Page 53 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 53
j '■ F C T U R A f
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
celelalte documente adoptate
de Plenara C.C. al P.C.R. din 27-28 iunie —
program de muncă şi acţiune revoluţionară
pentru partid, pentru întregul popor
Organizaţiile de masă şi obşteşti -
participante active la înfăptuirea
democraţiei muncitoreşti-revoiuţionare
Una dintre cuceririle de prinderile şi instituţiile. mai mult simţită contri
seamă ale „Epocii Nicolae In acest sens sindicatele buţia la înfăptuirea poli
SUB PREŞEDINŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU sînt datoare să se intere ticii partidului, în educa
Ceauşescu", inaugurată de
Congresul al iX-lea al seze îndeaproape de per rea tinerei generaţii, in
P.C.R., este crearea siste fecţionarea pregătirii pro buna gospodărire a pro
mului instituţional-demo- fesionale a clasei munci prietăţii socialiste, în ri
PLENARA CONSILIULUI NATIONAL cratic, care asigură parti toare, de întărirea contro dicarea nivelului de civi
ciparea
lizaţie al naţiunii noas
întregului
lului muncitoresc, de edu
popor
la conducerea tuturor sec carea socialistă, revoluţio tre. Această realitate im
nară a oamenilor muncii.
pune ca în viitor să se a-
toarelor de activitate. Sub
AL OAMENILOR MUNCII liniind necesitatea perfec por, şi în primul rînd ti corde şi mai multă aten
„Să educăm întregul po
ţie activităţii femeilor, e-
ţionării continue a forme
lor de participare a po neretul, în spiritul patrio ducării, pregătirii şi pro
Sub preşedinţia tovară miniere Lonea, Aurelia prinderii „Tractorul" — porului la conducerea în tismului revoluţionar, al movării lor.
şului Nicolae Ceauşescu, Bratu, confecţioner, pre Braşov, Adrian Stoica, pre tregii vieţi a ţării, în cu înaltelor idealuri de drep Organizaţiile coopera
secretar general al Parti şedintele consiliului oa şedintele consiliului oame vîntarea la Plenara C.C. tate socială şi naţională, tiste, uniunile de creatori,
dului Comunist Român, menilor muncii al între nilor muncii al Centra al P.C.R. din 27—28 iunie al principiilor socialiste şi toate organizaţiile de ma
preşedintele Republicii So prinderii de confecţii şi lei industriale de rafină a.c., secretarul general comuniste" — sublinia în să şi obşteşti trebuie să
cialiste România, preşedin tricotaje Bucureşti, Marin rii şi petrochimie, Vasile al partidului, tovarăşul cuvîntarea la Plenara C.C. se implice activ în mob’-
tele Consiliului Naţional Nedelcu, maistru oţelar, Niţă, lăcătuş, membru al Nicolae Ceauşescu, arăta : al P.C.R. tovarăşul Nicolae lizarea oamenilor muncii
al Oamenilor Muncii, au membru al consiliului oa consiliului oamenilor mun „Pornind dc Ia teza ştiin Ceauşescu. în amplul şi la înfăptuirea obiective
continuat, joi, 13 iulie, lu menilor muncii al Combi cii al Complexului de ţifică a construirii socia complexul proces de for lor politicii partiduluS la
crările Plenarei Consiliului natului siderurgic Reşiţa, căi ferate Bucureşti, Erou lismului cu poporul şi pen mare a tinerei generaţii edificarea societăţii socia
Naţional al Oamenilor Alexandru Necula, minis al Muncii Socialiste, Con tru popor, am dezvoltai pentru muncă şi viaţă sar liste multilateral dezvol
Muncii. tru secretar de stat, mem stantin Buzatu, secretar al larg democraţia muncito- cini deosebite revin orga tate pe pămîntul patriei şi
S o s i r e a tovarăşului bru al consiliului de con Comitetului judeţean Con reaseă-rcvoluţionară, rea- nizaţiilor dc tineret şi co înaintarea ţării spre co
Nicolae Ceauşescu şi a to ducere al Ministerului Co stanţa al P.C.R., vicepre lizînd un cadru democra pii. De aceea, Uniunea Ti munism.
