Page 5 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 5
L i *
C T U R Ă ;
■ r r - i , M
Consiliul de Stat
al
Republicii Socialiste România
D
E
C
E
T
R
S O C I A L I S M U L Privind încheierea majorării retribuţiilor personalului
muncitor la data de 1 iulie 1989
Consiliul de Stat a! Republicii So iulie 1989, dată la care se încheie ac
cialiste România ţiunea de majorare a retribuţiilor pe
întreaga economie naţională.
d e c r e t e a z ă : ART. 2. — în vederea majorării
ART. 1- — Majorarea retribuţiilor retribuţiilor personalului muncitor cu
personalului muncitor prevăzută, po o lună mai devreme, fondul de retri
trivit legii, pentru data de 1 august buire planificat pe anul 1989 se ma
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu 1989 se va efectua cu o lună mai de jorează cu suma de 413,5 milioane
lei.
vreme, urmînd a se aplica de la 1
la Plenara C.C. al P.C.R. din 27-28 iunie — NICOLAE CEAUŞESCU
preşedintele
program tle muncă şi acţiune revoluţionară Republicii Socialiste România
pentru partid, pentru întregul popor
Socialismul-societatea unor ample H O T Ă R I R E A
şi profunde transformări, a unor Plenarei Comitetului Central
realizări şi succese fără precedent al Partidului Comunist Român
în istoria României din 27-28 iunie 1989
Sub preşedinţia tovară făptuirea Programului democraţiei muncitoreşti-
Document programatic liberare socială şi naţiona Partidului Comunist Ro şului Nicolae Ceauşescu, partidului de făurire a so revoluţionare, creşterea ro
de inestimabilă valoare lă, antifascistă şi anti- mân, România a parcurs secretarul general al Parti cietăţii socialiste multilate lului Partidului Comunist
teoretică şi practică, ade imperialistă din August un glorios drum istoric dului Comunist Român, in ral dezvoltate şi înaintare Român şi activitatea ideo
vărat program revoluţionar 1944, care a lichidat pen spre împlinirea celor mai zilele de 27—28 iunie a.c. a patriei spre comunism logică. politico-educativă,
de muncă şi acţiune pen tru totdeauna dominaţia înalte năzuinţe de liberta s-au desfăşurat lucrările Plenara a avut următoa ridicarea nivelului de cu
tru partid, pentru întregul imperialistă, a deschis ca te, independentă şi progres Plenarei Comitetului Cen rea ordine de zi : noaştere ştiinţifică, de cul
nostru popor, cuvîntarea lea unor ample şi profun social ale întregului po tral al Partidului Comunist 1. Cu privire la convoca tură, a conştiinţei revolu
secretarului general al de prefaceri înnoitoare. por. Român, care a dezbătut — rea celui de-al XlV-lea ţionare. raportul de forte
partidului, t o v a r ă ş u l Capitol glorios al istoriei „tn cei 40 de ani de într-un spirit de puterni Congres al Partidului Co şi caracteristicile funda
Nicolae Ceauşescu, la Ple naţionale, revoluţia a con construcţie socialistă — că răspundere comunistă, munist Român. mentale ale situaţiei inter
nara C. C. al P.C.R. din stituit nu numai apogeul arată tovarăşul Nicolae revoluţionară, de totală an. 2. Proiectul Programu naţionale.
