Page 56 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 56
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 845 * VINERI, 14 IULIE 1989
PLENARA GOiSiLitJLUJ NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII PREZENTAREA DE CONDOLEANŢE
LA AMBASADA R. P. UNGARE
La ambasada Republicii
(Urmare din pag t) ducerii de către partid, nătăţirii radicale a între neral al Partidului Co Populare Ungare din Bu a fost exprimată întreaga
compasiune familiei îndo
centrul vital al întregii na. gii activităţi. Au fost în munist Român, preşedin
ţiuni, a vastului proces făţişate pe larg preocupă tele Republicii Socialiste cureşti a avut loc, joi, liate.
lai la fundamentarea şi România, preşedintele Con prezentarea de condoleanţe Condoleanţele au fost
înfăptuirea întregii poli de dezvoltare multilatera rile în direcţia utilizării siliului Naţional al Oame în legătură cu încetarea prezentate de tovarăşii
tici interne şi externe a lă a patriei, chezăşia tra mai bune a capacităţilor din viaţă a tovarăşului Emil Bobu, membru al Co
ducerii în viaţă a progra
partidului şi statului, în mului luminos de con de producţie, înfăptuirii nilor Muncii, a rostit o Janos Kadar, militant de mitetului Politic Executiv,
amplă cuvîntare.
programelor de organizare
stabilirea strategiei dez seamă al Partidului Mun secretar al C.C. al P.C.R.,
voltării . multilaterale a strucţie a socialismului şi şi modernizare a produc Urmărită cu deplină a- citoresc Socialist Ungar, al Ion Dincă, membru al
comunismului pe pămîn-
ţiei, sporirii productivităţii
patriei, perfecţionarea con muncii, diminuării consu probare şi vie satisfacţie, mişcării comuniste şi mun Comitetului Politic Exe
tinuă a întregii activităţi tul României. murilor de materii prime, cuvîntarea conducătorului citoreşti internaţionale. cutiv al ’ C.C. al P.C.R.,
S-a desprins clar impor
economico-sociale, adînci- materiale şi combustibili, partidului şi statului a în numele tovarăşului prim viceprim-ministru al
rca democraţiei muncito- tanţa acordată rolului fun sporirii nivelului tehnic, fost subliniată în repetate Nicolae Ceaaşescu, secre guvernului, Ion Stoian,
reşti-revoluţionare, asigu damental pe care îl are calitativ şi de competiti rînduri cu puternice a- tar general al Partidului membru supleant al Co
rarea unei noi calităţi a marea proprietate socia vitate al produselor, rea piauze, cu îndelungi urale Comunist Român, pre mitetului Politic Execu
vieţii şi muncii tuturor ce listă, relevîndu-se că rea lizării planului la toţi in şi ovaţii. şedintele Republicii So tiv, secretar al C.C. al
tăţenilor ţării. lizarea marilor obiective Plenara a luat sfîrşit cialiste România, al Co P.C.R.
ale construcţiei socialiste dicatorii şi, în primul rînd,
în cadrul dezbaterilor, a depinde într-o măsură ho- a exportului, condiţii de într-o atmosferă entu mitetului Central al Parti Cei prezenţi au păstrat
fost adus un cald omagiu tărîtoare de modul în bază pentru ca în scurt ziastă, de puternică vibra dului Comunist Român au un moment de reculegere
tovarăşei Elena Ccauşcscu care oamenii muncii din timp toate produsele şi ţie patriotică, semnificati fost exprimate profunde şi au semnat în cartea dc
pentru contribuţia de sea întreaga ţară acţionează, toate întreprinderile să fie vă pentru unitatea indes condoleanţe pentru aceas condoleanţe.