varăşei Elena Ceauşescu în merţului Exterior şi Coo şedinte al consiliului ju tic unic în felul său". neretului Comunist, orga Reunind în rîndurile sa
Sala Palatului Republicii, perării Economice Interna deţean al oamenilor mun In cadrul sistemului de nizaţiile studenţeşti, de le peste 4 milioane de
unde s-a desfăşurat plena ţionale, Floare Antal, cii. mocraţiei muncitoreşti-re pionieri şi şoimi ai patriei membri, Organizaţia De
ra, a fost salutată cu deo maistru, membru al consi Ca şi în prima zi a lu voiuţionare organizaţiile trebuie să-şi intensifice mocraţiei şi Unităţii So
sebită însufleţire de parti liului oamenilor muncii al crărilor, cei ce au luat de masă şi obşteşti au un activitatea în scopul edu cialiste activează necon
cipanţi. întreprinderii „Solidarita cuvîntul au dat expresie rol important. Ele asigură cării tineretului în spirit tenit pentru înfăptuirea
La reluarea lucrărilor tea" — Oradea, Erou al deplinei satisfacţii a mili participarea tuturor cate revoluţionar, al dezvoltă planurilor de dezvoltare
în plen, tovarăşul Emil Muncii Socialiste, Mana oanelor de oameni ai goriilor dc oameni ai mun rii conştiinţei sale patrio economico-socială, pentru
Bobii, membru al Comite Nacu, maistru textilist, muncii din industrie, con cii la viaţa sooial-politică, tice, al devotamentului ridicarea ţării pe noi culmi
tului Politic Executiv, se membru al consiliului oa strucţii, transporturi şi la opera de construire a faţă de cauza socialismu de civilizaţie şi progres,
cretar al C.C. al P.C.R., menilor muncii al Com telecomunicaţii, din dome socialismului. lui si comunismului. în realizarea Programului
prim-vicepreşedinte al Con. binatului de fire sintetice niul financiar-bancar şi în cuvîntarea secretaru Prezente în întreaga ac de făurire a societăţii so
siliului Naţional al Oa Săvineşti, Erou al Muncii al circulaţiei mărfurilor, a lui general al partidului, tivitate de partid, în orga cialiste multilateral dez
menilor Muncii, a prezen Socialiste, Mircea Drăgulin, întregului nostru popor în Tezele pentru Congre nele de stat, în toate or voltate şi înaintare a Ro-
tat o informare asupra preşedintele consiliului faţă de Hotărîrea Plenarei sul al XlV-lea sînt subli ganizaţiile de masă şi ob
lucrărilor pe secţiuni — ştiinţific al Institutului Comitetului Central pri niate sarcinile care stau în şteşti femeile îşi fac tot (Continuare în pag. a 2-a)
pe consilii şi domenii de Central de Cercetare Ştiin vind propunerea de reale faţa acestor organizaţii,
activitate, desfăşurate mier ţifică, Inginerie Tehnolo gere a t o v a r ă ş u l u i modul cum trebuie să ac
curi după-amiază. Din gică şi Proiectare pentru Nicolae Ceauşescu, la cel ţioneze. Sindicatele — cea
informare rezultă că la Sectoare Calde şi Metalur de-al XlV-lea Congres al mai mare organizaţie de
lucrările pe secţiuni au gie, Marinacbe Andronic, P.C.R., în funcţia supre masă — trebuie ca, in în
participai 1 403 tovarăşi, preşedintele consiliului mă de secretar general al treaga lor activitate, să
în cadrul dezbaterilor au oamenilor muncii al în partidului, subliniind că adopte o poziţie revolu
luat cuvîntul 160 tovarăşi treprinderii de utilaj greu acest act politic de însem ţionară, să se implice ple
şi au fost făcute 282 pro „Progresul" — Brăila, Du nătate covîrşitoare, care nar în soluţionarea pro
puneri. mitra Antonie, vicepre ilustrează voinţa întregu blemelor de _ muncă şi de
în continuare, pe .mar şedinte al consiliului oa lui partid, a întregii na viaţă ale oamenilor mun
ginea documentelor înscri menilor muncii al între ţiuni, reprezintă garanţia cii. Sindicatele au datoria
se la ordinea de zi, au luat prinderii „Eiectroputere" edificării cu succes a so să acţioneze pentru mai
cuvîntul tovarăşii Vasile — Craiova, Marian Avram, cialismului şi comunismu buna gospodărire a avu
Vişan, secretar al Comi maistru trasator, membru lui în România. ţiei sociale, pentru educa
tetului judeţean Sibiu al al consiliului oamenilor Cu sentimente de profun rea oamenilor muncii în
P.C.R., vicepreşedinte al muncii al întreprinderii dă stimă şi preţuire, vorbi spiritul păstrării şi dez
Consiliului judeţean al „23 August" — Bucureşti, torii au reliefat contribu voltării bunurilor ce le-au
oamenilor muncii, Viorel Erou al Muncii Socialiste, ţia determinantă a secre fost date în folosinţă, pen
Boantă, prim-vicepreşedin te Ioan Schmidt, maistru, tarului general al partidu- tru ca activitatea să se
al consiliului oamenilor membru al consiliului oa desfăşoare în cele mai bu
muncii al întreprinderi' menilor muncii al Intre- (Confinuare în pag. a 4-a) ne condiţii în toate între-
* mmmm r —r ‘ 1 * f mmmm r mm* r mmm S mmm * mmmr / mmm 0 mmmm 0 mmm 0 mmm
C A M P A N I A AGRICOLA DE VARA
%
R t t m u r i accelerate la secerişul griului!
