Page 54 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
1989 — a n decişiv al cmcinaliilui aciuai ■ CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
v
na *v,V - '
S a r c i n i l e d e p l a n - î n d e p l i n i t e Ritmuri accelerate la secerişul griului! ■ 19,0
e x e m p l a r , l a t o ţ i i n d i c a t o r i i 19,25 E|
Ccauşesc
(Urmare din pag. 1) pe la smulsul buruienilor nicicum nu vor să-şi facă /•lor înl
din culturile de cartofi şi datoria de locuitori ai sa y-uare I
soia. Marea majoritate au tului şi refuză să partici nia în
Organizare temeinică, înaltă răspundere mandament adhoc" la ca înţeles şi au ieşit la lucru pe la muncă pe ogoarele Proiectul
cooperativei agricole. Este
re participau preşedintele,
Directivă
în cîmp, dintre aceştia
inginerul şef al unităţii şi detaşîndu-se prin promp vorba de Ion Isac, Marta lui al XI'
primarul comunei. Ce-am Kopp, Nicolae Stoica, Vic - insufle
pe fluxul dintre furnizor reţinut noi din scurta, dar titudine şi hărnicie oa toria Băraş şi Constantin de ascen
meni cum sînt Aurica Ba
la obiect, discuţie ? Că du Ghiorghiuţ. După măsurile niei ■ 2(
pă ploile căzute cu cîtva riu, Gavrilă Lăcătuş, Sa- pe care, am înţeles, pri tă patria
şi beneficiarii metalului hunedorean timp în urmă, s-a făcut lomia Suciu, Maria Loga. măria le va lua, sperăm 20,45 Inv
apel la toţi membrii coo Anuţa Cibian, Ileana Ga că .şi cei amintiţi vor in cotare -
peratori, la ceilalţi cetă vrilă şi Maricica Illatcu. tra în rînduri’.e celorlalţi 21,05 Ut
— Specificul activităţii judeţ, în domeniul circu perit, dotat cu poduri ru ţeni ai satului să partici- Dar sînt şi cîţiva care oameni din sat. viafă ■ !
pe care o desfăşurăm — laţiei mărfurilor. Este un lante şi macarale pe şe santbluri i
preciza ing. Zaharie Far-- succes care confirmă efi nile, se aplică măsuri efi reale alt
• caş, directorul Bazei de cienţa măsurilor cuprinse ciente pentru crearea unor naţional I
aprovizionare şi desfacere în programele speciale a- spaţii optime de lotizare ■ Expoziţie de pictură. naiului de cultură „Tri mâniei" I
nr. 6 Peştiş — conferă u- doptate în adunarea gene şi manevrare ale lamina Gabriela Brănescu, din buna" din Cluj-Napoca jurnal.
. nităţii noastre rolul de in rală a oamenilor munci', telor. în acest sector, ne Hunedoara, expune în ho sînt prezenţi creatori dc
termediar pe fluxul de ex în transpunerea lor întoc spuneau maşiniştii Aurica lul Teatrului Foarte Mic literatură din municipiul
pediere a laminatelor fi mai în practică fiind an Chiuc, Elisabeta Prilogan, din Capitală 33 lucrări de Deva. Sub genericul „Iti-
nite produse în Combina grenaţi, cu responsabili Mariana Grigore, Franţ artă plastică, originale. O nerarii româneşti — O ItAC
tul siderurgic Hunedoara tăţi precise, cei mai des Buda, Candin Raţ ş.a., de impresie aparte au lăsat Ocgaru, Alin Făt şi Eu geografie spirituală a pa
spre numeroşii beneficiari toinici membri de partid". mare importanţă este men creaţiile inspirate din ţi gen Evu, iar din partea triei" cele două pagini ale
din toate colturile ţării. — Intrăm în cel de al ţinerea în funcţiune a uti nutul pădurenilor. gazdelor a citit poezie tî- revistei fac cunoscute iu
Doresc să subliniez faptul doilea semestru al anului lajelor şi instalaţiilor. Re nără Adriana Munteanu. bitorilor de literatură poe
că preluăm din combinat în curs cu realizări nota zultatele „la zi" oglindesc, ■ Simpozion. La Centrul Şezătoarea a fost întregi zii semnate dc Valeriu
doar producţia care nu bile la principalii indica între altele, strădaniile de cultură şi creaţie „Cîn- tă cu evoluţia grupului Bârgău, David Rusu, Do
este vagonabilă, deci can tori — menţiona ec. Va- permanente depuse în a- tarea României" din Pui vocal-instrumental „Ca rina Brânduşa, Dumitru
tităţi relativ mici. în de- leriu Radu, contabilul şef cest scop de colectivul din a avut loc simpozionul non". (Conducerea cena Tuhuţ, Marin Tra.şcă. Tra-
i pozitul bazei lotizăm aces- al B.A.D. nr. 6 Peştiş. compartimentul mecano- pe tema „Înfrîngerea fas clului literar „Lucian Bla ian Dinorel Stănciulescu.
