Page 71 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 71
549 • MIERCURI, 19 IULIE 1989 Poq. 3
„Epoca Nicolae Ceauşescu“ - timpul unor
JNE IN INTIMP1NAREA MARII SĂRBĂTORI
măreţe realizări, al devenirii socialiste
jrnal ■ NAŢIONALE A POPORULUI ROMAN
al IX-
lo nouă a patriei noastre
>nară ■
este fa- Constructorii hun sdoreni - mereu in frunte
longrcs (Urmare din pag. 1) teriale, financiare 'şi umane obiectivelor din actuala eta
ar-muzi-'' - au trebuit învinse unele pă a dezvoltării economico-
20,20 minele Paroşenî, Livezeni, greutăţi, lipsuri şi neajun sociale a ţării, din întreg O legătură telefonică săpături, taluzări de ma Canalului Dunăre—Bucu
>ngresul Bărbăfeni, Valea de Brazi, suri, însă partidul nostru co cincinalul al optulea în Ro la „Kilometrul liunedo- luri şi altele pe care le reşti îşi face cu priso
partidu- Cîmpu lui Neag, Petrila Sud, munist a adoptat, cu tact mânia, şi asigurarea condi rcan" al Canalului Dună. cere stadiul actual al sinţă datoria. Sîntem pe
sintezu Lonea Pilier, impunătorul şi înţelegere, măsurile cele ţiilor de abordare a unei x-o—Bucureşti ne-a prile construirii marelui o- deplin angajaţi în mun*
orice a combinat siderurgic de la mai potrivite, asigurînd par noi etape, 1991-1995 şi pî- juit să consemnăm din bicctiv. că pentru a cinsti cu
rezentu- Câlan şi unele agregate, ticiparea întregului popor nâ în anii 2000-2010 — pe nou veşti bune, adică — Cum se lucrează în cele mai mari realizări
i socia- de mare capacitate din ca la făurirea conştientă a vii care o va prefigura apro realizări de seamă cu luna iulie, tovarăşe Io- măreaţa noastră sărbă
al pa- drul Combinatului siderur torului său liber şi indepen piatul forum suprem al caro constructorii hunc- niţă ? toare naţională de la 23
*in ma- gic Hunedoara, Centrala dent. „Toate acestea - sub partidului - au fost adresa doreni de la kilometrul — în acelaşi ritm bun. August şi Congresul al
atriei ■ termoelectrică Mintia şi sal linia tovarăşul Nicolae te naţiunii de către tovară 50—51 au încheiat pri Atît fizic cît şi valoric XlV-lea al partidului.
marilor ba de hidrocentrale de pe Ceauşescu în cuvîntarea la şul Nicolae Ceauşescu în mele şase luni şi ju realizările depăşesc cu Aceasta este semnătura
Mîndria Rîu Mcire-Retezat, întreprin Plenara C.C. al P.C.R. din importanta cuvîntare rosti mătate din acest an. Or mult prevederile iniţiale, noastră de inimă şi su
an al derile de lianţi şi piese de 27-28 iunie a.c. - atestă, tă la Plenara C.Q. al P.C.R. ganizatorul de partid a] garanţie că şi luna a- flet în susţinerea pro-
liste ■ schimb şi reparaţii utilaj •1965 - 1989' din iunie a.c., document de brigăzii hunedorene, to ceasta sarcinile vor fi punei-ii ca cel mai stimat
jundere minier Deva, de tricotaje excepţională însemnătate, varăşul Constantin Io- îndeplinite exemplar, no şi iubit fiu al naţiunii,
rţionară , Hunedoara şi Petroşani, de care a devenit program de niţă comunică ; vom situa pe un loc de ctitorul României mo
pentru încălţăminte Hunedoara, de muîtcă şi acţiune revoluţio — In primul semestru, frunte în întrecerea socia derne, t o v a r ă ş u l
iiei ■ confecţii Vulcan, de bere nară al întregului popor. planul fizic la excavaţii listă cu celelalte judeţe. Nicolae Ceauşescu, să fie
Haţeg, uzinele de prepa t)(J r_V/ Rememorînd arcul de timp pc viitoarea albie a ca — Notăm numele unora reînvestit, la Congresul
rare a cărbunelui Uricani eroic dintre cele două ano nalului a fost depăşit cu dintre cei mai destoinici al XlV-lea al partidu
şi Livezeni, multe altele. timpuri fierbinţi ale anilor aproape 100 000 metri muncitori ? lui, în funcţia supremă
Şi agricultura jude'fului 1965 şi 1989, mîndri de tot eubi, ceea ce valoric — Lista ar fi prea de secretar general al
S-a dezvoltat şi modernizat, 24 DE ANI ce s-a înfăptuit, măreţ şi înseamnă mai bine de lungă. Mai bine scrieţi Partidului Comunist Ro
înregistrînd an de an pro durabil, în această perioa 3,2 milioane lei în plus. aşa: întregul colectiv al mân.
