Page 74 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 74
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I
IN INTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI
1989-an decisiv al cincinalului actual
NAŢIONALE A POPORULUI ROMÂN Sarcinile de plan-îndeplinite
■ 19,00
Se munceşte cu abnegaţie şi dăruire exemplar, la toţi indicatorii 19,25 Cont
le" — înce
cp.cd rev
pentru creşterea continuă a producţiei 19,45 Proi
Acumulările cantitative mului-Dircc
(Urinare din pag. 1) turilor la cărbune, îmbu Este o certitudine că la greşului o
nătăţirea calităţii cărbu mina Dîlja s-a făcut o P.C.R. - în:
nelui extras etc. cotitură în modul de gîn- gram de
dusă de bravul miner Comitetul de partid, con. dire şi acţiune. Minerii si calitative — în continuă creştere României l
Gheorghe Matei, sînt şi siliul oamenilor muncii, în depun eforturi stăruitoa * * reaji ai Fc
altele, tot mai numeroase-, Avem în atenţie continua Jional „Cît
de la sectoarele I şi III — spiritul magistralei cuvîn- re pentru creşterea pro j 1. Cum aţi încheiat primul semestru al anului ? perfecţionare profesională niei" □ 21
târi a tovarăşului Nicolae
producţie. Panoul de o- Ceauşescu la Plenara C.C. ducţiei de cărbune, pentru I 2. Cu ce probleme se confruntă colectivul ? a personalului muncitor — nate egip
noaro îi prezintă pe mi al P.C.R din iunie a.c., a cinsti cu realizări deo 3. în ce direcţii acţionaţi pentru îndeplinirea pla- condiţie esenţială a ridi menfar G
nerii din brigăzile lui a Tezelor pentru Congre sebite aniversarea istori J nului ? cării necontenite a nive mînt - cer
loan Avădanei, Valerian sul al XlV-lea, acţionează cului act de la 23 Au lului tehnic şi calitativ al ducţic H
Maxim, Ludovic Varga, pentru aplicarea şi finali gust 1944 şi Congresul al La Ţesătoria de mătase Lucru, s-a urmărit cu fer produselor In acelaşi eroic al
Nicolae Cosma, Pavel Ti- XlV-lea, la care vor sus Deva — ctitorie, a „Epo ui mitate utilizarea intensivă timp. ne preocupăm de H 21,50 T
saru, Ion Porav, Nicolae zarea măsurilor stabilite în Nicolae Ceauşescu" —. rit şi extensivă a capacităţilor
Toma, care realizează ran propriul program de ac ţine cu toată căldura su mul acumulărilor cantita de producţie şi a forţei diversificarea product'ei
lor
fletelor
propunerea
crearea de articole noi, în
damente mari pe post, cu ţiune, intervin operativ ca t o v a r ă ş u l Nicolae tive şi calitative creşte an de mun-â. a crescut spi consens cu cerinţele bene
prinse între 6 şi 8 tone. acolo unde situaţia.' o cere. ţie an. La întrebările. a- ritul de răspundere şi ficiarilor şi cu tendinţele
La mină continuă apli A fost iniţiată întîlnirea Ceauşescu, „Minerul de dresate de redacţie răs disciplină. de modă actuale, de înca
2. Realizările din pri
Onoare" al ţării, cel mai
punde economista Doina
carea măsurilor unui am decadală cu toţi brigadie iubit fiu al naţiunii, cti Cristea, directorul între mul semestru puteau fi drarea în stocurile nor SLL1A 1 U.
plu şi complex program rii minei. Se analizează torul de ţară nouă, să fie prinderii. .mult mai bune dai ă ne mative, reducerea consu GRAMUL 1
de modernizare, care vizea modul în care s-a acţio realizam cooperarea cu murilor materiale şi ener dloprogrumi
7,U0 Kudio,
ză creşterea randamentelor nat, se stabilesc măsuri reînvestit în suprema 1. Primele şale luni din Ţesătoria de mătase Lu- getice şi utilizarea raţiona Revista pro
pe post, a productivităţii concrete pentru fiecare zi. funcţie de secretar gene acest an le-am încheiat cu peni. Pe un alt plan, în- lă a materiilor prime fo riorul mc!.
