Page 63 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 63
• DUMINICĂ, 16 IULIE 1989 Pag. 3
• Colectivul de feroviari
Congresul al IX-lea al partidului — din cadrul Complexului
C.F.R. Petroşani continuă
1 1944 • GENERAŢIILE SOCIALISMULUI : V 1989 seria succeselor obţinute in
IUNE
moment de răscruce în desfăşurarea activitatea de transport în
j Osmea.i, tocuri, (laiZifliriefJâmniiocuri, împliniri
prima jumătate a anului
în curs. In perioada care a
A,
procesului revoluţionar din patria noastră trecut din această primă lu
Comorile clin Poiana Ruscăi: nă a semestrului al doilea,'
îa co, r- (Urmare din pag. 1) ridicînd România pe culmi tru partid comunist, a stră ceferiştii petroşăneni au dev
;
Jtcca de nemaiatinse de progres şi bătut mai multe etape is păşit sarcinile de plan la
cti(a şi civilizaţie. torice şi a ajuns la un a- minereul de fier indicatorul tone nete cu 3,6
ie a stu- viitor, au deschis calea A fost considerată şi re semenea nivel de dez.volta- la sută, au redus cu 2 la
’.D. Ger înfloririi patriei noastre în pusă în drepturile sale is re economico-socială, de şi faptele oamenilor sută rulajul vagoanelor mar
ul 2 ■ epoca ce cu mîndrie poar toria milenară a patriei şi civilizaţie generală cum nu fă, viteza de circulaţie O
:olor, la tă numele ctitorului său — poporului nostru. Restabi s-a realizat întx*-o perioadă l trenurilor de marfă crescind
40 Viaţa „Epoca Nicolae Ceauşescu". lirea adevărului istoric de sute de ani şi — aş ^ (Urinare din pag. 1) Din experienţa îndelun
00 Telex Înlăturînd din gîndire privitor la originile, for sublinia în mod deosebit gată a şefilor de brigăzi cu 1,5 la sută, în condiţiile
mi dumi- dogmatismul, subiectivis marea şi dezvoltarea popo — în întreaga perioadă de s iese in anii de glorie - lordache Sclnteie şi Cos- , sporirii cu 3,3 la sută a sărm
ert de mul, fetişismul, ideile con rului român pe aceste pla dezvoltare capitalistă". \ incrustaţi cu litere de aur tache Trilan, de la Mina anii statice o După 30 de
râtul de servatoare care împiedicau iuri a redat naţiunii noas Asemenea întregului nos in istoria patriei - ai „E■ Ghelari, numiţi şi „prole- < ani de' muncă la întreprind
ă * Zbor manifestarea capacităţii tre sentimentul demnităţii tru popor, oamenii muncii pocii Nicolae Ceauşescu". sori".in ale mineritului, au \ derea minieră Barza, a ieşit
* Desene creatoare a poporului, Con sale, al mîndriei pentru hunedoreni au obţinut, în — 1965, anul istoricului deprins şi continuă meş- l
cînf, că gresul al IX-lea a procla trecutul său glorios. această perioadă de mă Congres al IX-lea al parti teşugul scoaterii la lumi- / la pensie maisbul Nicolae
agă. Me- mat dreptul partidului nos. reţe ctitorii, realizări deo dului - remarca şeful de nă a minereului de iier j Tomescu, mulţi ani secretar,
* Un cîn- tru de a-şi elabora de si în întreaga perioadă pe sebite în toate domeniile echipă cuptor ar Nicolae Dumitru Sava, Mihai Da- 1 al comitetului de partid a!