27—28 iunie a.c. reflectă luptei revoluţionare duse Ceauşescu — şi îndeosebi gajare patriotică şi încre lui-Directivă al Congresu 4. Cu privire la realiza
sintetic întreaga evoluţie de poporul român împotri după Congresul al IX-lea dere deplină în socialism lui al XlV-lea al P.C.R rea pianului pe primele fi
istorică şi socială a Româ- va fascismului şi războiu al partidului, poporul ro în politica profund ştiin cu privire la dezvoltarea luni ale anului şi măsuri
niej din cele mai vechi lui, ci şi actul inaugural mân, sub conducerea glo ţifică şi umanistă a parti economico-socială a Româ pentru îndeplinirea planu
timpuri şi pînă în acest al unei ere noi, eră în riosului nostru partid co dului şi statului, confirma niei în cincinalul 1991 — lui pe semestrul II şi pe
an ăl celui de al XlV-lea care s-a declanşat un vast munist, a străbătut mai tă în mod strălucit de 1995 şi orientările de per întregul an 1989
Congres al partidului şi al proces reyoluţionar ale multe etape istorice şi a viaţă, de realizările fără spectivă pînă în anii 2000 —
celei de a 45-a aniversări cărui amprente fundamen ajuns la un asemenea ni egal obţinute în edifica 2010. 5. Cu privire la proiectul
J a istoricului act de la 23 tale au fost construirea vel de dezvoltare econo- rea noii orînduiri — pro 3. Proiectul Tezelor pen Planului naţional unic de
August 1944. societăţii socialiste, dobîn- mieo-socială, de civilizaţie bleme de cea mai mare în tru Congresul al XlV-lea dezvoltare economico-so-
Secretarul general al direa şi consolidarea in generală cum nu s-a rea semnătate pentru dezvol al Partidului Comunist Ro cială a Republicii Socialis
partidului subliniază rolul dependenţei reale a pa lizat într-o perioadă de tarea economico-socială a mân privind dezvoltarea te România în anul 1990.
hotărîtor, în întreaga deve triei. României în viitorul cinci societăţii româneşti, per
nire ulterioară a poporului Sub conducerea înţe nal şi în perspectiva ani fecţionarea conducerii eco.
român, a revoluţiei de e- leaptă, clarvăzătoare a (Conlinuare în pag. a 4-a) lor 2000—2010, pentru în nomieo-sociale. dezvoltarea (Continuare în pag. a 2-a)
WWAV.V*WAV.VM.VVW^AWAiVWVAV/MV.V,V.V^WAV.V»V.WMWAWA t V , .V^iWW'JVJW^AW.V.W»VAV»WV»W.V 8 VAWMW,V.WAV.V,>
a
Cărbune ' CAMPANIA AGRIC0.1A VAStÂ
cocsificabil şi
energetic
ieste plan Oameni, locuri, împliniri* Oameni, locuri, împliniri Fiecare oră-folosită din plin
•ii Văii Jiului, a-
■“ toţi minerii
. întregul partid La şcoala cocsului românesc — pentru încheierea recoltării
por, susţin prin t
ic lor de muncă în
„...je, prin sporirea caractere puternice, personalităţi orzului!
producţiei de cărbune,
propunerea ca „Minerul Luncan, Viorel Datca şi Io
de onoare" al ţării, tova muncitoreşti în formare Organizaţiile de partid nel Petraşc. Deoarece te
răşul Nicolae Ceauşescu, şi conducerile colective aie renul era încă moale- 'Im
unităţilor agricole acţionea
să fie reînvestit la Con
t ză energic în aceste zile cauza deselor ploi cc- nu
• rr gresul al XlV-lea al Prima cocserie modernă turi, se mirau de pricepe pentru a înfăptui neabătut căzut, combinerii se stră
partidului în funcţia din siderurgia românească rea specialiştilor veniţi să
supremă de secretar a fost construită şi pusă în pună în funcţiune cocseria sarcinile trasate de secre duiau să evite orice pier
general al Partidului funcţiune, in urmă cu 34 de la Hunedoara. Astăzi tarul general al partidu dere la seceriş, regiînd cu
