Page 62 - Drumul_socialismului_1989_07

Pa 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
9

Numele tău, patrie,
N u m e l e t ă u , p a t r i e Semn adine şi viu ce trece prin sîngele
meu
Numele tău, patrie, La vremea dc dor şi de iubire
Călătorie de dragoste a sufletului, Cînd înfloreşte clipa cu caro scriu ■
1
Şi a ochiului ce reţine tot ce este Acest poem ce porneşte în zbor
frumos Cu aripi ca nişte lăstari de muguri. DU
Şi demn de cîntat Ia intrarea în vară. T<
Numele tău, patrie,
Numele tău, .patrie, Ii voi rosti mereu pc pămîntul acesta B 11,3
Ii port cu mine lîngă suflet, Cu urme vii, cu urme pornite spre o lor * Tc
Oricît de tîrziu îmi aflu chemarea nouă zi. ghiozdar
I’e cărările liniştii şi ale teilor calul". P
înfloriţi. MIRON TIC . diourilor
mană.
spiră teama începătorului. Cu
Secvenţe de viaţă ajutorul coliviei sau prin ga­ Iluzia continuă" ca poeziei lui este impreg­ datorie !
12.25 S
leriile de coastă ,am pătruns
In multe puncte ■ ascunse ale NOTE DE LECTURĂ }> nată de reflexe multiple, satului
pămîntului. Tot aşa, pot spu­ o natură profundă se re­
şi documentez în sensul scrii­ ne că m-am documentat a- „Iluzia continuă", re­ perantă unealtă a explo­ varsă, cucereşte, tulbură, ■ 13,05
toricesc. Şi am făcut treaba proape în toate punctele fier­ nical *
asta de fiecare dată ca şi cum binţi ale judeţului nostru. cent tipărită la „Cartea rării sale într-un. vast, a- insuflînd o nelinişte „ci­ prînz * (
aş fi luat lumea şi cunoaş­ Românească", ni-1 relevă proape haotic spaţiu dens bernetică" asupra psihi­
— Vă rog să amintiţi cîteva
terea de la capăt. Fie la Ca­ dintre cărţile dumneavoastră pe Radu Sergiu Ruba sub mobilat de lucruri, senti­ cului. Memoria autorului filmat pi
nalul Dunăre — Marea Nea­ care vorbesc despre aceste spre înă
gră, fie la Reşiţa, la Galaţi, locuri. vagi influenţe ale poeziei mentul ciudat al cititoru­ pare a fi „dublă", avînd animate
in avanposturile maritime şi unui Florin Mugur sau . lui,. indus de această poe­ un fel de alter ego „me­
fluviale, lunca Prutului cu — „Jurnalul de uzină", zie, fiind acela că poetul canic", stereotip, afecti­ mi-e lum
şantierul de hidroamelioraţii, „Planeta cărbunelui", „Steaua Gelhî Naum, influenţe lodii pop
Xpoteştiul, Copoul ş.a. am cu­ de pămînt" sînt, cred, veri­ care se sustrag, totuşi, prin „pipăie" lumea, o .dezmiar- vul R. Sergiu Ruba fiind
noscut oameni, le-am cunoscut tabile probe de loialitate faţă certa personalitate lir-ică dă avid, ori o respinge, a- mereu confruntat cu „ce­ tec şi u
faptele, îndrăznelile, ezitările. de aceste locuri hunedorenc, a autorului, din sfera epi- dorînd-o, temîndu-se spre lălalt", un fel de robot de sport *
Toate acestea au fost extra­ probe de înţelegere, atît cît spectator
ordinare clipe de viaţă, de am reuşit, a sufletului aces­ gonismului. Ruba pedalea­ a nu fi copleşit de „răcea­ cuvinte. Labirintul cărţii Telejurna
revelaţie în faţa omului şi tor locuri şi oameni. Sper că ză pe mecanismul limba­ la obiectuală". Un fel de cere un efort al cititorului,
istoriei, în faţa semnelor păs­ şi romanul care îmi va apare jului liric terifiant, cu do­ restaurare migăloasă în ca­ iar dincolo de trucurile tarea Roi
trate de istorie, a semnelor în acest an — „Pămîntul tu­ ţării con
de care se va sluji istoria turor faptelor" — o să con­ ze de realitate frustă care, dre suprapuse pictural, bine temperate ale progra­
peste ani., ani extraordinari firme faptul că şi atunci cînd paradoxal, în sintaxa dis­ lasă a se întrevedea voca­ maticei lui arte poetice, bit ■ 2(