i te laminate şi le expe- Concret, la desfacerea de energetic, condus de sing. cismului — pagină de glo ga" aduce la cunoştinţa Miron Ţie, Mariana Pân-
: diem, pe baza repartiţiilor mărfuri înregistrăm un rie în istoria popoarelor", celor interesaţi că face daru, Luiza Landt, Ioana
i şi contractelor economice, plus valoric faţă de plan Ioan Potorac, între cei urmat de proiecţia filmu noi înscrieri pentru pri Precup. George Bădeţeanu
' ia unităţile industriale din de 17 765 000 lei, o econo mai vrcdn'ci muncitori nu- lui „A Il-a variantă". menirea rîndurilor cena Traian Braie, Luminiţa
■ ţară. mie de 1,44 lei la cheltuie mărîndu-se electricienii clului, înccpînd cu data de Elena Ouatu.
Ioan Chişotă, Aurel Gal
■
Întîlniri literar-muzi-
' De faţă la discuţia noas lile de circulaţie la 1000 ben, lăcătuşii Gheorghe cale. După întîlnirile li 15 septembrie, dintre elevi „Recitind un poem" al
tră, tovarăşul Alexandru lei desfacere, iar la bene ai liceelor municipiului — Mărioarei Aslău este o
' Demeter, secretarul orga- ficii — o depăşire de Frunzescu, Constantin Cio- terare avute cu oameni creatori de poezie, proză, caldă pledoarie pentru
■ irizaţiei de partid a Bazei 130 000 lei. Dispunem de banu, mulţi alţii. ai muncii de la Secţia din artă plastică). creaţia Luceafărului poe
nr. C Peştiş, a ţinut să condiţii propice pentru — Rezultatele bune pe Hunedoara a întreprinde ziei româneşti, Mihai Emi
remarce: „Se poate afirma sporirea în continuare a care le-am înregistrat pî- rii „Vidra", cu tinerii în ■ Paralelă carte — £ilm. nescu, iar în „Proză —
— şi faptele o dovedesc realizărilor în producţie. nă acum — conchidea ing. cadrul Centrului de cul Cinematograful „Patria" adevăr" Petrişor Ciorobea
tură şi creaţie „Minerul"
din plin — că 1989 este un Hotărîrea unanimă a Zaharie Farcaş — ne mo din Ghelari, Cenaclul lite din Orăştie a găzduit o prezintă recentul volum
an deosebit de rodnic celor ce muncesc în cadru] bilizează mai activ pentru interesantă acţiune carte—
pentru activitatea colect’- Bazei de aprovizionare şi a ne îmbunătăţi continuu rar „Lucian Blaga" al film în ciclul „Clasici ai de proză scurtă al lui
Centrului de cultură şi
vului nostru, în care co desfacere nr. 6 Peştiş de activitatea. Vom fi pe de literaturii române pe e- Miron Ţie „Lumiir hune-
muniştii reprezintă forţa a cinsti prin rezultate re plin mulţumiţi cu ceea ce creaţie „Cîn tarea Româ cran". La realizarea ac dorene". „Oraşul vegheat
dinamizatoare a tuturor marcabile a 45-a aniver facem numai atunci cînd niei" din Hunedoara a fost de statuia lui Dccebal"
propune cititorilor- locali
acţiunilor ce converg spre sare a istoricului act de beneficiarilor le vor fi li oaspetele tinerilor din Că- ţiunii au participat pro
fesorii Angela Curteanu şi
lan prezenţi în incinta bi
îndeplinirea exemplară a la 23 August şi Congresul zarea activităţii Cenaclului
sarcinilor de producţie în al XlV-lea al partidului vrate produsele finite la bliotecii din cadrul Cen Emilia Oană. A fost pro „Ritmuri" Deva în spaţiul
trului de cultură şi crea