in
pricepere
combinele
Comunist ltomân. Mi de ani, la Hunedoara. A- însă, de înalta lor compe lui, t o v a r ă ş u l Nicolae
nerii de la minele Lo- cest fapt constituie un mo tenţă profesională se mi Ceauşescu, privind strînge- funcţie de starea lanului
şi a solului Alături de ei
nea, Lupcni, Cînipu lui tiv de justificată mîndrie nunează, în întreaga ţară, rea recoltei de cereale în
Neag, Valea de Brazi, pentru colectivul uzinei nr. tinerii confraţi în ale me timpul cel mai scurt şi se aflau Cornel Sorea de
Dîlja, Bărbăteni menţin 1 a combinatului siderur seriei. fără pierderi. Acest dezi la S.M.A. ilia şi Dorine]
la cote tot mai înalte gic de aici, a cărui boga — împreună cu maistru! derat şi-a găsit materiali Oprea de Ia I.E.C Mintia
ştacheta realizărilor. tă experienţă în domeniul principal Andrei Spunei, zare în fapte la A.E.I care au intervenit opera
Ieri, de pildă, plusul fabricării cocsului a fost cu maşinistul şef de echi Grind unde, în seara zilei tiv la remedierea oricărei
la producţia de cărbu şi este mereu împărtăşită de 30 iunie a.c., combine- defecţiuni .Cu forţele ce
ni i-y pă Ştefan Zăpuc, cu alţi rii au finalizat secerişul le avem — aprecia ingine
fii ' ne a fost de peste 600 celor ce-şi desfăşoară ac muncitori vrednici din coc orzului pentru sămîntă rul şef Petru Miromuf —
de tone. De subliniat tivitatea în mai noile ca cumulărila cantitative, mi seria noastră am dat o mî-
abnegaţia şi dăruirea pacităţi similare din ţară. lioanele de tone de cocs nă de ajutor la punerea Directorul asociaţiei, tulii) putem încheia secerişul or
zului în cel mult două zile
Moise, aprecia hărnicia do
m -> j li cu care acţionează mi — Tradiţia şi progresul livrate furnalelor hunedore- in funcţiune a noilor ca vedită în muncă de combi- bune de lucru în cîmp în-
-scop nerii de la I.M. Lupeni, constituie „pilonii” arcului ne, iar progresul - muta pacităţi din combinatele nerii Liviu şi Dorel Herci. trucît după orz trebuie să
cea mai marc mină fur peste timp, coordonatele ţiile calitative esenţiale pe siderurgice de la Galaţi,
nizoare de cărbune coc definitorii în care se cir care le-au înregistrat teh Călăraşi şi Călan - remar loan Merţ. Ioan Troz- înşămînţăm culturi duble,
3 o rv sificabil. Se cuvine e- cumscrie întreaga noastră nologiile de lucru şi, impli ca sîng. Liviu Ciubucă, şe noi şi Ioan Haţegan ulti am organizat toate lucră
astfel incit şi
x
rile în f l u
videnţială vrednicia activitate de producţie — cit, produsul finit obţinut. ful secţiei cocsificare din mul venit în ajutor de la
minerilor de la Lonea ne spunea ing. Vladimîr Despre transformările în uzina nr. 1. Am fost soli- G.I.G.C.L. Deva. eliberarea terenului să fie
realizată în timpul cel mii
care şi-au realizat pla David, directorul uzinei, cel noitoare petrecute în anii Centrul de greutate al
nul pe primul semestru care, acum mai bine de 30 care au trecut de Ia şar- MIRCEA DIACONII întregii activităţi la sece scurt", tn ceea ce priveşte
din acest an cu 4 zile de ani, deţinea funcţia de jarea primului pilot de cocs rişul orzului din lanurile transportul recoltei conta-
mai devreme, dînd în inginer şef. Tradiţia despre vorbesc cu plăcere „vete C.A.P. Roşcani se afla în N’rOt.AE TiPCOB
plus patriei peste IC 000 care aminteam o oferă a- ranii", cei care, la începu (Conlinuare în pag. a 3-a) tarlaua Pe luncă". Aici
tone de cărbune. i-nm găsit în plină activi (Continuare în pag. a 4-a)
tate pe combinerii Ionel