literatura (romanul) nu îm­ cursului său primesc va­ ţia unui arhitect nemulţu­ acest talentat poet rămîne tic. „O z
bracă o formă aidoma reali­ lenţe de suprarealism. De mit de prima formă a lu­ romanticul însetat- de lu­ mea". Pr
Creaţia artistica tăţii se inspiră tot din rea­ altfel, se vorbeşte, în ca­ crării sale. Deşi am numit, mea reală, de valorile su­ diourilor
litate. Nu spun despre care
hunedoreană — locuri este vorba, pentru a zul poetului amintit, de poate subiectiv, cele două fletului uman, mesajul dis­ 21,50 Tel
Dăstra secretul profesiunii de
tulburătoare scriitor. Să ştiţi că nici poe­ disimulare, de o atitudine posibile afinităţi structu­ cret, patetic al comuniu­ LUNI,
mărturie a anilor zia nu se teme de realitate. violentă, tranşantă în faţa rale, Ruba se exprimă u- nii spirituale a creatorului
Scriitorul Valeriu Burgău, Am scris un poem — „Seară unei lumi mecanicizate. neori cu o vigoare perso­ cu semenii lui. oamenii.
unanim apreciat pentru crea­ luminoşi ai iluminînd iarba" în subtera­ Acuitatea percepţiei este nală în tentativa sa liri­ ■ 19,0
ta sa poeticii şi în proza, socialismului nele minei de la Ijupeni, poem cea mai aspră, cea mai o- că structuralistă. Semanti­ EUGEN EVU 19.25 E
pentru modul responsabil în oe care l-am publicat în vo­ Ccauşesc
care se ocupă de îndrumarea lumul „Alfabetul straniu în
şi afirmarea tinerelor con­ care vă vorbesc". Intr-o for­ rilor înfc
deie, este creatorul care a- pentru un popor care trăieş­ mă de experiment, de racor­ întîlniri literare fionare I
cordă atenţie deosebită actu­ te foarte acut sentimentul dare a poeziei la realitate, pentru tc
lui de documentaro, cunoaş­ locului, al istoriei. «oarte multe poeme din volu­ în prezenţa pionierilor
terii faptelor de viaţă, aşeză­ — Ce v-au oferit Intîlnirile mul de debut „Floarea soare­ ria -
rii la baza multora dintre cu oamenii muncii ? lui sau mina de lucru" erau participanţi la Forumul r,.ure ■
personajele cărţilor sale a — Dialogul devine cea mai dedicate şi desigur inspirate judeţean de la Costeşti a folcloric
creatorului de bunuri mate­ profundă formă' de cunoaşte­ din viaţa şi munca lucrăto­ avut loc lansarea volumu­
riale, a omului muncii întîl- re. N-am întîlnit în viaţa mea rului hunedorean. Recent, am 21,00 Lo
nit într-o întreprindere, uzi­ o sală de oameni cu care să terminat un ciclu de „Cînte- lui de reportaje „Lumini în anul t
nă, şantier. Este apreciat, nu putem comunica. Chiar şi ce la Peştera Bolii" şi un ro­ hunedorene”, semnat de m 21,20
deopotrivă, pentru Intîlnirile o lansare de carte, o ieşire man intitulat destul de suges­ scriitorul Miron Ţie. apă­
frecvente, pentru acţiunile li­ a cărţii în lume, care trebuie tiv „Bulevardul Corvin, nr. rut la Editura „Facla". \ Ine. t
terare organizate In mijlocul să se petreacă in haine de 1G“. In rest — scriu despre 2t,35 Cc
colectivelor muncitoreşti liu- gală, poate să constituie pre­ oameni şi cărţi. Asta e felul Cartea a fost prezentată fie, dulce
nedorene, ori din alte centre textul unui. dialog 'sincer cu de "scriitorul Petrişor Cio-
ale ţării. cititorii. De pildă, la Vulcan meu dc a exista printre oa­ robea şi prof.’ Romulus suri patr
, — Hunedoara, oraşul de pe într-o librărie unde se pe­ meni şi -pentru oameni. în­ fionare
Cerna, mi-a oferit posibilita­ trecea o lansare de carte — vo­ văţ de la fiecare atît cît mă Urs. Autorul volumului s-a jurnal ■
tea unei documentari com­ lumul „Steaua de pămînt" —, interesează şi vă mărturisesc întreţinut apoi cu pionie­ rea progi
plexe despre care am relatat chiar Hbrăresele au rămas sincer că mă interesează to­ rii, n acordat autografe.