credinţate. Ne mîndrim cu este ilustrată de eforturile termenele stabilite şi în iectat filmul „Chiriţa în spiritualităţii contempora
faptul că, după cinci luni care se depun pentru de gama sortotipodimensiona- ţie „Cîntarea României" raşi". ne. Mai semnează Alina
din acest an, unitatea rularea fluentă. în ritmuri !ă solicitată al siderurgiştilor din lo Lucia Musulbaş — „Xan-
noastră ocupă primul loc alerte, a activităţii de pro calitate. Momentele lirice ■ „Tribuna" la Deva. tipa" şi Daniela Drăghia
în întrecerea socialistă pe ducţie. în depozitul desco MIRCEA DIACONU au fost susţinute de Anca în numărul 27 al săptămî- ..Lui".
Organizaţiile de Noul tehnic - promovat dinamic şi eficient in activitatea productivă
masă şi obşteşti —
In paralel cu expoziţia tehnicienilor, sublinia că le judeţului pentru mai în faţa exponatelor, ca .şi nourii şi progresului teh D’' I
participante active republicana din ramura în anii 1987—1989 au fosl buna organizare şi moder în dezbaterile din cadru) nic în producţie, în lumi fen (H.
na indicaţiilor şi orientă
celorlalte manifestări or
nizare a producţiei, per
minieră — „Expomin 1989"
angrenaţi in activitatea de
DOU-.A: r
ganizate în cadrul „Săptă-
la înfăptuirea — în domeniul creaţiei creaţie ştiinţifico-tehnică fecţionarea tehnologiilor mînii creaţiei ştiinţifice şi rilor din cuvântarea tova dorn — /\
se grâbest
răşului Nicolae Ceauş eseu
asimilarea
de
fabricaţie,
tehnico - ştiinţifice, Sala
din judeţ 6 500 de inven
15); Frânge
(Flacăra);
tatori şi inovatori, au fost
democraţiei sporturilor Deva găzdu aplicate 304 invenţii şi 407 dc noi maşini, instalaţii tehnice hunedorene" — la Plenara C.C. ai P.C.R. Winnctou
din 27—28 iunie a.c., a
Drumul oa
simpozioane, mese rotun
şi produse cu caracteris
ieşte şi expoziţia judeţea
•
documentelor pentru Con
muncitoreşti- nă, în cadrul căreia îşi inovaţii — cu o eficienţă tici superioare şi, prin a- de, consfătuiri — s-a des gresul al XlV-lea al parti brie); Chir
ccasta. diminuarea impor
prins hotărîrea unanimă a
prezintă din ultimele rea
economică de aproape 300
ni rea); I
dului, sporindu-.şi astfel
gentleman
lizări, obţinute în cea de
revoluţionare a Vll-a ediţie a Festivalu contribuţia la dezvoltarea batic (Cult
CAN: Fxp
t lui naţional „Cîntarea „Sâptămîna creaţiei ştiinţifice şi tehnice hunedorene" economiei noastre naţio farul); LQ
României", respectiv între nale. în aceste documente (Minerul)
(Urmare din pag. 1) programatice, cercetarea ti că Popes
anii 1987—1989, majorita resc); ANI
tea întreprinderilor indus milioane lei, s-au asimilat turilor, creşterea, pe toa participanţilor ca, împreu ştiinţifică .şi tehnică are bâdă, ian
mâniei spre comunism, triale, din construcţii şi şi introdus în fabricaţie te căile, a eficienţei eco nă cu colectivele în care direcţii clare, generoase resc); UR3
Templar it
Frontului Democraţiei şi materiale de construcţii, 4 400 de produse noi, s-au nomice. muncesc, să intensifice ac dc acţiune. zat); URAI
Unităţii Socialiste, orga din transporturi şi teleco aplicat în producţie, în a- în dialogurile purtate tivitatea dc promovare a DUMITRU GHEONEA ua roşie);