J * Tele- ne stătător linia politică, care cu demnitate şi mîn de activitate. Intr-un răs Găgăuţă - a marcat atin rie, Dumitru Blaga, Gelu / sectorului electromecanici
o
drie
numim
„Epoca
mta tcle- strategia şi tactica revolu timp atît de scurt, de nu gerea capacităţii proiecta ionaşcu, loan Magdaiena, )
1 19,00 ţionară prin aplicarea le Nicolae Ceauşescu", a a- mai 24 de ani, faţa jude te a Uzinei de ■preparare Constantin Mancaş, Glieoi- \ om de aleasă probitate prod
9,20 Cîn- gităţilor general valabile vut loc un proces continuu ţului s-a schimbai radical, Teliuc. Împreună cu cole ghe Doroftei, Miron Popa l fesională şi morală. La mulţi
. Omagiul şi a principiilor socialis de creştere a rolului con sub soarele luminos al so gii mei Iile Sicoe, loan ş.a. / ani cu sănătate ! • Sub pa
irului iu- mului ştiinţific la condiţii ducător al partidului în cialismului, strălucesc azi Bartiş, Vasile Maxim, cu La rindui său, maistrul ) tronajul Spitalului orăşenesc
le concrete şi specificul
societate şi întărirea sa
ilm artis- naţional al României. politico-organizatorică. O- aşezările hunedorene mai operatorii loan Hedeş, miner specialist Constan- ( Lupeni, in perioada 20 iulie
ru iubirea După Congresul al IX- rientările Congresului al înfloritoare ca niciodată. loan Olăriţă, loan Moca tin Feraru, de la Sectorul 1
c a stu- IX-lea în a căror elabo Au apărut industrii şi u- nii, cu lăcătuşii Vasile A- minier Teliuc, a „crescut" 1 — 10 septembrie a.c. va
Costache
Manea,
o generaţie care include ţ
ilovacc ■ lea, partidul nostru a tra rare, rolul hotărîtor l-a a- nităţi economice noi la babei, electricienii Gheorghe zeci şi zeci de mineri des- i funcţiona, în apropierea la?
cu
dus cu consecvenţă în via
il. Petroşani, Vulcan, Lupeni-,
ţă teza „făuririi socialis vut tovarăşul Nicolae Andrei, loan Danclu ş.a. toinici, intre care Nicolae >
mului cu poporul şi pen Ceauşescu, au generat un Petrila, Hunedoara, Călan, alcătuim vechea generaţie Buhaciuc, Petru Nichita, \
ULIE Deva ş.a., s-au construit
tru popor", cu ajutorul lar spirit nou, revoluţionar în a colectivului. Elena Aba- Dumitru Bilcu, Vasile Pla- î
gului sistem democratic întreaga viaţă a ţării, au un număr impresionant de bei, Rozica Herban, Silvia ton. (
jjurrial ■ instituţionalizat în tara permis, sub conducerea apartamente. S-a îmbogă Pop, Elena Bulgaru, Mihai Viitorul este scrutat cu 1
Nicolae noastră, care asigură par partidului descătuşarea e- ţit gama produselor cu ca ECRAN
poca ma- ticiparea nemijlocită a ma. nergiilor creatoare ale po re Hunedoara ocupă tţri Cuprian, Cornel Herban, îndrăzneală de toţi cei ce 1
revolu- selor de oameni ai muncii porului care în aceşti ani loc de frunte. în cadrul e- Andrei Dani, Marinei Ol- muncesc in cadrul intre- ţ
45 Ştiinţa la conducerea întregii ac de luminoase împliniri şi-a conomiei naţionale. Q dez teanu, alţi şi alţi tineri lac prinderii. Punerea în lunc- i
20, m | . tivităţi economico-sociale. câştigat încrederea în pro voltare, fără precedent a parte din generaţia nouă. fiune a iazului nr. 3 de j
n
•arr io- în această perioadă, se-* priile forţe. cunoscut învăţămîntul,; cul Împreună, astăzi, asigurăm decantare, protecţia supra- \
feţei miniere Ghelari şi l
I "i-tfiaur eretarul general al parti Vorbind despre împlini tura. Sînt aspecte care e- combinatului din Hunedoa zăcăminluiui ! cului Bucura, tradiţionalul i
ra fier In minereu marfă deschiderea
incert ■ dului, tovarăşul Nicolae rile patriei noastre In anii videnţiază dezvoltarea fără in cantităţile şi de calita nord-vesl Ghelari sint prio- ) punct de prim ajutor ,,Sa!«
file ţării Ceauşescu a formulat con de construcţie socialistă şi, precedent pe care a cu- tea solicitate. Acum, la rilăţiie din domeniul in- ţ vamont". Amenajarea şi do
revoluţiei ceptul privind construcţia îndeosebi după Congresul noscut-o judeţul în peri mijlocul acestui an al Con vestiţiilor, noutăţi care i