o serie de aspecte in cartea fără exemplarele pe care ar tul. Şi ca să fiu în firea mea
mea „Jurnal de uzină", apă­ l'i trebuit să dau autogra­ dintotdeauna, rămîn acelaşi
rută in 1901, la Editura Car­ ful. Aşa că viaţa pentru un timid necruţător care are
tea Românească. . Cum spu­ scriitor - cinstit, faţă dc seme­ ochi şi pentru faptele bune
neam acolo, sărind cu amîn- nii lui oferă atîtea surprize şi pentru cele rele ale omu­ O manifestare similară, LCin
două picioarele pe peronul incit lui nu i se mai solicită lui, pentru bine şi adevăr, desfăşurată în prezenţa
capăt de linie al Hunedoarei decît să aibă deschidere fi­ aşa cum ne îndeamnă docu­ scriitorului Miron Ţie, a
(poposind aici din altă parte rească necesară faţă de oa­ mentele partidului nostru,
de ţară — n.a.), mi-a plăcut meni. pentru toate posibilităţile de avut loc la Secţia de fran- di:v
întotdeauna să trăiesc în pro­ — Şi totuşi, Hunedoara şi îndreptare a omului, pentru zelărie din Deva a între­ femeie
funzime această „documenta­ oamenii ci v-au atras în mod omul complex care va în­ prinderii de morarii şi pa­ DOAR.
re". O pun în ghilimele de a- deosebit. dorn ■
ceastă dată pentru că la Hu­ — Documentările în perime­ frunta sfîrşitul de secol şi de nificaţie. Volumul „Lu­ se gri
nedoara documentarea am trul acestui judeţ au fost pri­ mileniu, acela . care va avea mini hunedorene" a fost
simţit-o cu inima, lucrînd, lejuri fericite pentru omul şi înscris în buletinul de iden­ prezentat de scriitorul B); Fi
trăind şi scriind încrâncenat scriitorul din mine. Am pă­ titate că a trăit în anul 2091. Valeriu Bârgău. (Flăcăi
îl aştept, mă declar partiza­
de cunoaşterea care ml se truns în adîncurile de ia Lu- ; Drumn
releva în timpul efortului peni. Uricani, D>lja, Paroşeni, nul lui, scriu pentru el... Win «ei
muncii între oameni, pentru Livezeni, Gheţari, Brad, pri­ b
oameni. Apoi, obţinînd xâteya ma dată cu teamă, apoi fi­ Interviu realizat de n. y,
premii pentru- scrierile mele, resc. Pentru mine nici un a- ŢARĂ şi PATRIE - NEAM şi POPOR
mi s-a oferit prilejul să mă dinc de mină nu-mi mai in­ MINEL BODEA gentlei
batic
în creaţia eminesciană (III) CAN:
fărul);
! Aproape de inima (Miner
SCENA Şl Concepţia istorică pri­ au fost un dat al unui verberaţii profetice: „Îm­ tică P
rose);
OAMENII El , copiilor sud şi apus a neamurilor, timp istorie, condiţionat păraţi pe care lumea nu băcia,
vitoare' la migraţia către
de factori climatici, geo­
putea să-i mai încapă/
germanice din pricina ră­ grafici, istorici, demogra­ Au venit şi-n ţara noas­ resc);
Templi
Spectacolele pentru co­ ţia copiilor care strigă, te au fost prezentate 15 re­ cirii climei, întîlnită la fici; cuceririle sînt cu to­ tră de-au cerut pămînt şi zat); E
ua roşi
pii au de fiecare dată un ajută, comentează. Fără prezentaţii. Spectacolul de Emincscu, e c.ea unanim tul altceva: revărsarea apă —/ Şi nu voi ca să
Din pr
