Page 70 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 70
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
24 DE ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI
JUDEŢUL HUNEDOARA - DEZVOLTARE VIGUROASA 19,25 Congr
■ 19,00 T
lea - începu
epocă revo
ÎN ANII „EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU“ ră , jl IX-lc
19,45 Luminc
1
Spoctacol I
cal-corcgrafic
Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român - In perioada ce cu justificată mîndrie patriotică o politicii înţelepte a partidului şi statului nostru oglin Tezele pentru
eveniment de referinţă în istoria poporului nostru—, a numim „Epoca Nicolae Ceauşescu", judeţul Hunedoara, desc nemijlocit vocaţia creatoare a hunedorenilor, an al XlV-lea
jalonat cu realism şi clarviziune dezvoltarea economico- asemenea întregii ţări, a cunoscut o dezvoltare impe gajarea lor plenară pentru a-şl spori contribuţia la ri tui - magistr
socială a patriei, perioada de mari şi semnificative tuoasă, fără precedent, în toate sectoarele vieţii eco- dicarea calităţii muncii şi vieţii întregului nostru popor. a dezvoltării
prefaceri în toate domeniile de activitate inaugurată nomico-sociale, înscriindu-se ferm pe coordonatele fău Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, României, c
de înaltul forum al comuniştilor români purtînd ampren ririi unei economii moderne,, de înalt randament şi oamenii muncii. hunedoreni vor înscrie prin faptele lor lui şi viitoi
ta inconfundabilă a gîndirii geniale şi vizionare a cti noi pagini în istoria glorioasă a construcţiei socialis list şi coniu
eficienţă ridicată. Stau mărturie acestui salt uriaş
torului României socialiste moderne, secretarul gene profundele prefaceri petrecute în ultimii 24 de ani în mului şi comunismului, asemenea întregului popor. Ei triei ■ 20,4(
ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care industria şi agricultura judeţului nostru, în fiecare lo susţin din adîncul inimilor Hofărîrea recentei plenare a rea carte a
conduce cu eroism şi cutezanţă revoluţionară destinele calitate - sat, comună, oraş şi municipiu. Mutaţiile de C. C. al P.C.R. cu privire la realegerea — la cel de al 20,55 Congre
partidului şi poporului spre înfăptuirea neabătută a ordin cantitativ şi calitativ ce au avut loc — expresie XlV-lea Congres — a tovarăşului Nicolae Ceauşescu înnoiri ■ 21/
năzuinţelor de progres şi prosperitate, militînd consec concretă a hărniciei şi dăruirii cu care minerii, side- de a fi ce
vent pentru afirmarea cu putere în relaţiile externe a in suprema funcţie de secretar general al partidu României so
principiilor independenţei şi suveranităţii, colaborării rurgiştii, energeticienii, constructorii, oamenii muncii lui, văzînd în aceasta chezăşia unor noi şi remarcabile 21,30 înalta
cu toate ţările lumii, neamestecului în treburile interne, din agricultură, celelalte categorii socio-profesionale izbînzi pe calea ridicării României socialiste pe noi patriotică, re
păcii şi securităţii internaţionale. din judeţ au acţionat pentru transpunerea în viaţă o culmi de civilizaţie şi progres. a tincrctulu
viitorul Roi
21,50 Telejuri
li? ADIO
SELECŢIUNI
GRAMUL I:
dioprogrnmul
7.00 Radiojur
Revista presei
de cîntcc rom
Răspundem
lor; 10,00 Bi
ştiri ; 10,25 I
J0,I0 Solişti ţ
folclorice d<
11.00 Buletin
11,05 Să cuno.
aplicăm. să
tăun t.cipl
mele -'"ii
comuni,..,ui
şi echităţii
11,25 Muzică
12,15 Din corn
clorului; 13,00
:l ; 15,00 av
radlo-tv. ; 15,
16.00 Radlojuri
Public/'-Uc; 10
dul, - .duşcsci
nia. l'rogram
Pe Amenajarea lildroener Siderurgiştii de la C.S. Hunedoara şi C.S. „Victoria" ce patriotice,
In unităţile miniere spore sie griului de mecanizare le hidrocentrale sporesc pro Călan acţionează cu fermitate pentru asigurarea producţiei
automatizare în sectoarele de extracţie. de metal necesare economiei naţionale. nare ; 16,40 In
tării. muzică populs
rea calotă ş
Muntean ; 17,oi
de ştiri ; 17,05
te economice ;
Dinamism şi eficienţă înfăptuirea tccc din folclc
temporan ; 17,4
radiofonice ; l
serii ; 20,00 Ra
• în ultimii 24 de ani, Amenajarea. Rîu Mare-Re- noii revoluţii 21.00 Epocă de
ducător erou.
