Page 82 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Conduşi de Ceauşescu Congresul IX ^Tele
Ne ridicăm cu fruntea în lumină Congresul IX
Spre tine, steag al patriei iubite, Congres nemuritor ■ 13,00
Sub tricolor e zarea mai senină, Voinţa României La sfîrşit
Simbol înalt de visc-nfăptuite. Şi-a-ntrcgului popor. * Melodii
Culori îngemănate ca-ntr-o floare Congresul IX * " porta
Ne cheamă din străvechile istorii O piatră de hotar t- ..a soci
HUNEDORENE Ce-or dăinui în veac de veac sub soare, Ca apa de cleştar. * Un cînt
Curat în hotărîri
Ginc
cu
Prin glasul viu al flamurii de glorii.
Partidului
Alături de stindardul de partid Congresul IX A dul. Versu
Ce-mbrăţişează plaiul românesc Indeînn la noi victorii populară
Cu-accst drapel noi vise sc-mplinesc, Spre comunista zare sul deteni
Ataşament fierbinte faţă Sub faldul său poporul-nalţă zid. Noi sîntem promotorii. Telciport
Filmoteca
Congresul IX
Steag lîngă steag, simbolică unire,
Coloană infinită
de oameni şi realizările lor Conduşi de Ceauşescu azi urcăm noi Partidul — Ceauşescu graf muzi
Săptămîna
trepte,
19,00 Tele
O stîncă monolită.
în Epoca de Aur, pentru împlinire
A unei lumi mai bune şi mai drepte. ION LUCA, Sub tricoli
* într-o lucrare de amploa detalii". In multe dintre cînt", „Adevărat îndreptar IRIMIE STRĂUT miner pensionar steag. Vi
re întreprinsă cu migală şi creaţiile sale aflate în volu af muncii noastre", „Patria tice, revi
competenţă de-a lungul mai me colective sau personale, — panteonul nestinsei iubiri", 19,40 Te
multor ani. Biblioteca jude reportaje publicate în co „Partidul", „Ceauşescu", că ea a găzduit atitea in aşa fel incit să depă ■ 20,10 '
ţeană ne oferă citeva bi loanele ziarelor înfăţişează Casa Cârtii evenimente culturale me şească statutul unei libră goul în... c
bliografii în ciclul „Fii ai „Corabia cu neputinţă de morabile. O facem insă rii oorecari, dobindind a- Film artist
munca şi viaţa minerilor oprit", „în patria mea", > briei". Pr<
meleagurilor hunedorene" Văii Jiului în mijlocul că Corki numea cartea totodată cu bucuria şi tributele unei veritabile diourilor
dedicate unora dintre cei rora trăieşte şi de care s-a „Conştiinţa demnităţii şi „cea mai mare dintre toa satisfacţia de a vedea un instituţii de cultură. Cu o 22,20 Tele
mai de seamă scriitori ri apropiat întotdeauna cu un demnitatea conştiinţei" ş.a. te minunile create de om". vechi vis împlinit şi cu echipă de librăriţe experi
dicaţi de pe aceste melea devotament rar întîlnit. Re — scrieri în proză şi versuri £ firesc, aşadar, ca locul mindria de a ne şti de mentate şi competente,
guri de bogată şi nepieri de un vibrant patriotism. in care cartea ajunge in acum beneficiarii unei li dispunînd de spaţi. adec If AP
velatoare se dovedesc scrie brării funcţionale, elegante vate, variate şi luminoase,
toare istorie veche, dar şi rile „Lungul drum al oa Un alt scriitor care şi-a miiniie şi sub ochii citito şi moderne, în deplin a- Casa Cărţii e in măsură
de neasemuite împliniri alo îndreptat atenţia spre oa rului să fie demn de im
menilor şi cărbunelui spre menii şi aşezările Hunedoa cord cu frumuseţea şi să anexeze scopului ei co SELECŢI
anilor socialismului. „Docu lumină", cuprins în volumul portanţa pe care ea o are prestanţa reşedinţei de mercial şi o mis'une cul GRAMUL
mentarele astfel întocmite, rei este Gligor Haşa. Răs in viaţa societăţii. Imi a- turală mai comp’exă : lan programul
Radiojurno
colectiv „Incursiune în fan duc aminte că, in urmă judeţ.
