Page 81 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 81
CONGRESUL SI IX-LEA - I ESENŢIAL ÎN ÎNTĂRIREA
' i965_rr 1989 ~
M 3 |
s
Şl DINAMIZAREA PARTIDULUI, III CREŞTEREA ROLULUI SAU
l c ‘«VrerR A !
DE LA _
CONGRESUL AL 1X-LEA DE CENTRU VITAL ATÎNTREGII NAŢIUNI!
AL PARTIDULUI
Tovarăşul icolae Ceausescu
a primit un grup de oameni
VHi
v
de afaceri ţări vest-europene
Preşedintele Republicii firmelor străine cu între re ale industriei uşoare din
Socialiste România, tova prinderile de profil din România, creîndu-se ast
răşul Nicolae Ceauşescu, ţara noastră. fel condiţii pentru soluţio
a primit, vineri, 21 iulie, Conducătorii firmelor narea mai operativă a tu
în staţiunea Neptun, un vest-europene au dat o turor problemelor privind
grup de oameni de afaceri înaltă apreciere succesului buna desfăşurare a coope
reprezentînd firme din obţinut de România în ce rării reciproc avantajoase.
domeniul comerţului cu priveşte lichidarea inte T o v a r ă ş u l Nicolae
produse textile din ţări grală a datoriei externe şi Ceauşescu a subliniat că
vest-europene — Anglia, au subliniat dorinţa lor de achitarea datoriei externe
Franţa, R. F. Germania, a lărgi colaborarea cu ţara demonstrează forţa econo
Italia, Suedia — care în noastră, corespunzător noi miei noastre naţionale, fap
treţin relaţii economice cu lor posibilităţi create şi tul că sistemul nostru e-
în spiritul sarcinilor subliniate ţara noastră. nivelului actual de dezvol conomic este bun şi nu ne
în timpul convorbirii, tare a economici româ propunem în nici un fel
care a avut loc cu acest neşti. să aducem schimbări radi
de secretarul general al partidului, prilej, au fost discutate Luînd cuvîntul in ca cale în funcţionarea lui,
aspecte a!e colaborării din
tre întreprinderile româ drul înlîlnirii, tovarăşul ci doar să perfecţionăm,
Nicolae Ceauşescu a salu
în continuare, autocondu-
neşti de comerţ exterior
tovarăşul* Nicolae Ceauşescu şi firmele vest-europene tat pe reprezentanţii fir cerea şi autogestiunea, să
din domeniul comerţului melor vest-europene, ară- aplicăm permanent cole
mai noi cuceriri ale ştiin
cu produse textile, precum tînd că prezenţa lor în ţei şi tehnicii în toate do
ţara noastră le va permite
Preocuoări susţinute pentru realizarea şi posibilităţile existente discutarea, împreună cu meniile de activitate.
în vederea dezvoltării în reprezentanţii întreprinde Ţara noastră — a sub
continuare a acestor rela rilor româneşti, a unui cerc liniat tovarăşul Nicolae
tx^mpiară a sarcinilor ia export conlucrării dintre Româ larg de probleme în vede Ceauşescu — se pronunţă
ţii, în contextul general al
rea intensificării rclaţiiloi
nia şi ţările respective. economice ale României pentru un comerţ fură nici
un fel de condiţii şi dis
Tn magistrala cuvântare re a lemnului Deva, ca de Ca urmare, întregul co Luînd cuvîntul în ca cu firmele şi companiile criminări, reciproc avanta
rostită la Plenara C. C. al altfel toţi oamenii muncii lectiv este mobilizat zi drul întrevederii, condu vest-europene. jos, pentru un sistem fi
P.C.R. clin 27—28 iunie din judeţ, şi-a concentrat de zi, cu toate forţele, cători ai firmelor vest-eu- nanciar care să ţină sea
a.c., secretarul general al eforturile în direcţia înde pentru realizarea sarcinilor ropene au adresat preşedin în acest cadru, tovarăşul
partidului, t o v a r ă ş u l telui Nicolae Ceauşescu Nicolae Ceauşescu a sub ma de realizarea unor re
Nicolae Ceauşescu, sublinia mulţumiri pent.ru primire, liniat că în domeniul in laţii de egalitate şi echi
în moci deosebit necesita ACTIVITATEA DE EXPORT pentru posibilitatea oferită dustriei uşoare au fost sta tate între toate statele. Pe
tea realizării ritmice a calitate • dinamism • eficienţă de a se întâlni cu şeful bilite o serie de măsuri această bază, România
este hotărîtă să dezvolte
producţiei de export şi a statului român şi a exa menite să contribuie la o largă colaborare cu toa
exportului, ca o condiţie mina unele probleme lega modernizarea şi perfecţio te ţările lumii.
