Page 6 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2
H O T Ă R Î R E Â
Plenarei Comitetului Central DUMIN!
P'
a l Partidului Comunist Român din 27-28 Iunie 198*9
do
nul *a..
Producţie
sovietice.
(Urmare din pag. 1) politic de excepţie al lu Plenara apreciază câ di le şi linia politică gene să acţioneze cu toată răs prime şi energetice, creş • 12,25
mii contemporane, al miş recţiile dezvoltării viitoare rală a construcţiei socialis punderea pentru strîngcrea terea productivităţii mun la datorie
cării comuniste şi muncito a patriei, elaborate pe ba te din România în actuala .şi depozitarea operativă şi cii, realizarea unei eficien ta satului
reşti internaţionale, promo za orientărilor şi cu con etapă şi în perspectivă, fără pierderi a recoltei de te sporite în toate dome e 13,05
Plenara a dat cea mai tor activ al celor mai no tribuţia decisivă, determi constituie o generalizare cereale păioase, pentru c- niile. nical * Cc
înaltă apreciere magistra bile aspiraţii de indepen nantă ale t o v a r ă ş u l u i magistrală a experienţei ro X’ecutarea la timp şi la un Plenara apreciază că • Desene i
lei cuvîntări rostite de to denţă, pace şi libertate, clc Nicolae Ceauşescu, cores mâneşti, o nouă şi strălu înalt nivel calitativ a tu proiectul de plan creează, tel dc va
varăşul Nicolae Ceauşescu, largă colaborare între toa pund pe deplin marilor po cită contribuţie a secreta turor lucrărilor de întreţi prin prevederile sale, con poezie * L
amplă şi profundă analiză te popoarele. sibilităţi şi resurse de ca rului general al partidului nere a culturilor. diţii pentru sporirea avu rilor noasi
ştiinţifică a drumului par Plenara exprimă, totoda re dispune economia noas la dezvoltarea şi îmbogăţi Plenara îşi exprimă con ţiei naţionale, ridicarea ni Document)
Zilei Con:
curs în dezvoltarea econo- tă, cele mai calde şi res tră naţională, puternicei rea creatoare a teoriei şi vingerea că organele şi or velului de trai şi a gradu maşini * I
mico-socială, în formarea pectuoase sentimente de baze tehnico-materiale cre practicii revoluţionare, a ganizaţiile de partid, mi lui de civilizaţie al între că lină.
naţiunii şi a statului na stimă .şi respect tovarăşei ate în anii socialismului, cu socialismului ştiinţific. nisterele, centralele şi în gului popor, contribuie la
ţional unitar român, în Elena Ceauşescu, eminent deosebire după Congresul Comitetul Central hotă treprinderile, comuniştii, lare * Pag
tale * Tel
dezvoltarea generală a for om politic şi savant de al IX-lea, uriaşei capaci răşte ca proiectul Progra toţi oamenii muncii din realizarea obiectivului stra ment corei
tegic al actualului cincinal
ţelor de producţie, a ştiin largă recunoaştere interna tăţi de creaţie a poporului mului-Directivă şi proiectul industrie şi agricultură, — trecerea României la un tografe nit
ţei, culturii, a marilor rea ţională militant de frun român. Prin prevederile Tezelor pentru Congresul dînd dovadă de înalt spi stadiu superior, de ţară so comici ai
rit revoluţionar, vor acţio
lizări obţinute în construc te ai partidului şi statu sale, proiectul Programu- al XlV-lea al Partidului na cu hotărîre şi abnega Secvenţa ti
ţia socialismului, a stadiu lui nostru, care aduce o lui-Direct'vă asigură creş Comunist Român să fie ţie pentru realizarea în ce cialistă mediu dezvoltată. lui • 15,1
lui actual al societăţii ro contribuţie deosebită ia e- terea în continuare în rit date publicităţii şi larg Plenara hotărăşte ca pro. programuli
mâneşti, cu deosebire în laborarea şi înfăptuirea muri superioare a forţelor dezbătute de întregul nos le mai bune condiţii a pla iectul de plan pe 1990 să Telejurnal
perioada de rodnice împli programelor de dezvoltare de producţie, a industriei, tim partid şi popor. nului pe acest an şi pe fie larg dezbătut de către tarea Rom
niri inaugurată de istoricul a ţării, la organizarea şi agriculturii, a ştiinţei şi 4. Plenara a dezbătut şi 1990, asigurînd astfel ridi colectivele de oameni ai giul ţârii <
carea nivelului general de
Congres al IX-lea, a pro modernizarea activităţii din culturii, dezvoltarea inten aprobat în unanimitate ra- dezvoltare economico-so muncii din întreprinderi, iubit • 2(
gramului de muncă .şi lup toate sectoarele vieţii eco sivă şi echilibrată a tutu portitl Cu privire la reali cială a patriei noastre, centrale, ministere, institu tist!»- ,,Tr
tă revoluţionară al comu nomice şi sociale, la pro zarea planului pe primele creşterea bunăstării mate te de cercetare, din unită Pro
niştilor, al întregului popor gresul ştiinţei şi tehnicii ror ramurilor şi judeţelor 0 luni ale anului şi măsuri riale şi spirituale a între ţile agricole de stat şi coo sov
în perioada 1991—1995 şi al învăţă mini ului şi cul ţării, participarea tot mai pentru îndeplinirea planu gului popor. peratiste, din toate sectoa jurnal.