venfe ira- societăţii socialiste multi al IX-lea al partidului, în oada deschisă de Congre gresului al XlV-lea al parti vor asigura perpetuarea ) tarea respectivului punct
lenfu ■ lateral dezvoltate şi înain cuvântarea la Plenara C.C. sul al IX-lea al partidului, tradiţiei mineritului în Po- ţ sînt in curs de finalizare,'
aresc cu tarea României spre co al P.C.R. din 27—28 iunie dezvoltare ce se reflectă în dului şl al celei de-a 45-a iana Ruscăi şi creşterea l salvamontiştii din Lupeni
lânic. Ver- munism, care a fost dez a.c., secretarul general al ultimă instanţă în ridica aniversări a actului istoric consistenţei răspunsurilor / fiind gata în orice moment
, revolu- voltat în Programul parti partidului, t o v a r ă ş u l ' rea nivelului de trai, telul de la 23 August 1944, ra să intervină în cazuri pe
portăm la acest Indicator date de colectivul unităţii )
1,50 Tcle- dului. aplicînclu-se. de-a Nicdlae Ceau.şeseu, preci fundamental al. politicii depăşirea prevederilor de la chemarea „Patriei - cit ^
) Inchido- care le-ar dori să fie cît
lungul anilor, cu fermitate za: „Poporul român, sub partidului .şi statului nos plan cu 5 982 tone. mai multe minereurii
.şi consecvenţă în viaţă şi conducerea gloriosului, nos tru. mai rare.,, o Filialele O.J.Tj
din municipiile Deva, Hune
doara şi Petroşani au pus
„Expo-Agro-Tehnica 89“ - expresie concretă în vînzare biletele de odihd
nă şi tratament pentru trî» ■
ia secerişul gri mestrul al IV-lea a.c. e îri;
iflrbat şi o a preocupării pentru înfăptuirea obiectivelor cadrul grupului de cantinei
); HUNE-
;
ala (Mo- (Urmare din pag. 1) de opt tractorişti, veniţi în al întreprinderii miniere Bard
Fantomele sprijin de la S.M.A. Ghe za a fost deschis un nou
ilodern — al unităţii, prezent per lari. Atît la strîngerea noii revoluţii agrare !
Milion. I-n manent alături de combi- paielor, cit şi la arat şi spaţiu - la Musariu un*
TROŞANI: de servesc zilnic o masă cal-jj
" (Parîng); neri, era mulţumit de discuit — sublinia loan înscrisă în programul lor specifice din progra ridică, valoric, la peste 17 dă, consistentă, acordată -
(7 Noicm- răspunderea şi hărnicia Barb, preşedintele unităţii de desfăşurare a manifes mul judeţenii, cu accent milioane lei. In acest con
în * (U- dovedite de Aurei Oprea, — se munceşte în schim tărilor din cadrul „Săptă- pe acţiunile de regulariza text, este de remarcat pre gratuit minerilor la intrarea
EK Un Eugen Toma, Viorel Spînu buri prelungite. Şi aici, mînii .creatieţ ştiinţifice şi re şi valorificare eficientă ocuparea existentă pentru in schimb, 170 de oameni,
Fostul sfil- şi Iosif Lorincz. într-ade- cultura succesivă a fost în- tehnice hflnedorene", „Ex a debitelor şi cursurilor fabricarea curelelor trape-
!); VUL- văr, masa de tăiere a com sămînţată pe 30 de hec zoidale necesare combine ai muncii • ,,Şi in acest se-,
ia (Lucea- binelor, menţinută aproa tare. po-Agro-Tehnica ’89“ se de apă din reţeaua hidro zon, ospitaliera staţiune bal-j
.: Sora 13 constituie într-o importan grafică a judeţului nostru. lor autopropulsate de re neoclimaterică Vaţa este
TÎILA: Mi. pe de sol, şi viteza de în ce priveşte recolta tă modalitate ce oglindeş Au fost puse în eviden coltat furaje, care sînt li
(Muncito- lucru a „Gloriilor" asigu rea furajelor, lucrurile se te preocuparea oamenilor ţă, totodată, ' rezultatele vrate unităţilor S.M.A. din bucuroasă de oaspeţi. Din
ISA: O le- ra eliminarea pierderilor prezintă astfel : au fost muncii din agricultură şi dobîndite, ca urmare a in ţară. timp au fost făcute lucrări
(Muncilo- atît la boabe cit .şi la puse la adăpost în baza din domeniul prelucrării troducerii noilor tehnolo De o apreciere deosebi
sri: Slmon paie. Da eliberarea tere furajeră 350 tone *de fin tă s-au bucurat produsele de renovare, reparaţii, zud
/ine (Reţe de cea mai, bună cali produselor alimentare, pen gii, în privinţa ridicării grăveli, vopsitorii, igienizări,'
lei u (Stca- nului de paie munceau, tru înfăptuirea obiective potenţialului productiv al prezentate de A.E.S.C.H.
