Page 69 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 69
24 DE ANI DE LA C0N6RESUI AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUMST ROMÂN -
PERIOADA UMOR ÎMPLINIRI ISTORICE, EPOCA DE ADR A ROMANEI SOCIALISTE!
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ!
[judeţul hunedoara
U r i c a n i : Urcuş neîntrerupt spre
împlinirea destinului socialist
RG4V Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDDAB/
Prin articolul de faţă,
r AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U Uricani, ziarul nostru iniţiază realizat în oraşul mineresc ga strategie a edificării
României moderne a scos
un ciclu do reportaje, care
vor prezenta cititorilor mă refcle înfăptuiri obţinute, din stagnare şi oraşul de
sub conducerea partidului, de oamenii muncii liunedo- pe Jiul de Vest. Noile di
reni, în anii socialismului şi cu deosebire în epoca de mensiuni ale industriei so
Anul XLI, nr. 9 849 MIERCURI, 19 IULIE 1989 4 pagini - 50 bani
mari împliniri inaugurată de Congresul al IX-lea, pe care cialiste româneşti cereau
cu mîndrie o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu". Re- tot mai mult punerea în
porterii noştri vor face po pasuri în oraşe, municipii valoare a bogăţiilor sub
itinerar care începe, alter-
„Epoca Nicolae Ceauşescu" - timpul unor şi alte localitâfi de pe un sud şi de nord ale judeţului solului patriei. Intre ele —
pe prim plan - cărbunele.
nativ, din extremităfile de
şi se va sfîrşi în municipiul reşedinţă do judo) - Deva. Uricaniului i se rezervase
măreţe realizări, ai devenirii socialiste Despre Uricanii anilor a doua tinereţe. Oraşul
cu o vîrstă de nici 35 de
romantici ai începuturilor, ani, începea să trăiască
generaţiile care se apropie
această a doua tinereţe în
a patriei noastre astăzi de 40 de ani ştiu anii „ E p o c i i Nicolae
destul de puţin. Ştiu că Ceauşescu".
atunci cînd foarte tînărc
Acum 24 de ani, în ano multe. De 24 de ani, ţara „Epoca Nicolae Ceauşescu". „Cred că nu există oraş
timpul fierbinte al lui 1965, noastră străbate cel mai Pe harta economică a ţârii, industrie socialistă româ în ţară care să fi cu
România intra într-o nouâ rodnic timp din întreaga sa în peisajul ei industrial şi nească avea nevoie, între noscut o asemenea intensi
epocă istorică, deschisă de existenfă. A fost înfăptuită social au apărut obiective multe altele, de cărbune tate în dezvoltarea lui aşa
Congresul ol IX-lea al parti industrializarea ţârii, s-a de amploare şi importantă, pentru cocs, pe vatra unui cum a cunoscut oraşul
dului, propunîndu-şi obiec trecut la îndeplinirea obiec precum Canalul Dunăre - sat anonim din extremita .Uricani - ne spune pri
tive măreţe privind dez tivelor noii revoluţii agrare, Marea Neagră, Metroul bu- tea de vest a Văii Jiului s-a marul său, tovarăşul Cor
voltarea forţelor de pro la perfecţionarea sistemului cure'şfean, Transfăgărăşanul, „născut" un oraş. Decla- nel Bololoi, omul a cărui
ducţie, într-o viziune nouă, democrafiei muncitoreşti-re- mari hidrocentrale pe Du rîndu-şi locul de domiciliu, primă tinereţe se confun
ştiinţifică, făurirea unei pu volufionare, a refelei învă- năre şi . pe principalele rîuri localnicii afirmau cu mîn mai născuse aşa ca oră dă cu prima tinpreţe a
ternice' baze tehnico-econo- tămîntului şi culturii, a re interioare ale tării, moder drie : „Sînt din Oraşul şelul îşi ducea viaţa cind Uricaniului. Din 1983 va
mice, accelerarea - ritmurilor laţiilor sociale dintre mem ne cetăţi ale siderurgiei şi Nou Uricani". mai tumultoasă, cînd mai
spre progres, civilizaţie şi brii societăţii. Opţiuni chimiei, puternice unităţi ale „Oraşul ,Nou" era, de monotonă în limitele obiş loarea investiţiilor alocate
bunăstare. le, prevederile progra- energeticii şi mineritului. fapt, un cartier, iar timpul nuitului. a crescut progresiv de la
Prin opţiunea întregului Industria a devenit o forţă pentru el s-a oprit mulţi Congresul al IX-led, eve 700 la 1 200 milioane lei
partid, în consens cu gîn- "1965 - 1989* redutabilă, purtătoare a u- ani în loc. întreprinderea niment epocal, care a pe an".
durile şi voinţa tuturor oa nor tehnici de vîrf, afirmînd minieră se stabilizase la o fundamentat, prin geniali
menilor muncii din patria tot mai accentuat roiul fac tatea secretarului general ION CIOCLEI
noastră, marele forum al torilor calitativi-intensivi, a- structură de personal mun al partidului, tovarăşul
comuniştilor din iulie 1965 gricultura a făcut paşi uriaşi citor, altă industrie nu se Niccilăe Ceauşescu, întrea (Continuare în pag. a 3-a)
l-a învestit în suprema spre dezvoltare şi progres,
funcţie de secretar general arta, ştiinfa, cultura au
al partidului pe cel mai de ajuns - prin aportul deter
seamă şi iubit fiu al po minant şi sub conducerea
porului, bărbatul care se 24 DE ANI nemijlocită a tovarăşei aca
impusese ca o conştiinţă demician doctor inginer
DE LA _
vi a naţiunii, ■ 'slujind ţara CONGRESUL AL IX-LEA Elena Ceauşescu - la niveluri
e
şi idealul său socialist cu superioare, de neimaginat.
