Page 50 - Drumul_socialismului_1989_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

„Expomin 1 “-progres tehnic în minerit gestionari de la I.C.S.M. J SECERIŞUL 6RÎULUI

Călan, care îşi desfăşoară \
activitatea la unităţi co- 1 principala lucrare
In această perioadă de centralele, combinatele, în­ rare a minereului şi căr­
efervescenţă creatoare, de treprinderile şi institutele bunelui, îmbunătăţirea ni­ merciale din Haţeg, au ab- 1
puternic entuziasm şi în­ de profil din Baia Mare, velului tehnic şi calitativ solvit un curs de perfec- ) pe agenda
sufleţită angajare în toate Cluj-Napoca, Timişoara, al produselor, reducerea ■ LA DISPOZIŢIA POPU­ ţionare. Cursul a cuprins ţ ■ 19,00
domeniile de activitate Ploieşti, Craiova, Bucu­ cheltuielilor de producţie, LAŢIEI. Printr-o bună orga­ teme de organizare, plani­ cooperatorilor şi 19,25 File
generată de importantele reşti, Gura Humorului etc. a consumurilor de materii nizare a muncii, aprovizio­ ficare, contabilitate, mer- istoric. Ci'
documente pentru Congre­ Exponatele înmănun­ prime, materiale, combus­ nare corespunzătoare cu ceologie, evidenţă contabi­ o'f.ă la <
sul al XlV-lea al parti­ chează efortul creator şi tibil şi energie electrică, piese de schimb, prompti­ lă, grijă faţă de avutul mecanizatorilor i* 19,45
dului, de orientările, in­ preocupările perseverente valorificarea superioară a tudine şi calitate in servi­ obştesc, bună servire etc. programe
examinare
dicaţiile şi direcţiile de ale celor peste 20 000 de resurselor secundare, asi­ rea populaţiei, lucrătorii Comisia de celor mai mulţi a (Urmare din pag. 1) 20,05 Laur
acordat
acţiune cuprinse în magis­ oameni ai muncii din ca­ milarea de noi maşini, secţiei Electro-casnice din tivalului r
trala cuvîntare rostită de drul Ministerului Minelor instalaţii şi aparate şi di­ cadrul Cooperativei meşte­ cursanţi note maxime. tarea Rom
t o v a r ă ş u l Nicolae — ingineri, tehnicieni, minuarea importurilor de şugăreşti „Metalul" din Tribuna ex
Ceauşeseu la Plenara C.C. maiştri, specialişti, cerce­ anumite materiale, piese Hunedoara şi-au depăşit m GOSPODĂRIE ANEXĂ. ( crat cu mult spor pentru intate ■ 3
al P.C.R. din 27—28 iunie tători şi proiectanţi — an­ şi repere, creşterea, pe planul de la începutul a- Consiliul popular al ora­ a asigura strîngerea grab­ tistic: „I
a.c. — au loc şi manifes­ trenaţi .în activitatea de toate căile, a cantităţilor nului cu aproape 50 000 şului Călan a atribuit can­ nică a griului şi transpor­ poate- înle
tările din etapa finală a creaţie ştiinţifică şi tehni­ de cărbune, de metale şi lei. De subliniat că în a- tinei Combinatului „Victo­ tul operativ al recoltei la Telejurnal.