tABARZA: cu presele de balotat, tate, în prezent un număr lor noii revoluţii agrare, Sîntandrei, obţinute prin reamenajarca parcului, spa
â dragoste Oni.şor Pasca şi Dorin Iş- mare dc cooperatori — a sarcinilor şi orientărilor introducerea în cultură a ţiilor şi zonelor ve-zi etc
ŞTIE: Nelu toc, ajutaţi de cooperato dintre care îi amintim pe formulate de secretarul unor noi soiuri de legume
ta do fil- rii Andrei Toma, Vasile Nicolae Bordea, Vasile „Sâptâmîna şi aplicarea tehnologiilor Camerele de cazare, cantî-j
HAŢEG : Carabă, Gavrilă Barb, Pa- Trif, Cornel Ghergheli, general al partidului, to creaţiei na, punctele de tratament,'
la seara varăşul Nicolae Ceauşescu, avansate.
RAZI: Lo- vel Ca ra şi Vas'le Oprea, Ladislau Toma şi Vasile privind introducerea pe ştiinţifice şi Merită relevată, totoda ştrandurile sint, de asemed
; CALAN : în urma preselor, pe su Ciungan — fiind antrenaţi scară largă a progresului tă, grija manifestată de nea, în ordine. Ca dovadă,’
1 1
(Centrul prafeţele eliberate ie pa * , la efectuarea coasei a tehnic, generalizarea în tehnice unităţile agricole coopera
şl creaţie efectua arăturile şi pregă doua pe suprafeţele ocu producţie a noilor tehno hunedorene" tiste pentru dezvoltarea staţiunea funcţionează la ca
jmănici") ; tirea terenului o formaţie pate de trifoiienc. logii, a rezultatelor cerce micii industrii, numărul pacitate. Şi cerinţele cresc"
rada Cha- tării ştiinţifice în scopul secţiilor cu astfel de acti — aflăm de la tovarăşul llie
1; IL1A : vitate sporind de la 12, în
renturi ale sporirii eficienţei întregii pajiştilor naturale şi dez 1965, la peste 500 în pre Miţiu, şeful staţiunii. Deci,
(Lumina). Producţia agricolă — apărată cu fermitate activităţi. voltării patrimoniului sil zent. invitaţie ia Vaţa © Se află
în cadrul expoziţiei, or
împotriva sustragerilor ! ganizate în sala Trustului vic al judeţului. Cu produse specifice, rod în judeţul nostru o formaţie
judeţean pentru S.M.A., Un loc important In ca al gîndirii şi creaţiei şti- a Teatrului cri'ic-muzical
Deşi sint toi mai pufinc in un minus de II miei şi oi din drul expoziţiei este desti
număr, cazurile <te sustrageri efectiv, a sustras din raţia o- un loc de seamă este re nat reliefării modului cum inţifice-tehnice, sînt pre „Constantin Tănase" din
din producţia agricolă reţin vineJor unităţii, aproape 300 zervat Staţiunii pentru cer zente în expoziţie „Plafar" Bucureşti, cu spectacolul
atenţia, pâguln'rea suh orice itg nutreţuri concentrate. Cu cetare şi producţie pomi sînt .puse în valoare posi Orăştie, I. Iz F., filiala
formă a avuţiei unităţilor un asemenea „lup" pus paz bilităţile existente în ve intitulat „Varietăţi '69". A-
fiind în contradicţie cu pre nic la oi, nu este de mirare colă Germisara. Prin gra A.C.A., întreprinderile de
vremea va vederile legale, cu normele că sînt aduse serioase daune derea ridicării potenţialu matorii pot viziona acest
Cerul va eticii şi echităţii socialiste. avuţîV'î cooperativei. fice, planşe, mostre de lui productiv al pământu industrializare a cărnii,