x pko- DE LA _ brigăzii hunedorene de
I) Ra- ducţii tot mai mari. în ace dă istorică, în ţara noastră, în aceeaşi perioadă au GH. I. NEGREA
nlneţli ; laşi timp, s-au înălţat car CONGRESUL AL IX-LEA în judeţul nostru, comuniştii, fost executate lucrări de la kilometrul 50—51 al
; 8,oo AL PARTIDULUI toţi oamenii muncii huiie-
10 Flori tiere moderne, însumînd a-
isc; 9,05 proape 93 000 de apartamen doreni îşi îndreaptă gîndu-
ultfitori- te, în toate oraşele şi în unele cu puterea faptelor do ne rile curate şi sentimentele
In do centre de comună, s-a dez tăgăduit, că nuniai şi nu cele mai alese spre bărba
licitate ; ! Prin muncă - spre măiestria artistică \
formaţii voltat an de an baza teh- mai o dată cu lichidarea tul vizionar şi înţelept din
a sate ; nico-materială în sectoarele exploatării şi asupririi capi fruntea partidului şi a ţării,
ştiri ; social, 81 învăţămîntului, taliste, a dominaţiei străine îi aduc omagiul lor fier
:m, să Pentru Florin Aspritoiu, de la Czerny - op. 299, pârii la concursurile de J
respec ştiinţei şi culturii, al ocro şi trecerea la făurirea unei binte şi cele mai calde la fel ca şi pentru colegii nr. 3 in Do major, op. 299, interpretare instrumentală *
ţi • tirii sănătăţii, judeţul Hune noi orînduiri, a socialismu mulţumiri, împreună cu ex nr. 5 în Do major, I. S, din Deva - 1988, la |
t doara fiind azi unul dintre lui, au fost posibile aceste presia adeziunii depline la lui de la Şcoala generală
Ot.^I nr. 4 Hunedoara cu clase Bach - invenţiune la două Festivalul republican „Ci- ;
•ialiste ; cele mai industrializate şi minunate realizări în dez Hotărîrea recentei Plenare speciale de muzică, anul I voci rir. 4 in Re minor, prian Porumbescu" de t
uşoară; urbanizate din ţară, cu co voltarea generală a patriei a C.C. al P.C.R. privind pro ace- I
■a fol lective muncitoreşti ce asi noastre...". punerea realegerii tovarăşu a însemnat nu numai des- Scarlatti - sonată în Re la Suceava, din
ia 1 la cifrarea alfabetului dar şl major,. J. Haydn - Sonată laşi an. In cadrul Fes- j
i re mi eră gură economiei naţionale Drumul atît de dens în lui Nicolae Ceauşescu, la a partiturilor cu note mu în Mi minor, partitură I, tivalului naţional „Cînta- (
Mioriţa; substanţiale cantităţi de ma împliniri de la Congresul al Congresul al XlV-lea, în II, III, Fr. Liszt - preludiu, rea României", ediţia re- '
; 10,15 terii prime şi resurse ener IX-lea şi pînă astăzi îşi funcţia supremă de secretar zicale. Au trecut de a-
Pani-, tunci cinci ani şi, cu fle P. J. Ceaikovski — dans ca cent încheiată, a obţinut *
lîomt getice, de alte produse de continuă ascensiunea şi im general al partidului - cer care dintre aceştia a cres racteristic, op. 72, nr. 4 in locul I la faza judeţeană *
! eînte- mare necesitate pentru dez plică mai departe răspunde titudine a unor noi şi mă