muncii, întărirea ordinii schimb, abataj şi Loc de ral al Partidului Comunist rezultate pozitive, supe losite în procesele de pro Răspundem
şi disciplinei, plasarea pos muncă. Român. rioare celor din perioada ducţie. Desigur, acţionăm lor; 10,00
corespunzătoare a anului ŢESÂTORIA stăruitor şi pentru apro ştiri ; 10,05
trecui. Ne-am îndeplinit DE MĂTASE vizionarea cu necesarul de zători !; 10,
11.00 uulctl
„Cum să îie greu, cînd sarcinile fizice pe capa D E V A fire, chimicale, coloranţi gramatice
11,05 In de/,
înregis-
proprie.
citatea
ioetele docu
etc., în paralel cu grija
trînd un spor al produc
ţiei marfă — faţă de se pentru expedierea opera greşul al
1».C.R. ; li,
spre
mărfurilor
tivă
a
îţi iubeşti meseria? 4 4 mestrul I 1988 — de 14,7 tîmpinăm unele greutăţi beneficiari. şoară; 12,05
îuiui ' X:
la sută şi al celei sorti- . în aprovizionarea ritmică,
mentale de 11,7 la sută, în structura stabilită. ne Alte acţiuni şi măsuri mor nici
De i .ia
- Da că vreţi să scrieţi na, Crişana, Moldova riile şi in casa mea. A- ne-am depăşit productivi mai confruntăm cu nea vizează asigurarea asisten premieră r
frumos despre un miner Nouă, Teliuc, Cimpulung, partament frumos cu trei tatea muncii, prevederile junsuri de organizare şi ţei tehnice competente pe Pagini dl
destoinic, neîntrecut in Boiţa - Haţeg, Coranda - camere. Soţia Sofica este de plan la exportul direct de disciplină a muncii, toate schimburile, efec compozitorii
muncă, vă recomand pe Certej, Muncel. Numai in muncitoare la drumuri şi şi indirect, indicele de însă comitetul de partid, tuarea la timp şi de ca 15,10 Odă ii
16.00 Radio,
Vasile Penciuc - ne-a spus căutarea minereurilor com poduri. Avem patru copii utilizare a maşinilor şi consiliul oamenilor muncii, litate a lucrărilor de re Audienta rr
inginerul Constantin-lonel plexe şi a metalelor rare. cu care ne mindrim. Dori instalaţiilor fiind de 93,9 comitetul sindicatului se paraţii la maşini şi insta tafore In c
Ster, şeful Brigăzii geologi Încheiam treaba intr-un na, Liviu, Ovidiu şi Cătălin. la sută, faţă de 97,9 la străduiesc să soluţioneze laţii, respectarea, severă uşoară: 17,0
n,0
ştiri.;
ce complexe Micia. Lu loc, predam adică zăcă- Dorina lucrează la poştă sută planificat pe semes cit mai operativ toate a- a tehnologiilor de fabri eco- iimică:
crează de mulţi ani sus, mintul in exploatare şi di impreună cu soţul ei Do- trul I a.c. De asemenea ceste probleme. caţie. Şi noi, oamenii şi ie cînt i
la Muncel. Sapă galerii rectorul mă chema la el : rel, Liviu este miner in am pus accent deosebit pe 3. Ca o prioritate a muncii de la Ţesătoria de program ni
Orele serii;
spre noi zăcăminte de „Vasile, avem o altă co brigadă cu mine la reducerea cheltuielilor de priorităţilor situăm perma mătase Deva, sîntem ho- jurnal * Cir
minereuri complexe din a- mandă grea..." „Am înţe punctul de lucru Coranda producţie, a consumurilor nent exportul — direct şi tărîţi, asemenea întregului burureştean
sugestia dv.
ceasfă zonă. Împreună cu les, plec"... Să nu uit. Am - Certej, Ovidiu s-a califi specifice pe unitatea de indirect, calitatea produ popor, să transpunem nea într-o oră:
formaţia sa işi depăşeşte lucrat o vreme şi în cău cat preparator la prepa- produs, înscriind economii, selor realizate. în acest bătut în viaţă îndemnurile poetic : 2i
lună de lună 'planul sta tarea cărbunelui, la Uri- raţia minei Coranda- comparativ cu primele şasc- scop, respectiv pentru în şi orientările din cuvîn- mu/Ienin.