nism larg democratic ce municaţii, precum şi uni cest an, cu 66 la sută mai ZA:' Nea
reuneşte întregul popor — tăţile din cooperaţia meş multe tehnologii noi decît nerul); 03
se subliniază în cuvînta- teşugărească. în 1987. Toate acestea au (Patria); 1
fle.ş (Fineai
rea secretarului generai ai Strădaniile depuse şi re făcut ca indicele de crea Temem ril
partidului — îi revine un zultatele înregistrate, înfă tivitate. la nivelul judeţu II (Dacia);
rol hotărîtor. Sub condu- ţişate prin grafice şi de lui, să ajungă la 26. Hu curi în inu
Winnetou
‘ cerea partidului, acest rol sene, fotografii şi mache nedoara situîndu-se între de cultura
se îndeplineşte cu succes te. ori prin produse fizi primele şase judeţe ale ..Cîntarea
prin realizarea unităţii în ce Ia scară naturală evi ţării în domeniu! creaţiei &IMKRIA :
plin (Mure
tregii naţiuni în cadrul denţiază hotărîrea şi an ştiinţifico-tehnice. Uimitoarele
Frontului Democraţiei şi gajarea colectivelor mun între unităţile cu cele m uşehetaril
Unităţii Socialiste, ca o citoreşti din judeţ, ale spe mai bune rezultate pe a-
necesitate obiectivă pen cialiştilor şi creatorilor de ceastă- l i n i e se în
tru mersul înainte al so frumos şi modern, ale pro scriu I.C.I.T.P.L.C.I.M. VRER
cietăţii şi împlinirea visu motorilor progresului teh I.P.S.R.U.M., I P.E.G.. I.P.H
ri de aur ai omenirii — nic în producţie. pentru şi I.L. Deva. I.M. Barza Pentru
comunismul. ' perfecţionarea activităţii f.M. Hunedoara, I.M. Lu-
în această perioadă, sin- productive, pentru creşte peni. C. S. Hunedoara. ^o în .r
licateior, organizaţiilor de rea calităţii, productivită Institutul de m i n e, Pe ’Vo.lcu
lineret şi femei. tuturor ţii şi eficienţei. pentru l.C.I.T.P.M.H. şi I.U.M. Pe ploi cil
versă, în.'
organizaţiile)! de masă şi sporirea aportului ior la troşani. „Chimica" şi „Me căii elec
obşteşti din judeţul nos dezvoltarea economiei noas canica" Orăştie, alte colec dc grindi
tru le revin sarcini impor tre naţionale. Referindu- tive. ale căror preocupări titâţile d
păşi 15
tante în mobilizarea oa- se la amploarea mişcări' şi eforturi de inteligenţă tul va sti
meniloi muncii în între felinico-ştiinţifice dc masă creatoare se regăsesc în derat, cu
cerea socialistă, pentru a în cea de a Vll-a ediţie realizările concrete din 45—55 kn
torul ves
întîmpina cu rezultate a Festivalului naţional producţie. în general, ex şi carnet
deosebite in muncă ani ■Cîntarea R o m â n i e ponatele prezentate re Temperaţi
versarea a 45 dc ani dc la inginerul Gheorghe M - flectă strădaniile cadrelor vor fi
;
13 şi 18
măreţul act istoric de la hai. sef de atelier la tehnice, specialiştilor, tu maxime
23 August 1941 si Congre I.C.I.T P.LC.T.M. Deva turor celor implicaţi în „Chimica" Orăştie reali zează în producţie Şi prezintă în expoziţie o gamă de de grade
sul a! XlV-ieu ai parti Comisiei ju activitatea dc creaţie teh- produse din mase plastice asi milate în ultima vreme. de scrvic
dului. deţene a inginerilor şi nico-ştiinţifică din unităţi cenco).