voluţio- voltarea sa impetuoasă. rea noilor generaţii de o reţe înfăptuiri,, a făuririi ne cut■ numărul orelor petre Re major, şi pînă la Car şi a reprezentat judeţul la |
jreţi (le abătute a societăţii socialis cute în fala pianului, mai men Petra - Basacopo] - laza republicană. Toate *
: Flon- Sigur că drumul pînă ia ridica pe un plan superior puţine ore pentru joacă, „Masca din Nereju". acestea aii dovedit o dată i
nrăgan actuala realitate a ţârii nu înfăptuirile de pînă acum. te multilateral dezvoltate în in plus nivelul instrumental t
Buletin îndemnul şi chemarea pen România şi înaintarea spre din ce in ce mai multe Dovedind un talent in
ordona- a fost uşor. Au trebuit de repetiţii. Aptitudinile dea contestabil, o intuiţie deo aparte şi resursele de jj
,25 Cîn- puse eforturi uriaşe - ma tru îndeplinirea sarcinilor şi comunism. seblte şi dorinţa de a a- sebită a stilurilor muzicale, care dispune, pentru dru- f
I con- I junge la măiestrie artişti- prin concentrare puternică mul pe care il are de *
’releţseri
) Orele * că au lost confirmate o şi prestanţă instrumentală, urmat.
jurnal ; dată cu primul său reci- tinărul pianist de 12 ani a La cele patru-cinci ce I
ir, con- La export - produse de cea mai bună calitate! i de repetiţii zilnice se vor j
pectaeol tal instrumental susţinut incintat publicul prezent
:2,00 O în sala festivă a şcolii in sală. Paşii pe acest adăuga alte şi alte ore |
10 MO- (Urmare din pag 1) Andreesctî, Ilie" Samonid, ■ funcţie de secretar gene de muzică din localitate drum al muzicii i-au lost de muncă in faţa pianu- •;
0 Publi- Ludovic Bogdan — de la ral al Partidului Comunist in ziua de 14 iulie 1989. şi ii sint îndrumaţi atît de lui cu gîndul la desăvirşi- j
'octuriiă
gistrat parametri. tot mai U.F.E.T. Qrăştie sînt prin Român. Astfel, pînă în In faţa unui public exi- profesorii pe care i-a avut rea artei sale interpreta- *
înalţi, fiind, bine apreciată tre acei muncitori cărora ziua deschiderii lucrărilor gent, format din oameni pînă acum cit, mai ales, tive. Aşteptăm de la Fio- ,
pe piaţa externă. le revin zilnic sarcini deo Congresului al XlV-lea, de specialitate, colegi, de către tatăl său. rin noi şi tot mai mari I
Exportăm produse de sebite în realizarea pro planul de export pe acest Florin a prezentat un re- Cei mai buni prieteni ai succese pe care i le do- J
bază în mai multe ţări. ducţiei destinate exportu an va fi realizat la toate pcrto.riu de o complexita- lui Florin sint scena, pia- rim din tot sufletul I
După încheierea primului lui. Spre lauda lor, le în sortimentele, la toţi indi te deosebită, tu mult pe- nul şi publicul pe care i-a \
OA! semestru înregistrăm în deplinesc cu responsabili catorii cantitativi şi cali ste nivelul vîrstei, pornind ciştigat cu ocazia pârtiei- IRMA MONI ‘
semnate depăşiri. Planul tate. tativi.