bilit, realizează 20, 30 chiar cani, in Valea Jiului. Certej, iar Cătălin învaţă luni ale anului trecut, de deplinirea ritmică şi inte tarea tovarăşului Nicolae
40 de metri liniari de ga aproape nouă milioane le> grală a planului fizic — Ceauşescu la Plenara C. C
lerie in plus, ceea ce în la cheltuielile totale la deoarece de aici derivă al P.C.R. din 27—28 iume
seamnă predarea zăcămin- LA PANOUL DE ONOARE — 1 000 lei producţie marfă exportul —, ne preocu a.c., să întîmpinăm cu re
tului la exploatare cu OAMENII, FAPTELE LOR DE MUNCĂ, şi de 9,7 milioane lei la păm de creşterea produc zultate deosebite în pro
mult înainte de termenul cele materiale. ţiei pe capacitatea pro ducţie cea de a 45-a ani
planificat, inseamnă, cum DE ÎNALT PATRIOTISM Apreciem că, în ansam prie, scop în care am pus versare a revoluţiei de UKVA L
tria) ; HUNI
s-ar spune, mai multe mi blu, s-a acţionat mai or în funcţiune noile maşini eliberare socială şi na aterizează st
nereuri pentru ţară. donat şi mai dinamic decît şi utilaje cu care a fost ţională, antifascistă şi dorn — A);
Afirmaţiile şefului de - Se apropie Închiderea carie in clasa a Vll-a la în anii anteriori, activita dotată întreprinderea, am amtiimperialistă de la 23 creţ (Mo
brigadă au deplină acope cărţii de muncă ? şcoala Dr. Petru Groza. tea a fost organizată mai instituit urmărirea zilnică, August 1944 şi Congresul Loana (FI
rire in... laptele de muncă - Nu mi-am putut închi învaţă bine. Alte bucurii ? temeinic, pe secţii, sectoa la sfîrşitul fiecărui schimb, al XlV-lea al partidului. TRO- ÎI:
ale vrednicului miner Va pui că o să vină şi vre Trei nepoţei. Doi feciori re, schimburi .şi zone de a nivelului realizărilor. DUMITRU GHEONEA Rod - :
sile Penciuc. mea asta. Să mă despart gemeni de la Dorina, o — • — • — • — • — Oricare făt
băiat (7 Noi
- Cînd aţi intrat prima de minerit... De fapt, de fetiţă de la Liviu. O să şitul legeni
dată in mr,ă? - ii între- muncă n-o să mă despa't am de lucru la pensie... Sâ combatem cu fermitate orice LUPENI : 1
! băm la <eşirea din şut. niciodată. Nu pot. Trec — In decursul anilor aţi mori (Cui
spre agricultură. Grădină, crescut mulţi mineri ti
- Deşi sini moldovean, animale, păsări, pomi... Nu neri. Ce sfat le-aţi da cu sustragere din avutui obştesc CAN : Sfir;
născut intr-un sat de lingă pot trăi fără să mun privire la muncă, in clipa (Luceafărul
Botoşani, am început mi cesc... din care bravul miner în ziua de 16 iulie Povestea M
neritul in Munţii Apuseiv, - înseamnă că munca Vasile Penciuc n-o să mai a.c., după ora 21, Ion nerul); UR
la Zlatna, in 1961. Vago v-o adus bucurii in viaţă. coboare in subteran ? Cincă, încadrat la mul oaselo
netar de front, artificier, - Am deschis drumul - Mulţi dintre cei care I.C.A.P.P.A., a săvîrşit 0 BRAD : tnl
miner, şef de formaţie a spre multe bogăţii din a- au muncit cu mine îmi cu 0 o faptă inadmisibilă, ce lea Lactee
fost filiera pe care am dineurile subteranelor ţării. nosc firea : „Armăm, puş- contravine oricăror nor şle): CUR/
străbătut-o in anii lucraţi De fiecare dată, Io fiecare căm, inaintăm. Trebuie să 0 me elementare de com 0 lek şl Boli
in subteran. sălbatic
izbindă, trăiam o mare descoperim noi zăcăminte portament, principiilor 0
Este grea meseria de bucurie, împreună cu or de bogăţii pentru ţară. Tot eticii şi echităţii socia ORĂŞTIE:
mme' ? tacii mei. Sint fericit să mai multe". Aşa le spu liste. în timpul servi n (Patria)
- Cum să fie grea dacă spun că mi-am făcut da neam eu în fiecare zi. Şi ciului, abdicînd de la la Amster
iubeşti munca ? Eu am toria Io fiecare punct de sfatul rămine valabil. No cinste şi corectitudine, ra); HAT:
dru la m
lucrat in mină acolo lucru, la fiecare obiectiv roc bun ! I. C. profitînd de lipsa BRAZI: Dt
unde a lost nevoie, ce mi s-a încredinţat. Tot de la post a paznicului Vegas; SIN
unde am fost trimis : Zlat prin muncă au venit bucu G. IGNAT 0 Vasile Noja, a încărcat 0 gostiţii şi
în cupa Ifronului o I reşul); It
cantitate de peste 600 0
0 Iubirii (Lu
după cinci decenii de viaţă, kg grîu pe care l-a as I
Vocafie împlinită o dată cu pensionarea. A 0 cuns în apropiere, în 0
ajuns, spunea, să cunoască incinta unui atelier al I
Nici un moment nu s-o nle de brigadier pomicol. fiecare pom in parte din 0 Cooperativei „Dacia" din 0
g indii Ion Dăncescu, in După absolvirea lor, a ve livada cooperativei, după Orăştie, cu gîndul ca, I
ulterior, să-l ducă acasă.