esenţială a înfăptuirii o- plinirii sarcinilor la ex şi onorarea integrală a co te de amplificarea şi di narea continuă a procese
biectivelor de dezvoltare port şi onorării exem menzilor partenerilor de versificarea schimburilor lor de producţie, la rea în încheiere, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu a urat
eednomico-socială. de ri plare a contractelor cu peste hotare. Prin măsu comerciale dintre între lizarea unor produse cu o bună cooperare între
dicare a nivelului de trai, beneficiarii externi. rile de organizare şi mo prinderile româneşti şi parametri tehnici supe
material şi spiritual al — Cea mai mare parte dernizare a producţiei, companiile vest-europene. riori, de calitate tot mai companiile străine şi în
treprinderile româneşti ca
poporului nostru. a producţiei unităţii noas Ei au făcut propuneri în bună, asiguirîndu-se astfel
Colectivul Secţiei de tre este destinată expor GHEORGHE RAICA legătură cu dezvoltarea situarea, într-un timp cît re să contribuie la dezvol
mobilă Brad, din cadrul tului — sublinia tovarăşul cooperării cu întreprinderi mai scurt, a industriei u- tarea generală a relaţiilor
întreprinderii do prelucra Ioan Pocnar, şeful secţiei. (Continuare în pag. a 4-a) din România în vederea şoare româneşti Ia nivelul dintre' ţările şi popoarele
noastre şi, totodată, să
cerinţelor
tendinţelor
şi
creşterii importurilor de existonte pe piaţa euro servească colaborării şi
produse textile româneşti, peană şi mondială. conlucrării în Europa, po
în concordanţă cu cerinţe liticii de dezarmare, des
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ ÎN ZIARUL DE AZI : le pieţei mondiale. Totoda în continuare, tovarăşul tindere şi pace.
tă, s-au referit la modul Nicoiae Ceauşescu a ară La primire au luat par
■ Cinstire hărniciei oa în care se desfăşoară co tat că ţara noastră doreş te tovarăşii Gheorghe O-
Mobilizare amplă la strînsul menilor muncii. Angajare laborarea cu întreprinderi te să promoveze o largă prea, prim viceprim-minis-
colaborare cu firmele şi
ţi
dăruire
minerească
tru al guvernului, Ştefan
pentru creşterea produc le de comerţ exterior ro companiile din ţările vest- Andrei, viceprim-ministru
mâneşti, apreciind nivelul
paielor, la arat şi semănatul ţiei de cărbune tehnic calitativ al produ europene, pe baza unor al guvernului, Maria
acorduri de lungă durată,
■ Ritmuri Eiuncdorcnc.
- Ataşament fierbinte selor industriei uşoare din în acest sens, s-a eviden Flucsft, ministrul industriei
uşoare,
reprezentanţi
ai
culturilor duble! faţă de oameni şi România, precum şi buna ţiat importanţa convenirii conducerii Ministerului Co
realizările lor pregătire a specialiştilor unor legături mai directe merţului Exterior .şi Coo
din acest domeniu, ceea
Lucrările în cîmp se rel Meşter, Ion Ţîrţ, Petru - Mesageri de suflet ce asigură premise pentru între aceste firme şi între perării Economice Inter
desfăşoară cu intensitate Şerban, Ioan Toader, Le- ai cîntecului hune- o mai largă conlucrare a prinderi mari producătoa naţionale.
şi în C.U.A.S.C. Baia de tiţia Mihoc, Vasile Sime- dorcan
Criş, centrul de greutate drea, Mircea Sim, Nelu
dcplasîndu-se acum spre Tisu şi alţii. Au fost
eliberatul terenului de strînse paiele de pe 33 de
paie, executarea arăturilor hectare — aflăm de Ia
şi semănatul culturilor du- Ştefan Moise, inginerul şef
hle. Astfel, la C.A.P. Ţe- al unităţii — pe suprafa
bea, pentru ca paiele să ţa eliberată executîudu-se
fie strîuse cit mai grabnic în flux arăturile, pregăti
şi puse la adăpost, s-au rea patului germinativ şi
mobilizat însemnate forţe semănatul culturilor suc
la muncă în cîmp. Alături cesive. Cu plugul în braz
de mecanizatorii Nicolae dă muncea Florin Lăzăruţ,
Dan, Mie Brezeştean şi iar sâmînţa de porumb şi
Petru Tudoran, participau floarea soarelui o încor
la strînsul şi transportul pora în sol Viorel Herţa.
baloţilor numeroşi coope Pînă ieri, arăturile erau
ratori, precum şi două efectuate pe 25 de hecta
echipe de oameni ai mun re, iar însămînţările pe
cii de la Mina Ţebea, care 20 de ha.
şi-au organizat lucrul în Şi la C.A.P. Lunca Mo
două schimburi. Remar
ţilor erau mobilizate în
căm faptul că transportul semnate forţe mecanice
paielor şi al celorlalte nu şi umane la strînsul paie
treţuri, din cîmp în baza lor de pe suprafeţele unde
furajeră, se făcea îndeo s-a recoltat grîul. Se a-
sebi cu atelajele membri flan la datorie, cu presele
lor cooperatori şi ale uni de balotat şi utilajele de
tăţii. Printre cei care au
contribuit în cea mai MIRCEA LEPĂDATU
mare măsură la strînge- Blocuri noi în municipiul Deva. Fote NICOLAE GHEORGHIU
rea şi punerea nutreţurilor
la adăpost se numără Au (Continuare în pag. a 3 a]