(Mo
ca îşi valoric a fost realizai '-în Am început bine activi
(Fla- procent de 121 la sută, tatea şi în semestrul al II-
\’I: Co- contribuţia cea mai însem lea. Avem comenzi asigu
— se- Uricani: Urcuş neîntrerupt spre împlinirea
); Ori- nată avînd-o colectivele rate pentru întreaga pro
un bă- de muncă de la Secţia de ducţie. Putem chiar aco
0; Jo- industrializare a lemnului peri şi alte comenzi care
regele -• destinului socialist
valsului
ii ; l,fl-
VUL- ACTIVITATEA PE EXPORT
dans (Urmare din pag. 1) sociale ca şi o parte din ner. Ca socrul său, ca tea împliniri, intre acestea
,ONEA : cele aparţinînd producţiei atîţia alţii care au băut se numără 2 350 din cele
hulienoi calitate « dinamism « eficienţa
TR1LA : mm „Oxigenul" dezvoltării materiale sînt ocupate de apă din Valea Jiului şi 3 200 de apartamente con
Iul Ca- care sînt investiţiile a fă soţiile şi fiicele minerilor, n-au mai pârăsit-o o via struite aici in anii socia
toresc) ; cut ca pe teritoriul ora o parte dintre acestea fă- ţă. „Oamenii au făcut lismului, magazine şi alte
forle re- Vaţa, unităţile forestiere vor sosi de la beneficiarii
:oresc) ; de exploatare şi transport noştri externi. Primim un şului să apară în scurt cînd naveta şi către între oraşul" — spune primarul. unităţi comerciale moder
îl oase- timp întreprinderi minie prinderea de fire artificiale Sigur, este vorba de oa ne însumînd peste 5 000
biiad ; Orăştie şi Petroşani, sec sprijin permanent din re noi - Valea de Brazi, „Vîscoza" din Lupeni. menii care s-au statorni mp, policlinică şi în cu-
:a Lac- ţiile forestiere de exploa partea întreprinderii „Fo-
roşle) ; tare Baru şi Baia de Criş. restexport" Bucureşti, în Cîmpu lui Neag şi o ca Memorabilele vizite de cit aici. Oamenii aceştia rînd şi un staţionar de 32 l
oleic şi rieră minieră, o prepara- lucru ale secretarului ge ţin la oraş.ca la casa lor. de paturi, local nou de i
silba- Pe sortimente, la cheres asigurarea cu comenzi şi ţie de cărbune şi o secţie neral al partidului, tovară S-a întîmplat ca recent, poştă, şcoală' cu 24 săli î
t A$TUf,: tea am realizat producţia contracte.pentru piaţa ex
Cegii em de export în proporţie de ternă, pe care avem posi de extracţie şi prelucrare şul Nicolae Ceauşescu, autorităţile locale să fie de clasă, casă de cultură,
nu mă â cuarţului. Oraşul reali printre minerii Văii Jiului, supuse la un examen de cinematograf, cu 320 de
(Fia- 111 la sută, la repere şi bilitatea să le onorăm e- zează astăzi o producţie în cursul cărora s-au pus decizie şi competenţă. O locuri, laborator de co-
:top ea- elemente din cherestea — xemplar. bazele unei întregi indus lucrare de folos general fetărie-patisorie, secţie de
(Dacla); 123 la sută, la mangal — marfă industrială de peste
la bas 118 la sută. De asemenea, în acest sens, întregul 2,5 ori mai mare decît trii destinate ocupării for trebuia dată în folosinţă panificaţie - toate aces
Cap şi colectiv de muncă a! în ţei de muncă feminine au la o dată anume. Termen tea fac acum parte din
de eul- la elemente lăzi sarcinile treprinderii, avîndu-i me în 1965 iar pe seama me
„Cîntn- de plan au fost îndeplinite canizării muncii în subte rodit şi pentru soţiile şi foarte strîns. Lucrarea se viaţa locuitorilor oraşului,
SIME- şi' depăşite. reu în frunte pe comu ran productivitatea a spo fiicele minerilor de la Uri afla în întîrziere. „Au venit ca o obişnuinţă de fiecare
iţii şi nişti, şi-a asumat anga cani. Roadele înseamnă conducătorii de unităţi la zi.