mă la elaborarea şi rea în calitatea lor de pro rentabile. tructibilă dintre popo tă pierdere. De asemenea. (Agerpres)
lizarea planurilor şi pro prietari, producători şi be Au fost prezentate, de rul român şi gloriosul său
gramelor de dezvoltare a neficiari ai avuţiei naţio asemenea, preocupările - pe partid comunist. Cei pre
patriei, la promovarea pe nale, pentru îndeplinirea linia perfecţionării în zenţi au scandat cu în ! D I N T A R I L E S O C I A L I S T E )
scară largă a progresului exemplară a prevederilor continuare a stilului şi sufleţire „Ceauşescu —
tehnic, la continua înflo de plan, de exercitarea metodelor de muncă ale P.C.R. !", „Ceauşescu şi O MOSCOVA. — Cu bolnavi. Fiodorov apre
rire a ştiinţei, învăţămîn- atribuţiilor organismelor organelor de conducere co poporul !", „Ceauşescu rea cîteva zile în urmă a ciază că aerosolii marini
tului şi culturii româneşti. sistemului democraţiei lectivă, implicării lor mai les la al XIV-lea Con pornit în cursa de probă au un efect curativ deo
Dezbaterile în plen şi noastre muncitoreşti-revo- profunde în întregul pro gres clinica oftalmologică plu sebit.
pe secţiuni au evidenţiat luţionare, înfăptuind cu ces de aplicare a princi Un grup de pionieri a titoare, amenajată după
însemnătatea excepţională consecvenţă principiul edi piilor autoconducerii mun urcat la prezidiu, oferind proiectul lui Sviatoslav O FRAGA. — Proiec
a proiectului Programului ficării socialismului cu citoreşti şi autogestiunii, cu dragoste şi recunoştin Fiodorov, membru cores tul de introducere pe
Directivă şi a Tezelor pen poporul şi pentru popor. astfel îneît acestea să-şi ţă tovarăşului Nicolae pondent ni Academiei de scară tot mai mare a e-
tru Congresul al XIV-lea, In lumina orientărilor şi îndeplinească în condiţii Ceauşescu şi t o v a r ă ş e i medicină, şi dotată cu lementelor de automati
documente programatice indicaţiilor tovarăşului tot mai bune atribuţiile Elena Ccauşescu buchete cele mai noi şi perfec zare în economia ceho
care deschid noi şi cuteză Nicolae Ccauşescu, parti în soluţionarea operativă de flori. ţionate aparate de diag slovacă prevede ca, pînă
? \
toare orizonturi amplului cipanţii la dezbateri, în a tuturor problemelor le Aprecierile, orientările nostic şi cabinele chirur în anul 1990, în ţară să
proces de făurire a socia plen şi pe secţiuni — pe gate de dezvoltarea pro şi îndemnurile cuprinse în gicale oftalmologice. existe 2 000 de unităţi
lismului în ţara noastră, consilii şi domenii de ducţiei, întărirea ordinii cuvîntarea tovarăşului în principala sală de în care lucrările de pro
purtînd pecetea inconfun- a c t i v i t a t e au conti şi disciplinei, apărarea şi Nicolae Ceauşescu au găsit operaţii este instalată ce iectare şi de realizare a
dabilă a gîndirii revolu nuat analiza, cu înaltă e- consolidarea proprietăţii un puternic ecou în ini lebra „Margaretă" a lui unor noi soluţii tehnolo
ţionare a secretarului ge x'genţă comunistă, în socialiste. mile tuturor participanţilor Fiodorov, care asigură o- gice să fie efectuate cu
neral al partidului, tova spirit critic şi autocritic, După dezbateri, partici Ia lucrările plenarei, care peraţia pc bandă rulan ajutorul computerelor.
răşul Nicolae Ceaaşescu, a a rezultatelor activităţii panţii au adoptat, în una au dat expresie hotărîrii tă, etapă după etapă, a Pentru asigurarea înde
viziunii sale profund ştiin desfăşurate în primul se nimitate, documentele a- clasei muncitoare, a între unor asemenea afecţiuni plinirii acestui program
ţifice, novatoare privind mestru al acestui an şi în flate pe ordinea de zi. gului popor de a face to cum sînt glaucomul, ca se extinde producţia de
dezvoltarea şi perfecţiona perioada parcursă din ac A fost adoptată, de ase tul pentru îndeplinirea taracta sau miopia, fie minicomputere, dintre
rea societăţii româneşti. tualul cincinal, relevînd menea, Hotărîrea — Che exemplară a planului pe care dintre etapele inter care 20 la sută vor fi
în cu vin tul lor, eviden succesele înregistrate, pre mare a Plenarei Consiliu acest an, şi pe întregul cin venţiei fiind realizată de destinate automatizării
ţiind marile înfăptuiri care cum şi lipsurile şi «eaj un lui Naţional al Oamenilor cinal, pentru înfăptuirea o- un alt grup de chirurg’, procesului de proiectare.