ardent devotament şi clar AL PARTIDULUI S-a primenit fundamental
viziune revoluţionară, tova fafa oraşelor şi satelor, a
răşul Nicolae Ceauşescu. tuturor localităţilor patriei,
Luînd cuvîntul de la tribuna mului pe care tovarăşul s-a extins şi modernizat re-
Nicolae Ceauşescu îl aducea
înaltului forum comunist, în 1965 " în fafa forumului feaua edilitar-gospodărească
şi cea a transporturilor, ba
t o v a r ă ş u l Nicolae comuniştilor, a întregului za materială a învătămîn- La
Ceauşescu spunea : _ „Noi,
comuniştii, considerăm că popor se regăsesc astăzi, tului şi ocrotirii sănătăţii, viitorului cincinal îl con nează cu toată răspunde
avem încă mult de făcut viu şi convingător, în fru s-au îmbunătăţit continuu Iii Prograrrîul-Dircotivă stituie dezvoltarea accen rea pentru realizarea rit
pe calea dezvoltării indus museţea şi bogă}ia patriei, condijiile de muncă şi de al Congresului al XlV-lea tuată a exporturilor, pen mică, în avans a contrac
triale a }ării, a făuririi u- în împlinirile fără precedent viafă ale oamenilor. al Partidului Comunist Ro tru a se asigura necesarul telor cu partenerii externi,
ale poporului român, înre
nei agriculturi moderne". gistrate în toate sferele Durabile şi însemnate îm mân, cu privire la dez de importuri al economiei aceasta fiind o problemă
Astfel, Congresul al IX-!ea pliniri ale „Epocii Nicolae voltarea economico-socialâ brul balanţei de prioritară pentru întregul
a angajat poporul român viefii economico-sociale. ' Ceauşescu" a cunoscut şi a României în cincinalul nostru colectiv muncito
pe un arum eroic, adoptînd Putem afirma, deci, cu jude}ul Hunedoara. Indus resc. Trebuie să spun că
un program cutezător de îndreptăţit femei, că cei 24 tria s-a amplificat neconte
dezvoltare a patriei, de de ani care au trecut de la nit, prin dezvoltarea şi de la un an ' la altul a
consolidare şi amplificare a acel neuitat iulie 1965 au modernizarea capacităfilor crescut ponderea produc
realizărilor objinute după dobîndif, într-adevăr, prin existente din minerit, side ţiei destinate exportului în
ansamblul activităţii noas
23 August 1944, cînd Româ grandoarea si densitatea con rurgie şi energetică, dar, 1991—1995 şi • orientările plăţi externe, participarea
nia a devenit liberă şi su strucţiilor, dimensiunile şi mai ales, prin realizarea u- de perspectivă pînă în mai activă a României la tre. Aceasta în condiţiile
în care termenele livrări
verană pe destinele sale. atributele unei epoci istorice, nor noi obiective, între care diviziunea internaţională a lor au fost respectate, ca
Şi, înfr-adevăr, • au fost care o definim cu nume- anii 2000—2010, se arată: muncii".
multe de făcut, s-au făcut (Continuare în pag. a 3-a) „Un obiectiv principal al litatea produselor a înre-
în spiritul acestor orien
o - a> - « - tări, al Tezelor pentru Ing. ŞTEFAN GEORGESCU,
Congresul al XlV-lea, şeful biroului desfacere
la întreprinderea fores de la I.F.E.T. Deva
tieră de exploatare şi
transport Deva se acţio- (Continuare în pag a 3-a)
Hotărîţi să transpună în partid şi preşedintele con specialiştii din unităţi sînt cu hărnicie, de dimineaţa
viaţă cerinţele formulate siliului unic, Laurean prezenţi permanent în şi pînă seara,, la recoltat.
de secretarul general Lucoi, ne spunea că în cîmp, unde urmăresc sta Fiecare formaţie are asi
al partidului, tovarăşul cele trei cooperative — rea terenului şi a lanuri gurată asistenţă tehnică,
!
Nicolae Ceauşescu, pentru Germisara, Rapolt şi Au lor pentru ca toate. comb - orice defecţiune fiind re
oamenii muncii din agri rel Vlaicu — se acordă nele să fie folosite la ca mediată în cîmp. Condu
cultură privind strîngerea cerile C.A.P. au luat mă
în timpul cel mai scurt şi suri, cum au procedat- şi
fără pierderi a recoltei de C.U.A.S.C. GERMISARA la recoltatul orzului, ca
grîu, cooperatorii, mecani hrana caldă pentru meca
zatorii şi cadrele tehnice nizatori să fie dusă în
din C.U.A.S.C. Germisara atenţie deosebită organi pacitate. cîmp, la locurile' de mun
şi-au concentrat toate for zării temeinice a muncii Pentru a „înmagazina că, astfel îneît să fie re
ţele şi mijloacele mecani pentru ca secerişul, eli grabnic întreaga producţie dus timpul de staţionare
ce la seceriş, preocupîn- beratul şi pregătirea tere de grîu de pe cele peste a combinelor şi celorlalte
du-se cu întreaga răspun nului şi însămînţarea cul 700 hectare — ne relata utilaje.
dere de folosirea judicioa turilor duble să se reali directorul S.M.A. Geţrnisa.
să a combinelor şi a tim zeze cu operativitate şi la ra, Virgil Tudan- — avem NICOLAE TÎRCOB Aspect din camera centr alfi de comanda a Termocen-
pului bun de lucru în un nivel calitativ cores constituite trei formaţii de trnlci fie Ia Mintia. Foto NICOLAE GHEORGHIU
cîmp. Organizatorul de punzător. în acest scop, corabineri, care acţionează (Continuare în pag. a 4-a}
v