: ILIA; Avem în toate unităţile rit de peste 2,5 ori în un venit în plus în bu
(Lumi- noastre oameni destoinici jamente mobilizatoare. La nici 9 ani. mine. Tovarăşe primar. Multe lucrări ies acum
forestieri vrednici, cu mul 10 august a.c., în cinstea A doua tinereţe a ora- getul familiilor lor. Cu ce să ajutăm ? Ce oa de sub mistria meşterilor
tă experienţă, care îşi în măreţei noastre sărbători .şului a dat „buletin de Sint puţini cei care au meni, ce utilaje trebuie ca zidari, altele se află pe
deplinesc cu răspundere naţionale de la 23 August, Uricani" ia peste 7 500 de părăsit Uricaniul îndrep- lucrarea să fie gata la planşetele proiectanţilor.
/ sarcinile ce le revin. Sor- ne vom îndeplini sarcinile L oameni, populaţia lui du- tîndu-se spre alte locali termen ? Nu avem voie să Multe vor deveni împliniri
tatorii David Feer şi Ro la export pe opt luni. i blîndu-se faţă de 1980. Pe- tăţi ale ţării. Gheorghe . nu ne respectăm cuvîntul in cinstea marii sărbători
mc a va man Meltiş, gateriştii Ian- Alăturîndu-se voinţei u- l ste 7 400 de localnici au un Scorpie era pe vremea dat. Aşa au zis oamenii de la .23 August sau a
cerul cu Baliţa şi Gheorghe Bul- nanime a întregului partid primei tinereţi a oraşului, şi au făcut cum au zis, Congresului al XlV-lea al
Pe alo ţ loc de muncă în unităţile o celebritate a mineritului Lucrarea a fost gata la partidului.
oi, care zesc, circulariştii Rodica şi popor, forestierii hune- 1 economico-sociale de aici. Văii Jiului. Copilul său a Dacă în nopţile calde de
eter de Boca şi Petrea Mailat, de doreni susţin prin fapte de ? Cifra poate să fie influ- termenul stabilit".
şi de senatorii — cherestea Ni muncă Hotărîrea Plenarei rămas tot om a! minei, Aşa sînt oamenii Urica- vară asculţi murmurul Jiului
:c. Vînt C.C. al P.C.R. din 27—28 enţată de fenomenul na- Simion Budescu n-a avut niului, cei împătimiţi de de Vest, ai să auzi, în
in sud- colae R. Crepcea şi Vio ţ vetismului din alte locaIi- băieţi. A avut două fele statornicie şî de dragoste răstimpuri paşii oraşului,
le mi- leta Farca — de ja S.I.L. iunie a.c., cu privire la
inse în- Vaţa; Viorel Murar, Nico realegerea celui mai pre ( taţi, dar nu cu mult pen- ?i, normal, soţii lor faţă de oraşul lor, pentru care nu conteneşte să urce
iar cele i tru că toate locurile de au devenit băieţii lui. care anii „Epocii Nicolae spre împlinirea destinului
) ?1 25 lae Murărescu, Costache ţuit şi iubit fiu al naţiu ) muncă din sfera serviciilor Unul dintre ei e mi- Ceausescu" au adus atî- său socialist.
Timofte, Francisc Kiss, nii, tovarăşul Nicolae
Olivei’ Pojoni, Constantin Ceauşescu, în suprema _________ ___