celei de a Vil-a ediţii a că în anii 1987—1989 — substanţe nemetalifere, ceastă unitate se recondi­ ria" din Călan 10 ha teren, baza de recepţie şi la cen­
Festivalului Naţional „Cîn- în cadrul celei de a Vil-a deosebit de necesare eco­ ţionează evaporatoarele de ce este cultivat in acest trul de seminţe. în cîmp,
tarea României". în acest nomiei noastre naţionale. la toate tipurile de frigi­ an cu cereale şi legume. alături de mecanizatori,
In acest fel s-au creat con­
cadru generos al muncii Cu rezultate deosebite dere, se execută repara­ se află permanent întreg
şi creaţiei se înscrie şi or­ „Săptămîna se prezintă, în cadrul ex­ ţii electrice şi mecanice la diţii pentru extinderea gos­ personalul TESA şi din
ganizarea în judeţul nos­ creaţiei poziţiei, ca şi în activita­ frigidere şi lăzi frigorifice podăriei anexă. Întreaga conducerea unităţii. Ingi­
tru, la Deva, a expoziţiei tea cotidiană de producţie, de orice tip. suprafaţă este cultivată, nerul şef, Dorin Bibolaru, SELECŢII
republicane de creaţie .ştiin­ ştiinţifice . Institutul- de cercetare şi la întreţinerea culturilor urmăreşte îndeaproape re­ GRAMUL
programul
ţifică şi tehnică în dome­ şi tehnice proiectare pentru mine­ U SIMPOZION. „Rolul prăşitoare luînd parte nu glajul corect al combine­ Sfatul met
niul minier „Expomin reuri, Centrala minereuri­ grupei sindicale in forma­ numai, lucrătorii cantinei, lor în scopul evitării pier­ La zi în
1989". hunedorene" lor şi Mina Deva, între­ rea conştiinţei socialiste, ci şi mulţi oameni din ma­ derilor, iar de transportul 7,00 Radio
e v i s t a
R
Găzduită de frumoasa prinderile miniere Barza revoluţionare, a omului rele combinat siderurgic. recoltei se ocupă contabi­ Curierul n
sală a sporturilor din mu­ şi Hunedoara, Baia de nou, în vederea intăririi Se află în exploatare o lul şef Ileana Moise, aju­ Uuletln c
nicipiul reşedinţă de judeţ ediţii a Festivalului na­ Arieş şi Bălan, Petriia şi ordinii şi disciplinei pentru seră in suprafaţă de 250 tată de Liliana Petreanu, Răspundem
lor: 10,00 11
— ca semn al preţuirii ţional „Cîntarea Româ­ Lupeni, cele de piese de un comerţ modern, civili­ mp. teren, iar două se află Lucreţia Grămescu şi Vic­ 10.05 Succo
muncii desfăşurate şi re­ niei". în acelaşi timp, ele schimb, reparat utilaj mi­ zat, eficient'' a fost tema în construcţie, sînt cres­ toria Văidean. în vederea 10.05 Noi î
zultatelor deosebite obţi­ reliefează .cu puterea de nier şi echipamente elec­ unui interesant simpozion cuţi peste S0 de porci. Se creării unor condiţii bune eorului dt
celui", al 1
nute de colectivele de netăgăduit a faptelor, a ci­ trotehnice miniere din De­ organizat la Hunedoara, preconizează ca în viitor de lucru la recoltat, con­ lir. 1G9 dii
mineri, preparatori, con­ frelor înscrise sub sau, a- va şi Petroşani, precum şi de către Comitetul muni­ gospodăria să mai cu­ ducerea unităţii a asigurat 10,45 Publ
structori de utilaje minie­ lături de fiecare lucrare, altele din cadrul Minis­ cipal al sindicatelor. prindă vaci pentru lapte, cazarea şi servirea ■ meşei Buletin d
Politica
e
1
re, cercetători şi proiectanţi puternica dezvoltare pe terului Minelor. Au participat preşedinţ păsări etc. calde pentru toţi mecani­ Muzică uş
în domeniu din judeţul care o cunoaşte ah de an „Expomin 1989" — o şi organizatori de grupe zatorii. Cristinoiu:.
