Consider ' vizita nirea prevederilor Pro- CEAUŞESCU, secretar se
şată de toate popoarele V-aţi referit "la plata totdeauna pentru înce - dumneavoastră ca o ex gramului privind perfec- ncral al Partidului^ Co-
. lumii. Ne-am dat. seama datoriei externe de către. tarea războiului dintre presie â relaţiilor dintre ţionarea' şi dezvoltarea munist Român, preşedintele
ca palestinienii şi Palesti România şi aţi menţionat Iran şi Irak şi' considerăm ţările noastre, â dorinţei continuă a activităţii de Republicii Socialiste Româ»
na au un prieten sincer că ar trebui, să devină un că trebuie, făcut totul pen de a acţiona împreună pen educaţie fizică şi sport pe nia. T
în persoana" preşedintelui exemplu. Desigur, Româ-’ tru ca să se ajungă la tru dezvoltarea lor.; ‘ — • — • — • —
Nicolae Ceauşescu. în po-, nia a făcut acest efort, şi încheierea unei păci trai z România • este hotărîtă
porul român". ca acţiune economică, dar nice. să-şi .concentreze toate for
In 'cuvîntul Său, tovară şi politică. însă. ţările iri Aceasta este valabil şi ţele în direcţia dezvoltă ROMTRANS ARAD
şul - Nicolae Ceauşescu, curs de dezvoltare, care pentru conflictele din di rii socialiste a ţării şi ri
salutând vizită delegaţiei au o datorie uriaşă, nu ferite alte zone ale lumii. dicării ‘ nivelului de trai LIVREAZĂ
Uniunii Interparlamentare pot să urmeze, exemplul Este necesară o pace justă, al poporului." Dorini să
Arabe în ţara noastră şi României. Aceasta pentru trainică, în interesul po colaborăm cu toate sta prin Fabrica de gheaţă Curtici
mulţumind pentru apre că, în perioada cînd s-a poarelor respective, care tele, fără deosebire de gheaţă pentru întreprinderi şi persoane
cierile pe care parlamen creat această datorie de să nu admită în vreun orînduire socială.
tarii arabi le-au făcut la peste 1 200 miliarde do fel întărirea dominaţiei S î n t e m împotriva particulare.
adresa României, a poli lari, ele au plătit de cî diferitelor mari puteri." oricărei politici de ames
ticii sale de colaborare cu teva ori creditele pe care în ce priveşte Orientul tec în treburile altor sta Expedierea se face cu mijloace de trans
ţările arabe, cu toate sta le-au primit, prin do- Mijlociu, ne-am pronunţat te. Am fost şi vom fi port ale cumpărătorului sau vagonabil.
tele lumii, a spus : bînzile foarte mari. în totdeauna pentru o soluţie totdeauna alături de po
„Aţi avut convorbiri, aţi fiecare an zeci de miliar politică. Acum o săptămâ poarele care luptă pentru Program de lucru permanent.
vizitat cîte ceva in Româ de de dolari din ţările în nă aici, în această sală, independenţă, pentru a fi Informaţii suplimentare la telefon 155,
nia şi deci cunoaşteţi cum curs de dezvoltare, merg am avut o convorbire cu deplin libere să-şi hotă
se prezintă astăzi tara spre ţările dezvoltate, care tovarăşul Arafat. Am dis rască dezvoltarea aşa cum Fabrica de gheaţă Curtici.
noastră .şi ce î.şi propune folosesc aceşti bani pen cutat mai pe larg proble o doresc.
ea în viitor. Intr-adevăr, tru a menţine un anumit mele activităţii în direcţia în acest spirit ara dori
înl acest an se . împlinesc nivel general în ţările lor, instaurării păcii în Orien ca relaţiile dintre parla
45- de ani de la revoluţia însă pe seama asupririi a tul Mijlociu. Există, într- mentele noastre, dintre ţă
de eliberare socială şi aproape 4 miliarde de oa adevăr, posibilităţi reale rile noastre să se dezvolte CENTRUL DE CULTURĂ Şl CREAŢIE
11
naţională, antifascistă şi meni. Ele îşi permit ca de a se ajunge la o con continuu şi să contribuie „CiNTAREA ROMÂNIEI
antiimperialistă. Nu demult din ceea ce jefuiesc din ferinţă internaţională şi la politica de progres e-
am făcut un bilanţ al dru ţările în curs de dezvol trebuie să facem totul în conomic şi social, de ri AL MUNICIPIULUI ALBA IULIA
mului parcurs, am elabo tare să arunce cîteva mi direcţia aceasta. Noi a- dicare a bunăstării po
rat documentele pentru lioane de dolari în dreap preciem că există posibi poarelor noastre, de întă O R G A N I Z E A Z Ă
Congresul al XlV-lca al ta şi în stingă, în numele lităţi reale pentru a se or rire a independenţei lor.