activă a României la divi
turii naţionale.
pînă dincolo de orizontu lui pe semestrul II şi pe 5. Plenara a dezbătut şi rele, să fie analizat şi să
rile mileniului trei, pe baza Dînd glas voinţei ferme, ziunea internaţională a întregul an 1989. aprobat în unanimitate ra se stabilească noi măsuri, LUNI,
aplicării consecvente a le de nestrămutat a comuniş muncii, sporirea perma în spiritul sarcinilor şi
tilor, a întregului popor, nentă a avuţiei naţionale, portul Cu privi ro la pro să se prezinte noi propu
gităţilor generale, a prin do a acţiona strîns uniţi a nivelului cie trai mate orientărilor tovarăşului iectul Planului naţional neri pentru perfecţionarea • 19,00
cipiilor socialismului ştiin in jurul partidului, al se rial şi spiritual al întregu Nicolae Ceauşescu, plena unic de dezvoltare econo şi înfăptuirea neabătută, 19,25 Ctit<
ţific la condiţiile şi reali cretarului său general, to lui popor. ra hotărăşte ca organele şi mico-socială a Republicii în condiţii cît mai bune a de Aur »
tăţile concrete din ţara varăşul Nicolae Ceauşescu, organizaţiile de partid, de Socialiste România în anul obiectivelor privind dezvol pentru to)
noastră. Plenara îşi însuşeşte în 1990. dustria - p
do a face totul pentru a tru totul aprecierea tova masă şi obşteşti să acţio tarea viitoare a patriei r
Plenara îşi însuşeşte in răşului Nicolae Ceauşescu neze cu fermitate, cu înal Plenara a dat o deosebi noastre. Pornind de la TOJCIq,
tru totul tezele, ideile şi asigura îndeplinirea exem privind necesitatea de a se tă răspundere comunistă, tă apreciere contribuţiei complexitatea sarcinilor
orientările de deosebită plară a politicii interne şi acţiona cu mai multă fer revoluţionară pentru reali determinante a tovarăşului 21,00
însemnătate teoretică .şi externe a partidului şi sta mitate pentru dezvoltarea zarea exemplară a tuturor Nicolae Ceauşescu la fun prevăzute în proiectul de în am;
• 21'
practică cuprinse în excep tului nostru, Plenara Co cercetării tehnico-ştiinţifi- indicatorilor planului pe damentarea ştiinţifică a plan, plenara cere, totoda
tă, guvernului, ministere
ţionala cuvintare a secre mitetului Central al Parti ee — cerinţă legică pentru anul în curs, înfăptuirea proiectului de plan pentru lor, organelor centrale de pitaluV
do re
dului Comunist Român ho
tarului general al partidu tărăşte : înfăptuirea Programului neabătută a programelor dezvoltarea economico-so Românie,
lui şi hotărăşte in unani partidului, pentru făurirea stabilite in fiecare dome cială a ţării pe anul 1990. sinteză, centralelor indus triotice, rc
mitate ca acest document 1. Plenara aprobă în u- cu succes a societăţii socia niu de activitate. Plenara In cadrul dezbaterilor s-a triale şi întreprinderilor, 21,50 Telt
fundamenta] al muncii şi nanimilate propunerile Co liste multilateral dezvolta cheamă comuniştii, pe toţi subliniat că noile preve organelor şi organizaţiilor
acţiunii comuniştilor. al mitetului Politic Executiv oamenii muncii să acorde deri, elaborate în spiritul de partid, de masă şi ob
al C.C. al P.C.R. eu , pri te şi înaintarea spre comu
întregului nostru popor să vire la convocarea Congre nism — astfel incit Româ o atenţie prioritară adop orientărilor secretarului ge şteşti să acţioneze cu toa
stea la baza activităţii de sului a) XlV-lea al Parti nia să devină, în această tării măsurilor tehnico-or- neral al partidului, asigu tă i-ăspunderea pentru pre
pregătire a Congresului al dului Comunist Român şi ganizatorice care se impun ră continuarea procesului gătirea temeinică a tuturor
XlV-lea al partidului, ca perioadă, pînă la sfîrşitul în vederea eliminării lipsu de dezvoltare intensiv-ca- condiţiilor în vederea în
re, aşa cum l-a definit to hotărăşte ea înaltul forum mileniului al doilea şi în rilor manifestate în dife litativă a tuturor ramuri deplinirii exemplare a sar
al comuniştilor români să ceputul mileniului al trei
varăşul Nicolae Ceauşescu aibă loc în zilele de 20—25 lea, o puternică forţă a rite sectoare de activitate, lor economiei naţionale, cinilor de plan pe anul Mor,
se va înscrie în istorie noiembrie 1989. recuperării într-un timp cît lărgirea bazei de materii 1990. lor)
drept Congresul victorie) progresului tehnico-ştiinţi- mai scurt a tuturor res 13 .1
la
definitive a socialismului, Plenara aprobă propune fic, cu un înalt nivel de tanţelor, concomitent cu Plenara îşi exprimă convingerea că dezbaterea a- De
dezvoltare în toate dome
al triumfului principiilor rile privind ordinea de zi niile. îndeplinirea ritmică, lună cestor documente de importanţă excepţională pentru (l-l!