1968, cind o ieşit la pen nit la C.A.P. Orăştie, luind soi, evoluţie etc. Le face Datorită vigilenţei lu 0
Pentru a:
sie, să steo cu miinil in in primire livada pomicolă tratamentele, le urmăreşte 0 crătorului de miliţie I fi răcoroas
e
sin. Se simţea sănătos, apt o unităţii. Şi, de atunci, dezvoltarea, producţiile din » ţial noros.
de muncă, dornic de a fa iotă, au trecut 21 de ani, fiecare an, ii îngrijeşte ca 0 Aurel Munteanu, furtul I semnala av
săvîrşit de Ion Cincă a
ce treabă, in folosul obştii iar Ion Dăncescu işi petre pe copii, ca pe nepoţii săi. mai ales i
ffi; * Vît
şi al său. Cum era, de felul ce viaţa tot in mijlocul li Zilele, deseori şi nopţile, şi 0 fost dat în vileag. 0 siv .......*
său om al satului, priceput vezilor, fie iarnă, fie pri le-petrece in livadă, unde Acum, cel vinovat, cel I nord-vest.
la munca pămintului, s-a măvară, vară sau toamnă. mereu este ceva de făcut. 0 care a sustras din avu 0 minime vc
gindit că intr-o unitate a- Are acum 70 de ani împli „Iar in anumite perioade tul obştesc, trebuie să I între 7 şi
cele maxir
gricolă işi va găsi un IoC niţi, dar acţionează cu ace chiar că nu ştii cum să mal 0 suporte consecinţele, în 24 grade. I
cu folos. Da' lui, incă din eaşi vioiciune, este la fel pridideşti cu munca. Dar, conformitate cu preve I lat ceaţă.
tinereţe, ii plăceau mult de harnic, pune scara şi sănătoşi să fim, că le do 0 derile legale. Din a- La munt
oomii Livezile înflorite sau urcă in pomi la tăieri de vedim noi pe toate l“ — cest caz se impune să coroasă, c
ol le rod erau ca un vis coronament sau Io recoltat. spunea el. L-am intilnit cu 0 se tragă maximum de I 0 rar noros.
i . ros, co o sărbătoare pen Nici un moment virsta nu coasa pe umăr, plecind să învăţăminte, să fie era vor semna
ploaie. Vîr
tru el. De aceea, chiar în i-a scăzut dragostea de „pună jos finul, care, uite, dicate cu desăvîrşire I intensifică!
orimul on după pensionare muncă, pasiunea pentru do- aici, intre meri, a ajuns pi- 0 astfel de acte ce lezează 0 55 km/li
a urmat, la Staţiunec de micultu'ă, de fapt, o ade nă-n briu". Iată-I pe Ion Cincă Ia locul <!e unde o săvîrşit fur integritatea avuţiei ob I nordic. Iz<
cercetări şi producţie po vă'ată vocaţie, pe ca-c şi-a 0 tul de grîu. şteşti. 0
micolă din Gerrmsa.-a, cursu- descoperit-o şi implinit-o MIRCEA CRIVĂŢ 0 — 0— 0 — 0— 0— 0— 0 — 0 — 0—0— 0 — 0 — 0— 0 — 0 — 0— 0— 0 — 0