specific aparte oferit de nici o îndoială, copiii al­ marionete a fost prezentat acceptată astăzi, pe care o trufiei unor conducători şi mă laud, nici că voi să (Mineru
mesajul lor, de sincerita­ cătuiesc un public bun şi în etapa republicană a Fes­ îhtîlnim transfigurată ar­ popoare, lăcomie, ambiţie, te-nspăimînt,/ Cum ve­ (Patria
tea expresiei ce angrenea­ sincer". tivalului naţional „Cinta- tistic- şi in poemul „Stri­ sete de mărire, instinct niră, se făcură toţi o apă de.ş (X
ză participarea celor mici Formaţia de teatru de rca României" desfăşurată goii". Pe acest teren poe­ gregar de impilare şi văr­ şi-un pămînt", sau „Eu ? Tcmert
Ia acţiune. Dialogul sală- păpuşi este alcătuită, în Ia Cluj-Napoca, uude s-a tul şi gînditorul Mihai E- sare de sînge, aşa cum re­ îmi apăr sărăcia şi nevoi­ II (Da
scenă se înjghebează spon­ marea ei majoritate, din bucurat de o caldă apre­ minescu se înlîlneşte me­ ies ele din memorabilul le şi neamul...", ori „Şi a- curi îi
tan, efectul educativ este cadre didactice — Elena ciere din partea juriului reu cu marele istoric Xe- tablou a! înfruntării dintre ceastă ciumă-n lume şi a- Winnet
maxim, mai ales în con-'' Bocaniciu (prof. Şc. gen. şi a publicului. nopol, cu care deseori se Baiazid şi Mircea — un cestfe creaturi/ Nici ruşine de cui
„Cîntai
diţiile teatrului de păpuşi nr. 5), Mariana Constanti- Un colectiv pasionat de va fi întîlnit şi la „Juni­ adevărat tratat de istorie n-au să ieie în smintitele SIMER
.şi marionete. Ne-am con­ nescu (educ. Grad. nr. 7 munca sa, care îşi dăruieş­ mea". Aceste seminţii mi­ pe această temă. Aici, mai lor guri/ Gloria neamului plin ’(1
vins de acest lucru urmă­ cu program prelungit), te timpul liber frumosului grează, la începutul celei mult decît oriunde în nostru spre-a o face de o- Uimito
rind spectacolele prezenta­ Georgeta Zăvoianu, Flori- artistic, bucuriei copiilor. de a doua mari migraţii creaţia sa întîlnim jocul cară,/ îndrăznesc ca să muşchi
te de colectivul artistic ţa Mărcuş (educ. Grăd. nr. In spatele unor spectaco­ cunoscută în istorie de Eu­ de termeni, cu semnificaţii rostească pin’ şi numele
al teatrului de păpuşi şi 2 cu program prelungit), le de calitate stau nume­ ropa, împreună cu întreg clarificate de context,' ţa­ tău... ţară I". Observăm
marionete al Centrului de Brînduşa Cazan (laborantă, roase ore de repetiţii,- de­ panteonul de zei, în frun­ ră şi neam, patrie şi po­ lesne că dacă în poezia de
cultură şi creaţie „Cînta- Mina Deva). Laolaltă alcă­ plasări la teatrele de pă­ te cu des amintitul Odin. por. Ţara, identificată cu meditaţie politică şi socia­ vre
rea României", din Deva, tuiesc un colectiv entu­ puşi şi marionete din în poemul amintit, care neamul şi moşia (amplifi­ lă „împărat şi proletar"
laureat al Festivalului na­ ziast care caută permanent Arad,. Sibiu, Timişoara, poate fi interpretat şi ca care şi contragere de sens) noţiunea folosită e cea de
ţional „Cin ta rea Româ­ drumul cel mai scurt spre Alba Iulia pentru a do- istorie romanţată a „asi­ este cea veche, cea dintot­ popor, în „Scrisoarea III" Pentru, i