Va'
socialismului ştiinţific* în a Congresului al XlV-lea de lună a prevederilor de viitorul socialist şi comunist al patriei va determina r?'
ai Partidului Comunist Ro.
transformarea revoluţiona mân şi hotărăşte ca acesta 3. Plenara a dezbătut şi plan. un nou şi puternic avînt în întreaga viaţă politică,
ră a societăţii româneşti, să dezbată următoarele : aprobat în unanimitate însuşindu-şi pe deplin a- economică şi socială a ţării, o analiză profundă a ac
al independenţei depline proiectul Tezelor pentru precierile, orientările şi in tivităţii fiecărei organizaţii de partid, a fiecărei
economice şi politice a ţâ — Raportul Comitetului Congresul al XlV-lea al dicaţiile formulate de se tăţi economice şi sociale, a organizaţiilor dem<fc.
rii. Centra] cu privire la acti Partidului. Comunist Român cretarul general al parti muncitoreşti-revoluţionare, va contribui la ratf
vitatea Partidului Comu privind dezvoltarea socie rea largă a oamenilor muncii la înfăptuirea i|>
Cu sentimente de aleasă dului in cuvîntarea rostită sului Program de edificare a societăţii socialist»
mîndrie patriotică şi adîn- nist Român în perioada tăţii româneşti, perfecţio în cadrul lucrărilor, plena tilateral dezvoltate şi înaintare a României .*
că recunoştinţă, participan dintre Congresul al XIII- narea conducerii economi- ra cere guvernului, minis munism.
ţii la plenară subliniază, şi lea şi Congresul al XlV-lea eo-sociale, dezvoltarea de terelor, centralelor indus
Să facem astfel îneît dezbaterea largă a do
în acest cadru, rolul deci şi sarcinile de viitor ale mocraţiei muncitoreşti-re- triale, întreprinderilor, or telor pentru Congresul al XlV-lea în întregul p
partidului.
siv, contribuţia hotărîtoa- voluţionare, creşterea rolu ganelor şi organizaţiilor de şi cu întregul popor să exprime în cel mai înalt
re ale tovarăşului Nicolae — Raportul Comisiei lui Partidului Comunist partid să adopte cele mai
Centrale de Revizie. gîndul şi voinţa tuturor comuniştilor, ale întregii na
Ceauşescu la fundamentarea Român şi activitatea ideo eficiente măsuri pentru ţiuni, să fie expresia unei profunde dezbateri demo
şi elaborarea proiectului — Proiectul Programului. logică, politico-cducativă, realizarea integrală a pro cratice, muncitoreşti-revoluţionare, a participării
Programului-Directivă şi a Directivă cu privire la dez. ridicarea nivelului de cu ducţiei fizice, îndeosebi a poporului la făurirea în mod conştient a propriului
(Patria);
proiectului Tezelor pentru voltarea economico-socială noaştere ştiinţifică, de cul celei destinate exportului, său viitor, de bunăstare şi fericire, a comunismului. căra); GE!