au avut loc în anii socia surile manifestate în Unele Muncii care se va da pu biectivelor prefigurate în operaţia, în ultimă ’n- Programul prevede, dc
lismului, în „Epoca Nicolae sectoare, măsurile adopta blicităţii. documentele programatici? stanţă durînd doar cîte asemenea, pregătirea, pî
Ceau.şescu", vorbitorii au te în vederea lichidării In încheierea lucrărilor, dezbătute, pentru ridicarea va minute. nă în anul 1990, a unui
subliniat cu puitere impor neîntîrziate a stărilor de t o v a r ă ş u l NICOLAE României pe noi trepte de Clinica plutitoare, a- număr de 10 000 de ingi
tanţa covîrşitoarc a con lucruri negative şi îmbu CEAU.ŞESCU, secretar ge progres şi civilizaţie. menajată pc o navă de neri care să ştie să folo
croazieră, va putea lua sească computere în ac
V.V.VAVMVAW.VAW.W.'JW.WV.W.VJWW/AV.WAVAV.WAVAWAV.VAVAVl.WAW.W.VJ'AV la bord simultan sute de tivitatea de proiectare.
CENTRALA MINEREURILOR
D E V A
Lucrările sesiunii de vară a Consiliului I cu sediul în Deva, str. Piaţa Unirii, nr. 9
Economic şi Social al O.N.U. preşedintele Egiptului, Hos- J
ni Mubarak, şi Omar I ORGANIZEAZĂ CONCURS
GENEVA 13 (Agerpres). afectate de sărăcie şi mi Hassan Ahmed Al Bashir, '
— Gh. Cercelescu trans zerie, în timp ce în ţările preşedintele Consiliului Co- 8 în ziua de 20 iulie 1989, ora 8, pentru
mite : La Palatul Naţiu dezvoltate continuă acumu manei amantului, Revoluţiei ' ocuparea următoarelor posturi :
nilor din Geneva continuă larea de bogăţii. ■ NAŢIUNILE UNITE. - de Salvare Naţională din I
lucrările sesiunii de ^ară Amintind că la originea Comitetul O.N.U. pentru Sudan, care a făcut o scur- '
a Consiliului Economic şi acestei situaţii grave se Oceanul Indian a audiat tă vizită în capitala egip- | ® 3 ingineri mineri
Social al O.N.U., pe a că află o serie de factori — un raport al unui grup de tcanâ - informează agen- ' © 3 ingineri preparatori
rui agendă figurează o între care povara datoriei lucru special, în care se
serie de probleme legale externe — vorbitorul a relevă, între altele, necesi ţia MENA. La discuţii au | ® 3 ingineri electromecanici mineri.
de situaţia economică şi reliefat modul în care tatea retragerii tuturor for fost prezenţi vicepremierul * La concurs se pot prezenta candidaţi care
socială din lume, de re ţara noastră a rezolvat a- jelor militare străine din şi ministru! egiptean de | îndeplinesc următoarele condiţii :
laţiile comerciale şi fi ceastă problemă, men- regiune şi transformării externe, Esmat Abdel Me- *
nanciare internaţionale. ţinîndu-se, totodată, creş acesteia într-o zonă a pă guid, preşedintele paria- | — studii şi vechime în funcţii tehnice
Luînd cuvînlul în cadrul terea economică şi pro cii şi colaborării. De a- mentului egiptean, Rifaat •> superioare de specialitate;
şedinţei plenare, reprezen gresul social. semenea, se are în vedere El Mahgoub, oficialităţi |
tantul român a pus în Reprezentantul român a aplicarea de măsuri de militare sudaneze. >. —* să aibă locuinţă în municipiul Deva.