nostru —, expoziţia — or­ mineritul în ţara noastră. reuşită deplină — este des­ sindicale din unităţile co­ Cu deosebită răspunde­ de ştiri; i:
colului X3
ganizată de.Centrala mine­ în ansamblul lor, expo­ chisă zilnic, la Sala spor­ merciale din municipiu. re faţă de soarta recoltei, decenii dci
reurilor Deva, cu spriji­ natele înfăţişează străda­ turilor din Deva, pînă ■ CURS DE PERFEC­ BS9EE HM ieri au lucrat din plin în reţe: 12,(0
nul Ministerului Minelor niile : şi reuşitele vizînd sîmbătă, 15 iulie a.c., pu­ ŢIONARE. Recent, 40 de lanuri combinerii Ion Dă- folclorului:
,3: t
1,-’
şi Uniunii sindicatelor pe perfecţionarea tehnologii­ blicului vizitator. nilă, Gheorghe Şumandea, îl ra.
ramura mine, petrol geo­ lor de extracţie şi prepa­ DUMITRU GHEONEA Petru Pop, Gheorghe Ta- Se. -(tuni
interpretări
logie şi energie ' electrică maş, Gabriel Hărău. Nico- mâni; 15,4
,— reuneşte — sub formă SIMPOZION lae Vlaicu, Mircea Vlad, roniăne: l
de grafice, desene foto­ Ion Cîşleanu, Mihai Ten- nai; 10,15.
grafii, machete — cele în cadrul „Săptămînii ciu şi alţii. Formaţia de dio; 10,45-
df‘ec: 17,
eombineri de la S.M.A.
!
mai recente realizări pe creaţiei ştiinţifice şi tehn - şi\rf, i7,o
linia creaţiei tehnico-ştiin- ce hunedorene", în sala Hunedoara are asigurată economică,
ţifice în mineritul româ­ de f e s t i v i t ă ţ i a asistenţa tehnică de către şl te eînt,
Program r
nesc. Expun din creaţiile I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva şi mecanicul Petru Drîmnes- Orele serii
cu. In flux cu secerişul
lor Centrala minereurilor în, cea a Consiliului ju­ s-a organizat şi transpor­ într-o oră:
poetic: 23
1
Deva — cu unităţile salt deţean al sindicatelor s-a .muzicală: -
componente de la Barza. desfăşurat, marţi, pe două tul recoltei, acţiune la letin de s
Teliuc, Deva. Certej, Insti­ secţiuni - minieră şi care se remarcă aportul
tutul de cercetări şi pro­ preparare — un interesant lui Gheorghe Pa vel,' Au.
iectări pentru minereuri simpozion. Referatele pre­ rel Pitorodescu, Trandafir
Deva (cu cea mai mare zentate de un mare nu­ Gordiş, Emil Stoica, Ale­
pondere şi cu • cele mai măr de specialişti din u- xandru Gruia, Eugen Flo-
valoroase lucrări), de la nităţile Ministerului Mi­ rincaş şi alţii.
Baia de Arieş. Bălan. Ruş- nelor s-au bucurat de lar­ Preşedintele cooperativei DEVA: l
chiţa, Moldova Nouă —. gă audienţă şi interes ma­ a precizat că, în paralel femeie (P:
DOARA: r
Combinatul minier Valea jor, au prilejuit dialoguri eu secerişul, se lucrează dern — A
.Jiului - de asemenea cu fructuoase între cei pre­ la balotatul paielor, elibe­ se grăbesc
unele din subunităţile sale zenţi la lucrările simpo­ ratul terenului, efectuarea îl); Frânge
(Flacăra):
de bază (minele Lupeni şi zionului, un larg schimb arăturilor şi însămînţarea Drumul oa
Petriia, întreprinderea de de experienţă, de preluare culturilor duble pe supra­ Winnetou
preparare a cărbunelui, şi extindere a iniţiativelor feţele planificate. Pînă a- brie)Clilr
institutul de cercetări şi xM.- '-' ' .v. . valoroase în domeniul ex­ cum s-au însămînţat 60 nirea' V i
in
gent
proiectări pentru huilă Pe platforma I.P.S.R.U.1YI. Deva este urmărită funcţio narea unei maşini electrbhi tracţiei şi preparării mi­ de hectare, lucrarea aflîn- batic ,cult
Petroşani) —. precum şi ilraulicc de forat găuri lungi în cariere. nereurilor şi cărbunelui. du-se în plină desfăşurare. CAN: Exp
fărul); LO
,
,
,
,
■-sw.'.v.w.VA'.vr.w.v.w.-rAw.w.w.vA'r.vr.v/.-.vr.vAv.v AY.v.\v.v.v.v.ViV.'.%%V'.v.v.,w.VAvr.v.‘.v.vj.v//iWVAnV,v.’.v/r.v.v.w/.’.vvwr.'.v cea mare
RICANI: I
Cooperativele agricole răspundere faţă de soarta zat); DIî
din Prislop şi Unirea dis­ Producţia de lapte reflectă nemijlocit modul zootehniei unităţii, ceilalţi generalilor,
roşie); OR.