partidului, în care sînt aşa-zis.elor libertăţi de ganiza această conferinţă. Doresc să vă adresez în cadrul Universităţii cultural-ştiinţifice
prezentate atît realizările, mocratice. Cu aceiaşi bani Schimbările din însăşi o- dumneavoastră, parlamen
cîţ şi obiectivele de vii ei finanţează acţiunile pinia publică din Israel tarilor din ţările dum CURS DE CONTABILITATE
tor ale României. antiguvernamentale în di sînt favorabile în această neavoastră, Uniunii Inter
•Am străbătut în. această ferite ţări din America direcţie. Dar, desigur, nu parlamentare Arabe succes pentru absolvenţi de liceu şi elevi în ultimul
perioadă istorică scurtă Latină şi din alte zone. trebuie să se aştepte, ci în întreaga activitate, în
cîteva etape de dezvolta Ceea ce se poate spune să se acţioneze zilnic — interesul popoarelor, al an de liceu, cu durata de 6 luni.
re. Ne aflăm în stadiul este că se impune ca ţă dacă se poate spune aşa păcii şi colaborării între
făuririi societăţii socialis rile în curs de dezvoltare —, în direcţia aceasta, pen_ ţările noastre.! înscrierile vor începe la data de 15 iulie
te multilateral dezvoltate. şă-şi întărească solidari tru că sînt şi forţe care Adresez, de asemenea, 1989, la Centrul de cultură şi creaţie ,,Cîn-
Pentru România aceasta a tatea, unitatea pentru a consideră că" pot să liniş popoarelor din ţările dum
însemnat lichidarea înapo- se ajunge la o rezolvare tească lucrurile . şi să tă neavoastră succes în dez tarea României" al municipiului (fosta Casă
ierii. Eram o ţară slab globală a problemei da răgăneze soluţionarea pro voltarea economico-sociâ- municipală de cultură), str. Ardealului, nr.
dezvoltată. Acum Româ toriei, la o nouă ordine blemelor. '.'o.:- . ; lă, urări de bunăstare şi
nia este o ţară industrial- economică - internaţională. ■ Noi considerăm •— a fericire I" 1, zilnic între orele 8—13 şi 17—20, iar
agrară în plin progres. în al doilea rînd, este spus, în continuare, tova întîlnirea s-a desfăşurat cursurile se vor deschide în data de 15 au
Producţia industrială a problema continuării cursei răşul Nicolae Ceauşescu într-o atmosferă deosebit
României a crescut de 135 înarmărilor, inclusiv nu — că menţinerea, unităţi’, de caldă, prietenească. gust 1989.
La înscriere se completează o cerere tip
cii britanici, primul mi IU KABUL. - Capitala Confinuînd să consolide- i şi se achită taxa de 900 lei.
nistru Margaret Thatcher afgană a fost din nou su ze succesul realizat prin < Cursurile au loc după-masă, o dată pe
a luat hotărîrca de a crea pusă unui tir puternic cu contraofensiva de la Ja- ţ
rachete' „sol-sol", înregis- lalabad, forţele armate gu- l săptămînă, iar la terminarea cursurilor se va'
un comitet specics! în ca vernamentale au curăţat /
frîndu-se pierderi mai ales
drul cabineiului pentru a zonele eliberate de uiţi- j elibera adeverinţă oficială de absolvire a
£3 LONDRA. - in faţa în rîndurile populaţiei ci mele elemente ale, opozL i
| unui val de acţiuni grevis- găsi o soluţie la această vile. Formaţiunile aşa-nu- ţiei , intransigente şi au i cursului.
i te de mare amploare, care situaţie critică - scrie pu mifei opoziţii intransigente capturat importante canti- 1
/. a cuprins nenumărate ca- blicaţia „Sunday Times", au bombardat şi alte lo tăji de arme şi echipa- ţ Locurile sînt limitate.
I tegorii de oameni ai mun citată de China Nouă. calităţi afgane. menf militar. ( Informaţii suplimentare la telefon 12692.
COLEGIUL DE REDACŢIE Minei Bodsa, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gbeonea. Tiberiu Istrcite (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. I 4-iuiiă |
:
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str. Dr. Petru Gioza, nr. 35. Telefoane; 11275, 12157, 11535. Telex; 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257,