început cu cîteva zile în colae Potinteu, Ion Ciolan, Viorel, preşedintele coope de lucru sînt bune. Dacă
urmă. secerişul griului se Alexandru Măcri.şan, Ni rativei, cel care coordona vremea nu se va înrău
desfăşoară din plin şi la colae Săndescu şi Adam această lucrare, preciza că tăţi avem condiţii să în
C.A.P. Aurel Vlait.-u. Pri Pal), în cîmp s-a aflat pe s-au strîns paiele de pe cheiem secerişul griului în
ma constatare pe care am tot parcursul zilei Ioan mai mult de 60 ha, tere termenul prevăzut".
Deşi în centrul preocu
făcut-o miercuri, 12 iulie Rob, inginerul şef al uni nuri pe care se şi execu părilor se află recoltarea
pregătirea
arăturile,
tau
cînd am fosl prezenţi în tăţii, care urmărea ca vi
teza de lucru a „Gloriilor" patului germinativ şi se griului, principalele forţe
această unitate: activitatea să se menţină permanent mănatul culturii succesive. fiind concentrate pe acest
era bine organizată, ac- iii limitele prevăzute în De fapt, mecanizatorii front de lucru, totuşi, din
ţionîndu-se in flux, de la tehnologii, iar masa de tă Ioan Bobeică, Ioan Gulea atenţia conducerii colecti
seceriş pînă la însămînţa- ve şi a primăriei n-au
iere să fie cit mai aproa şi Beniamin Cărăguţ au
tul culturilor duble. De pe de sol. Fireşte, atenţia arat şi pregătit terenul pe scăpat celelalte lucrări a-
asemenea, la lucrările din tuturor era îndreptată şi 55 ha, pe 40 de hectare gricole, aferente perioadei.
cîmp erau antrenaţi toţi spre eliminarea oricărei fiind deja încorporată în Este vorba, îndeosebi, de
tovarăşii din conducerea pierderi din recoltă. sol sămînţa de porumb în întreţinerea culturilor şi
colectivă a unităţii, fiecare în urma combinelor ac amestec cu floarea-soare- recoltarea furajelor. Că
cu sarcini precise în coor ţionau cu presele de balo lui. aşa stau lucrurile, am con
donarea diferitelor lucrăr. tat mecanizatorii Iosif Po- în lanul de grîu l-am statat acolo în cîmp, fiind
Ca urmare şi ritmurile de noran şi Gheorghe Suciu, întâlnit şi pe Ioan Necşa, martori la un fel de „co-
lucru eraţi corespunzătoa ajutaţi dc o formaţie de primarul comunei Germi- MIRCEA LEPĂDATU
re. De exemplu, împreună cooperatori, la încărcatul sara. „Şi la C.A.P. Germi-
cu cei cinci combincri an şi transportul baloţilor în sara şi Aurel Vlaicu, —
trenaţi aici la seceriş (Ni depozitul de furaje. Ioan ne-a spus el — ritmurile (Continuare în pag. a 2-a)