pun de condiţii asemănă­ îngrijitori, „flotanţi", de­ (Patria); I
toare pentru creşterea e- pun mai puţin suflet pen­ deş (Flăcăi
fectivelor şi producţiei a- cum sînt hrănite şi îngrijite animalele tru realizarea sarcinilor de Parada Cil
Ii
BRAZI:
nimaliere. Efectivele exis­ plan. Pe lingă aceasta, este vasul Sper,
tente la această dată sînt în suferinţă şi preocupa­ RIA : Povt
nel (Mure*
de 740 bovine la C.A.P. re este cauza acestor re­ marea unui colectiv stabil, calitativ. Ca urmare, la a- obţinem în jur de 600 1 rea pentru asigurarea ba­ Dragoste l
Unirea şi 700 la Prislop, zultate mult deosebite ? harnic şi priceput de în­ ceastă dată avem strînse lapte ce se livrează zilnic zei furajere. Este adevărat (Lumina).
iar cele de ovine — 1 300 In primul rînd. este vor­ grijitori, cooperatori cu în baza furajeră 750 tone la fondul de stat". Ex­ că nici aici nu s-au mai
la prima unitate şi 3 000 ba despre structura actua­ dragoste pentru creşterea siloz, aproape 100 tone fîn primă oare această cifră cumpărat nutreţuri în ul­
ia cea de-a doua, ambele lă a efectivului şi organi­ animalelor. Aşa am reuşit de trifoliene şi însemnate potenţialul real al fermei ? timii ani, dar nici nu s-a
cooperative avînd de re­ zarea reproducţiei la bo­ să avem comunişti, oameni cantităţi de grosiere. Ca în Evident că nu. Aceasta realizat un sortiment bo-
cuperat unele restanţe fa­ vine. La C.A.P. Prislop, de nădejde, cu vechime în fiecare an, noi depozităm din mai multe motive. în . gat în proteină şi unităţi
ţă de plan, la fiecare spe­ vacile şi junincile repre­ meserie, cum sînt Gheor­ cel puţin 4 tone suculente şi primul rînd, trebuie ară- nutritive, care să asigure Rezultatei
cie. Ne-am propus însă zintă aproape 45 la sută ghe şi Maria Nendreanu. o tonă de fîn pentru fiecare . tat că din cele 740 bovine, raţii de producţie pentru 12 iulie 198
Extr. I :
ca, pornind de la sarci­ din efectivul de bovine. în prezent, ferma are doar 19, 9.
nile ce le au cele două Pînă acum, prin organiza­ 122 vaci în lactaţie, iar fiecare specie şi categorie Extr. a D
unităţi în privinţa partici­ rea mai bună a reproduc­ din numărul de viţei pre­ de animale. 3, 27, 31.