îoros. Pe Dintre aspectele ce pun în produse sînt prezentate su laptelui, de panificaţie, de spectacol de succes - în
cădea ' ^ oi evidentă lăcomia unor oameni Condamnabil este şi gestul gestiv aspecte şi rezulta lui prin lucrări de irigaţii, bere şi cea de producere care vor evolua, între alţii,
1 şi c-Urae- Iul Constantin Fanatic, înca combaterea eroziunii solu
certaţi cu principiile ce tre-
Vîntul va liuie respectate privind apăra drat la I. M. Hunedoara, care te din activitatea de cer şi industrializare a legu cunoscuţii Alexandru Ar şi
1 ă la mo rea proprietăţii cooperatiste, a sustras o cantitate apre cetare în privinţa creării lui şi excesului de umidi melor şi fructelor. Străda
torul nord- apare de neînţeles atitudinea ciabilă de cartofi din cultura de noi soiuri de plante, tate, la realizarea cărora niile colectivelor muncito nei, Horia Şerbăneicu, Ale
•alurile mi- lui Grigore Glienţă, care, cu C.A.P. Fcştişu Mare. Colegii rolul d e c i s i v revine reşti din unităţile respec xandru Lulescu, Carmen Mu-
:i cuprinse toate că i s-a încredinţat sar de muncă al lui C. P., ce cu potenţial productiv ri I.E.E.L.I.F. Deva.
grade, iar cina expresă — ea atribuţie părere au oare despre o ase dicat, rezistente la boli şi tive se regăsesc în valori reşan, Luigi lonescu, Gina
între 21 si do serviciu, în calitate de menea situaţie care nu face libere de • virusuri, stabili ta standurile rezervate ficarea superioară a pro Pătraşcu, Cornel Constanti-
zolat ceaţă. paznic In C.A.P. Timpa —, de deloc cinste celui în cauză? rii unor tehnologii de cul Trustului judeţean pentru duselor agricole, în creşte
a păzi culturile unităţii, el Evident, pe lîngă asigura S.M.A. sint prezentate o niu, Angelica Stoica şi grud
vreme în însuşi a sustras din recoltă, rea unei bune paze a cultu tură cu eficienţă econo rea productivităţii muncii,
ilă, cu ce- fiind depistat’ cu 2fi lig sfe rilor în fiecare unitate, se mică ridicată. serie de repere asimilate realizată pe seama perfec pul de acrobaţi auto-moto
toros. Tem- clă (!). l’enlru a se lecui de impune să se ia atitudine în fabricaţie în atelierele ţionării proceselor de pro al C.C.C.S. al sindicatelor
oua. Vînt asemenea metehne, celui în fermă, intransigentă, faţă de De asemenea, la ştandul
1 sectorul cauză i s-n retras avizul de a toţi cel care se dedau la destinat oficiului de gos de reparaţii, tehnologii de ducţie, în sporirea eficien Buftea—Bucureşti in zile
mint ceaţă, mai fi paznic la unitatea sustrageri din producţia agrl- podărire a apelor sînt În reparare a utilajelor com ţei întregii activităţi des
de serviciu respectivă. cotă, să nu fie tolerate sub făţişate preocupările colec plexe şi de recondiţionare făşurate. le de 21 iulie — la Deva,
pornit pe căpătuială, cio nici un motiv astfel dc acte tivului de muncă de aici a pieselor şi subansamble- 22 iulie - la Hunedoara, 23
banul I.Iviu .Titen, de la cp. contravin legilor, lezîml NICOLAE TiRCOB iulie - la Petroşani.
C.A.P. JLivadea, care a avut integritatea avuţiei obşteşti. pentru realizarea lucrări lor, a căror eficienţă se