niei". inima micilor spectatori. bîndi din tainele mînuirii milării" unei seminţii ră­ deauna întinsă „de la o întîlnim numai pe aceea fi răcoro;
„Lumea teatrului de Revelator s-a dovedit în şi creării crîmpeielor de tăcitoare de către un neam munte pin’ la mare şi la de neam stăpînind, lo­ fi teinpor
tocuri
copii şi marionete este un acest sens spectacolul de viaţă scenică. Cuvinte de statornic (a se vedea sim­ Dunărea albastră". Nume­ cuind şi apărînd o moşie «... -, e vor
univers cu bucurii aparte, marionete, pus în scenă laudă se cuvine a fi adre­ bolistica personajelor Ha- le ei devine uneori nume (deci tin dat din moşi- tor de av
ne mărturisea apreciatul — mai sugestiv, mai plin sate celor care alcătuiesc rald şi Maria, alias bar­ tabu, nume ' sacralizat, strămoşi) şi o ţară. Lîngă sufla slab
derat di o
om de scenă, prof. Maria decorurile, banda sonoră. barul şi creştina), Zamol- fiind u-le îngăduit să-l ros­ aceste noţiuni înnobilate de vestic. Te
Costea, instructor ai amin­ de trăire, de real (mario­ De cele mai multe ori mu­ xis este zeitatea supremă tească numai celor vred­ Emincscu cu aura sacrall- nime v
titului aşezămînt de cultu­ netele oferindu-ţi posibili­ zica este asigurată, creată şi a unora şi a altora. nici. Observăm mai ales tăţii, apar în poezia sa pa­ între li .<
cele maxi
ră, coordonator al activi­ tatea să le mişti mîinile, ■de îndrăgitul compozitor Intenţionat cunoscuta în această poemă că Emi­ triotică şi cetăţenească, în 20 de grat
tăţii colectivului de tea­ picioarele, personajele le Ştefan Răduţ. „Scrisoare III" o amintim nescu încarcă deliberat no­ publicistica sa, în ordinea
La num
tru. Copiii acceptă „păcă­ vezi mergînd). Anul aces­ Un colectiv artistic în­ abia acum şi în acest con­ ţiunile de ţară şi neam cu frecvenţei acelea de: s'tră- general ir
leala" (convenţia) de a trăi ta, cunoscuta formaţie de- drăgit de publicul cel mai text, ca să comunicăm gîn- înţelesuri extensive, ros- moşi, legi, datini, voievozi rut tcmpoi
pentru un anumit timp în veanâ a oferit două spec­ sincer — copiii, aşteptat dul că la Eminescu, mi­ tindu-le cu pioşenie, pî- pe care el, pentru întîia porar vr
lumea poveştilor şi ase­ tacole în premieră la pă­ de fiecare dată cu dragos­ gratorii şi cuceritorii, nu păindu-le ca pe nişte re­ dată, îi înnobilează cu ape­ moderat,
nord-vesti
menea lor coi din spatele puşi şi un spectacol de te şi încredere pentru a sînt totuna. El a cunoscut licve, folosindu-le ca pe lativul „cel sfînt" (Matei (Meteorolc
paravanului, interpreţii. marionete, tot în premie­ crea clipe, de bucurie. sau a intuit cu minte de nişte argumente cu puteri Basarab cel Sfînt). P. Dănu|)
Ne lăsăm cu bună ştiinţă ră. Cu „Giscănel" şi „Nu­ geniu cauzalităţi şi efecte magice. Atunci cînd le
furaţi de-bucuria şi reac­ ieluşa de alun" (păpuşi) M. B. in istorie. Marile migraţii rosteşte tonul cîştigă re­ Prof. GLIGOR HAŞA