Fond tota
pării ia fondul de stat, să ţiei. ferma a obţinut a- văzuţi pentru acest an nu Pornind de la restanţe­ 504 983 lei,
insistăm asupra modului proape 70 la sută din nu­ s-au realizat nici 50 la su­ le existente la efective şi, lei, report
cum se realizează preve­ mărul de viţei planificaţi tă, ceea ce explică în bună mai ales, la producţia de
derile la producţia de lap- oentru acest an. existînd măsură cauzele producţiei lapte, se impune ca orga­
te-marfă de vacă. condiţii ca. faţă de anul COOPERATIVELE AGRICOLE nesatisfăcătoare de lapte, nizaţia de partid, condu­
anterior, indicele de nata­ DIN PRISLOP SI UNIREA care, pe 6 luni, nu repre­ cerile unităţii şi fermei să
POTENŢIALUL FERMEI - litate să sporească cu 10 zintă nici 10 la sută. din dovedească mai multă răs­
Pentru az
VALORIFICAT procente. Pentru a realiza planul anual (!) deveni inst:
TOT MAI BINE producţii cît mai mari de care de la loturile ce le unitate vită mare, de mai „Pentru completarea e- pundere şi exigenţă faţă răci fată d
lapte, o atenţie deosebită îngrijesc obţin zilnic cîte mult timp renunţînd la fectivului — ne spunea de îndeplinirea obiective­
lor din programele jude­
Referindu-ne la cantita­ se acordă organizării ju­ 250 1 lapte. Valeria Alim- procurarea din alte surse Venera Păcurar, contabilul lativ
tea de lapte livrată la fon­ dicioase a păşunatului, ca­ pescu, Gheorghe Totorcea, a nutreţurilor din sorti­ .şef al C.A.P. — avem ţene de dezvoltare a zoo­ ploi cu car
dul de stat. se poate ară­ re se face zilnic timp de Alexandru Mureşan, Ma­ mentele respective". prevăzute 66 de cumpărări, tehniei, de autoconducere versâ, însoţ
călcări elec
ta că de la C.A.P. Prislop, cîte 11—12 ore, cît şi res­ ria Bumbescu, Maria Să- dar nu am efectuat nici şi autoaprovizionare teri­ lat de grin
pînă acum s-a preluat o pectării programului ' de lăşan, Aurica Muntean, RESTANŢELE TREBUIE una pînă acum". Inter­ torială. Că este posibil să cantităţile e
cantitate de peste patru lucru de către toţi îngri­ iar dintre ciobani se re­ RECUPERATE! de ore pot
litri/mp. Vî
ori mai mare decît. cea jitorii de animale, marcă Dumitru Diacones- locutoarea este de acord se înregistreze un însem­ moderat, ci
realizată de C.A.P. Unirea. ..Pornind de la faptul cu şi Victor Diţă". Deşi ferma C.A.P. Uni­ că rezultatele nesatisfăcă­ nat salt calitativ o demon­ de scurtă d
Şi în prezent se menţine că oamenii reprezintă fac­ „Fireşte — aprecia şe­ rea înregistrează restanţe toare se datoresc în mod strează cu prisosinţă „ex­ 60 km/oră,
de vijelie
o diferenţă apreciabilă, torul hotărîtor în îndepli­ ful fermei, Florian Făt — apreciabile la principalii hotărîtor oamenilor care perienţa vecinilor, care mina din sc
prima unitate livrînd oe nirea indicatorilor de plan conducerile C.A-P- Şi fer­ indicatori, inginerul şef lucrează în fermă. în afa­ poate şi trebuie să fie larg Temperaturi
zi. în medie, cîte 1 250 li­ — ne spunea secretarul or­ mei se preocupă cu răs­ al unităţii, Petru Băra, ră de Ion Suci şi Dorica vor fi cupr
şi 20 de gr
tri. iar cea de-a doua- — ganizaţiei de partid de la pundere şi de asigurarea era de părere că „nu stăm Onica. cooperatori cu ve­ generalizată. maxime înti
doar cîte 600 litri. Se pu­ fermă Anica Dnmitreseu unei baze furajere cores­ prea rău cu realizările din chime şi experienţă în grade.
ne, fireşte. întrebarea: ca­ — ne-am preocupat de for­ punzătoare cantitativ şi zootehnie, deoarece acum creşterea animalelor, cu T. NiCOLAE