Congresul al XlV-lea al a României în cincinalul tură, a conştiinţei revolu asigurarea materiilor pri Adunările generale ale organizaţiilor dc bază şi con Serata (C
1991—1995 şi orientările de
Partidului Comunist Ro ţionare, raportul de forţe me şi energiei, reducerea ferinţele de partid să constituie o puternică manifes tura şl <
rea Ronţăi
mân, a măreţelor planuri perspectivă pînă în anii şi caracteristicile funda consumurilor materiale şi tare a forţei şi Unităţii partidului — garanţia supre Răzbunaro
şi programe de dezvoltare 2000—2010. mentale ale situaţiei inter a cheltuielilor de produc mă a realizării programelor de dezvoltare economico- (Dacia); )
economico-socială a ţării, — Alegerea secretarului naţionale. ţie, pentru ridicarea con socială, a îndeplinirii în cele mai bune condiţii a ro CALAN:’
general al Partidului Co scara II 0
la perfecţionarea organiză munist Român, a Comite întemeiate pe aprecieri tinuă a nivelului tehnic şi lului partidului de centru vital al întregii naţiuni, de tură şi i
rii şi conducerii tuturor tului Central al partidului le şi orientările de excep calitativ al produselor, forţă politică conducătoare in toate domeniile. rea Romi
sectoarelor de activitate, la şi a Comisiei Centrale de ţională însemnătate cuprin creşterea mai puternică a Plenara adresează organelor şi organizaţiilor de RIA : Uir
progresul multilateral al Revizie. se în expunerile secreta productivităţii muncii, a partid, comuniştilor, eroicei noastre clase muncitoare, turl ale
(Mureşul)
României socialiste. eficienţei economice şi ţărănimii, intelectualităţii, tuturor făuritorilor de bu gentleman
Plenara a aprobat în u- rului general al partidu batic (r.uj
Plenara aduce un profund nanimitate propunerile pri. lui, t o v a r ă ş u l Nieoîae rentabilităţii în toate do nuri materiale şi spirituale din patria noastră chema
şi înflăcărat omagiu secre meniile de activitate. Ple rea de a se angaja cn toate forţele şi de a acţiona
tarului general al partidu vind convocarea Congresu Ceauşescu, la şedinţa Co nara cere, de asemenea, să ca cea mai mare hotărîre pentru îndeplinirea exem
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae lui al XlV-lea, organizarea mitetului Politic Executiv se acţioneze cu toată hotă plară a sarcinilor şi orientărilor cuprinse în strălucita
Ceauşescu, strălucit mili adunărilor şi conferinţelor din aprilie 1988 şi plena rârea pentru întărirea în cuvintare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi în do
tant şi patriot revoluţionar. pentru dări de seamă şi a- rele C.C. al P.C.R. din no toate domeniile a ordinii cumentele adoptate, pentru înfăptuirea în cele mai
Erou între eroii neamului, legeri în toate organizaţii iembrie 1988 şi aprilie 1989, şi disciplinei, a spiritului bune condiţii a prevederilor planurilor şi programelor Pentru r
luptător neînfricat pentru le de partid, precum şi larg dezbătute de comu revoluţionar in muncă. de dezvoltare economico-socială a patriei, în vederea H In gem
cauza clasei muncitoare, a normele de reprezentare nişti, de oamenii muncii Plenara apreciază că sînţ realizării Unei calităţi noi, superioare a muncii şi cu cerul
socialismului, pentru apli pentru alegerea delegaţilor şi adoptate de întregul create toate condiţiile pen vieţii întregului nostru popor. noros dup
pe alocuri
carea fermă în viaţă, in la Congres. partid şi popor ca docu tru obţinerea In acest an Strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său ploi cu c
deplină concordanţă cu 2. Plenara a dezbătut şi mente programatice ale e- a celei mai bune producţii general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sub a cărui versă, Ins
cartări eli
realităţile concrete ale Ro aprobat în unanimitate pro. agricole de pînă acum, a- înţeleaptă şi clarvăzătoare conducere România înain posibil g
mâniei, a legilor generale iectul Programului-Directi dificării noii orînduirl în tît la cereale, cît şi în le tează ferm pe calea construirii celei mai drepte şi mai Citaţi de i
ale dezvoltării sociale, a vă al Congresului al XIV- actuala etapă istorică, ple gumicultura, pomicultură, umane societăţi •— societatea socialistă şi comunistă nec'e 15 1
principiilor socialismului Ica al P.C.R. cu privire Ia nara subliniază că Tezele viticultură şi în celelalte să acţionăm cu cea mai înaltă răspundere comu turile ...
ştiinţific, a concepţiei îna dezvoltarea economico-so- pentru Congresul al XIV- sectoare şi cere Ministeru nistă, revoluţionară, pentru a întimpina cu noi şi noi prinse Snti
de, iar cel
intate, materialist-dialec- cială a României în cinci lea — care reprezintă gîn- lui Agriculturii, tuturor or victorii cea de-a 45-a aniversare a revoluţiei de eli 23 şl 28 d
tice şi istorice despre lume nalul 1991—1995 şi orien dirca şi conştiinţa revolu ganelor agricole, unităţilor berare socială şi naţională, antifascistă şi aniiimpe- dimineaţa
şi viaţă, ctitorul de geniu tările de perspectivă pînă ţionară, voinţa întregii na. agricole de stat şi coope rialistă şi marele forum comunist din noiembrie —
al României moderne, om în anii 2000—2010. ţiuni — definesc obiective ratiste, consiliilor popitlare Congresul al XlV-lea al partidului!