în economia judeţului nos tezat, întreprinderea de literar-muzlcal;
tru s-au realizat investiţii lianţi, obiectivele din side zi într-o oră;
ce se ridică la 120 miliarde rurgie şi altele. agrare ment poetic ; 2
2:1,15
citate ;
lei, punîndu-se în funcţiu • Important de relevat muzicală.
ne 568 noi capacităţi de este că, pe lingă dezvol
producţie şi; creîndu-se tarea principalelor ramuri ■ Comparativ cu a-
67 000 noi locuri de mun ale industriei, s-au înregis nul 1965, în anul trecut IdlNEMj
că. trat însemnate salturi ca producţia agricolă glo
bală a judeţului a înre
• Ca urmare a investi litative în privinţa mo DE V/ 'Lom:
ţiilor efectuate, fondurile dernizării producţiei, creş gistrat o creştere de 2,6 tria) ; IUN
Nelu • ».,loder
fixe au sporit, în perioada terii competitivităţii pro ori. Transport seci
de referinţă, de 4,9 ori. duselor, realizării acestora S Baza tehnico-mate- dern — B); F
• De asemenea, produc cu consumuri materiale şi rială s-a dezvoltat con scoate gheari
ţia marfă industrială a d energie tot mai scă tinuu, pe ogoarele uni căra); PETROŞ
losul din Rodi
crescut de 2,8 ori. e tăţilor agricole lucrînd
zute. peste 1 500 tractoare şi riile I-II (Pari
• Pe harta economică a aproape 450 combine care fată iubeţ
iat (7 Noiemli
judeţului au apărut noi • Prin aplicarea cu autopropulsate. hann Strauss
obiective menite să valo fermitate a programelor neîncoronat a
LUP
(Unirea);
rifice superior resursele prioritare de organizare şi înfăptuirea obiectivelor ■ In fiecare an s-a comie (Cultura
materiale şi umane exis modernizare, de ridicare a noii revoluţii agrare re efectuat' un însemnat CAN : Ringul
tente. Intre acestea pot productivităţii muncii s-au social-culturale volum de lucrări de îm (Luceafărul);
e
v
o
fi amintite noile unităţi asigurat reducerea costu prezintă o preocupare per bunătăţiri funciare, . în P (Minerul) ; e a i
t
s
]
miniere din Valea Jiului, rilor pe unitatea de pro manentă a oamenilor mun ■ După Congresul al Centrele de cultură şi prezent suprafaţa ame Omul de pe 1
unităţile de industrie u- dus, transpunerea în viaţă cii din agricultură. IX-lea, din 1965, în 'ju creaţie „Cîntarea Romă- najată pentru irigaţii a- pucinilor (Mut
M
şoară din municipiile De a principiilor autoconduce- deţul nostru s-au con jungînd la peste 13 000 ANINOASA: (Muu
găsită
va, Hunedoara şi Petro rii şi autogestiunii econo- struit aproape 93 000 a- niei“ oferă oamenilor mun hectare. URI CÂNI: Dru
şani, hidrocentralele de pe mico-financiare, cii posibilităţi de împli ■ Prin valorificarea mai lor (Retezat);
partamente, iar volumul niri spirituale. bună a potenţialului exis Intîlnire pe C
desfacerilor de mărfuri a tent, sectorul zooteh tce (Steaua
sporit de 3 ori. . nic a ajuns să reprezin GURABARZA;
Bol ck în Vest
te peste 50 la sută din tic (Minerul):
■ Pentru ocrotirea să producţia agricolă glo Detectivul din
nătăţii s-au dat în func bală a judeţului, înregis- ' (Patria); De vii
nicioda
satur
ţiune noi spitale, numă trîndu-se sporuri de e- căra); haţeg :
rul paturilor în unităţile fective la toate speciile, dru la niasă
Drago;
de asistenţă medicală BRAZI: CALAN
Vegas:
ajungînd la 7140, re pajură (Centru
venind 12,6 paturi la tură şi creaţie
rea României")
1 000 locuitori.
RIA : îndrăgi
dinele (Mureşi
■ S-au construit noi Mirajele iubirii
centre de cultură şi no).
creaţie „Cîntarea Româ
niei 11 , acestea făcînd
posibil ca în 1988 să se
realizeze peste 33 000 Pentru azi; \
fi răcoroasă, i
manifestări culturale?, Ia temporar noros
care au participat mai curl vor cădea
vor avea şi ca
mult de 2,3 milioane aversă, însoţiţi
descărcări elect
spectatori. Cele 6T1 bi
slab ia moderat
blioteci dispun de a- vest Temperaţi
nime vor fi cu;
'proape 4 milioane volu tre 0 şi 13 gradi
maxime
In oraşele judeţului, noi Ie ansambluri do locuinţe se integrează armonios în pei me de cărţi. grade. între
sajul urbanistic.