evidenţă situaţia econo subliniat necesitatea relan încredere şi dezarmare, Condiţiile de retribuire sînt conform
mică nefavorabilă din anii sării dialogului internaţio care să ducă la extinderea m TEL AVIV. - Costul \
'80, caracterizată prin nal în vederea creării u- raporturilor între statele plătit de armata israelia- t Legii nr. 57/1974, republicată.
austeritate în multe ţări, nui climat economic mon din r e g i u n e şi care nă pentru operaţiunile mi- J Relaţii suplimentare şi tematicile pot fi
transferul invers de re dial mai stabil, mai de să împiedice prolifera litare în teritoriile arabe « luate de la compartimentul personal al
surse, dinspre ţările să mocratic şi mai echitabil, rea armelor nucleare în ocupate îndreptate împo- *
race, împovărate de dato care să favorizeze creş zona Oceanului Indian. triva mişcării de protest | C. M. Deva, telefon 13040, interior 116.
rii externe uriaşe spre terea mai rapidă a ţări
statele capitaliste indus lor în curs de dezvolta ■ DAMASC. - Preşedin palestiniene se ridică, zii-
trializate. existenţa a peste re, progresul tuturor po tele Siriei, Hafez Al Assad, nic, la 575 000 dolari - a-
un miliard de persoane poarelor. s-a întîlnit cu miniştrii de rată publicaţia „Military
externe ai ţărilor din Co Weekly". Ministrul apă COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
mitetul tripartit pentru rării, Yitzhak Rabin, a ce- J „MOJUL" BRAD
Reuniunea de urgenţă a Consiliului Ligii Arabe Liban al Ligii Arabe - Al rut o suplimentare a fon- >
geria, Arabia Saudită şi strada Avram Iancu, nr. 30
TUNIS 13 (Agerpres). — la Tunis, la nivelul repre Maroc- sosiţi la Damasc. durilor destinate armatei '
Consiliul Ligii Arabe, care zentanţilor permanenţi ai Au fost discutate modali cu 400 milioane de shekeli , ÎNCADREAZĂ URGENT
a examinat situaţia din ţărilor membre 'ale orga tăţile de realizare a unui (200 milioane dolari), pen- »
fru acest an, ce ar urma ?
teritoriile ocupate a rea nizaţiei, — participanţii acord de încetare a focu următoarele categorii de personal :
au subliniat, totodată, im lui între grupările implica să fie alocate pentru ope- I
firmat sprijinul faţă de portanţa .convocării unei te în conflictul intern liba raţiunile de înăbuşire a J
lupta justă a poporului ® primitor distribuitor în ramura metal
Conferinţe internaţionale nez şi rezultatele efortu mişcării de protest pates- I
palestinian sub conduce de pace în Orientul Mijlo rilor depuse pînă acum în finiene. î © inginer în ramura industriei uşoare.
rea Organizaţiei pentru ciu, sub egida O.N.U., cu acest sens de membrii Co
Eliberarea Palestinei, uni mitetului - menţionează a- Condiţiile de încadrare sînt cele prevă
participarea ţărilor mem
cul său reprezentant le bre permanente ale Consi genţiile de presă. zute de legile 12/1971 şi 57/1974.
gitim. în comunicatul dat liului de Securitate şi a Informaţii suplimentare la sediul coope
publicităţii la încheierea tuturor părţilor implicate, @ CAIRO. - La Cairo a
reuniunii de urgenţă a inclusiv a O.E.P., cu avut loc o întrevedere între rativei, telefon 50791.
Consiliului — desfăşurată. drepturi egale.
COLEGIUL DE REDACŢIE < Minei Bodea, Sabin Cerbu, fon Cioclei, Dumitru Gheonea. Tiberîu Isfrale (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. [ <iosş j
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 70U Deva, str. Di. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11273, 12157, 11585. Telex: 72288, TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr.257.