precizează prof. Maria Raz- tastica realitate" apărut la foind paginile sale de re sări şi prezentări de carte, presei ; 8,1
ba, sînt în măsură să con Editura Eminescu (1982), portaj cuprinse în ciclul cu vreun sfert de veac, intilniri cu autoă şi edi lodiilor ;
radio ; 10,1
cind foarte puţini abia îşi
tureze o imagine oarecum „Intre adevăr şi legendă" puteau imagina cum va tori, expoziţii, mese rotun ştiri ; io,05
globală a personalităţii, dar (volumul „Incursiune in arăta Deva de azi, avea de, reuniuni de muzică şi folclorului
mai ales a creaţiei artis Creaţia artistică fantastica realitate" - Edi loc prima lansare de car poezie şi, bineînţeles, orice literara ra
tările soci
tice a unor scriitori care hunedoreană — tura Eminescu - 1982), te la librăria „Mihai Emi alte manifestări menite să Mii'-Wi uş<
faciliteze dinamica şi viaţa
I<
le ş
s-au impus în literatura „Schimbare, evoluţie, pro nescu" de pe strada Dr. „Cultura poporului fără cărţilor, drumul lor spre !>1. io ;
română contemporană şi nu mărturie fascinantă gres" (volumul „Planeta căr Petru Groza. Publicul care cărţi pentru dînsul nu se conştiinţa oamenilor. Avind marea sc
în ultimă instanţă a mo a anilor luminoşi bunelui" - Editura Eminescu asista atunci la eveniment poate, scria Nicolae lorga. ca (bine inspirată) emble n,oo r»e \f
Avanpreml
dului in care aceştia s-au ai socialismului se putea număra pe de Şi fără cultura poporului, mă bufniţa - vechi •simbol ir»,l!> Muzi
— 1984), „Fabrica de sănă getele unei singure miini. pretutlmlei
făcut ecoul sentimentelor orice alcătuire economică, al înţelepciunii - Casa loguri cui
ce-i animă pe locuitorii ju tate şi elixirul tinereţii", Lumea s-a obişnuit apoi cu orice formă politică Cărţii este cea mai tină- Radio juma
„Scurtă istorie a oraşului aceste mici ceremonii cul n-au nici o valoare". ale F.pocii
deţului, au oglindit pro Lupeni de la origini pînă în „Grădinile suspendate ale turale, iar, cu anii, obi ră stea din constelaţia ca Ni col;
fundele transformări pe prezent scrisă de un locui Mureşului", — „Revelaţii pe ceiul a devenit o frumoa Dar pentru ca poporul prestigioaselor instituţii de 17 ^ Buh
să-şi dea seama intr-ade
dv. : !8.0
care această parte de ţară Cîmpul Pîinîi", „Reportaj cu să tradiţie, indispensabilă văr de importanţa culturii, cultură devene şi o nouă !7,o. Mu/.l»
le-a cunoscut, mai cu sea tor al său în anul 1979“ miroznă de mere" (Volumul de acum pentru viaţa spi izbindă a acestor am. 20.00 Radi
(volumul colectiv „La lu centrele ei de iradiere In ambianţa ei calmă, de
mă în perioada deschisă mina zilei" apărut pe plan „Cartea Mureşului" — Edi rituală a municipiului. In trebuie să impună printr-o elevată intelectualitate, li Tai sugesti
Radiojurn?
de Congresul al IX-lea de tura Eminescu, 1986), avem acelaşi timp insă, bătrina ambianţă prielnică şi o ţi brarii, editorii, scriitorii, 2?.‘>n l*a ?
cînd în fruntea partidului local) ş.a. revelaţia unei trăiri intense, şi cam întunecoasa libră nută de p eslg:u. Casa do mare
:
r
20.no Moi
şi statului nostru a fost ales La rîndul său, poetul şi a unei neasemuite simţiri rie „Eminescu" se dovedea Cărţii este astfel expresia dar in primul rind citito 20,10 Muzi
rii, miile de cititori trebuie
cel mai iubit şi stimat fiu prozatorul Necuîai Chirica, a creatorului pentru oame tot mai neincăpătoare pen concretă a unei politici să se simtă — şi nu ne 20.- r >—21,00
al naţiunii noastre, tova desăvîrşit traducător al lui nii şi împlinirile lor, pen tru iubitorii, din ce in ce culturale înţelepte şi rea îndoim că se vor simţi sflr».
răşul Nicolae Ceauşescu. Shakespeare şi Villon în mai mulţi, ai cărţii. Şi, iată, liste. E meritul Centrului — întotdeauna acasă. E o S9 p ’"*VSB£E9f
Scrierile acestora, cuprinse limba română, membru al tru oamenii în mijlocul că a venit ziua in care ne de Librării de a fi înţeles realitate care onorează şi INE
rora trăiesc şi muncesc.
in paginile volumelor apă Uniunii Scriitorilor, ne-a o- despărţim de vechea libră foarte exact acest lucru şi obligă.
rute la edituri sau în presa ferit tulburătoare mărturii MINEL BODEA rie. O facem nu fără o de a-i ti conceput organi RADU CIOBANU DEVA :
zarea şi funcţionalitatea
undă de nostalgie, pentru
de specialitate, in coloanele despre viaţa şi faptele oa tria); HUN
ziarului „Drumul socialismu menilor Hunedoarei siderur aterizează s
lui" au devenit mărturii de gice, ale cetăţii de foc a- wmmm Un colectiv artistic prestigios dorn — A);
(M«
creţ
suflet ale crezului lor ar flate pe Cerna. O dovadă Loana (F
TROŞANJ:
tistic, expresia unei reali grăitoare o constituie pre Ror (P
tăţi incontestabile, intre a- zenţa sa cu mai multe re Binecunoscut spectatori-, Ce stă la baza acestor ca. fată
bă <7 No
ceşti oameni cu totul a- portaje în volumul „Incursiu lor deveni şi din judeţ, succese ? Desigur munca, şitul legen
ansamblul
„Sil-
folcloric
dragostea şi respectul pen
parte pe care îi cuprind ne în fantastica realitate", vana" al Centrului de cul tru comorile folclorului LUPENI :
mori
(Cu
bibliografiile noastre se nu dar mai ales monografia tură şi creaţie „Cîntarea nostru, eforiul de a le CAN : Sfîr
mără scriitorii Francisc Mun- semnată împreună cu Vio- României" din Deva s-a descoperi şi valorifica sce (Lueeafâru
teanu, Radu Ciobanu, Ne- rel Răceanu - „Sub cerul constituit în 1976 din for nic, păstrîndu-le nealte Simon Ter
;
(Minerul)
culai Chirica, Corneliu Ră- maţia de dansuri popu Un gentlei
purpuriu al Hunedoarei" în rată frumuseţea şi auten
dulescu, George Timcu, Gli- care sînt oferite cititorului lare a fostului club al ticitatea. Efort la care se sălbatic
ANI NO AS/
gor Haşa, Eugen Evu". sindicatelor. De atunci îşi fac părtaşi deopotrivă — seriile
izbutite file din istoria de
Cîteva referiri asupra trăieşte intens viaţa artis membrii formaţiei şi men toresc); UI
tea
genera
creaţiei unora dintre ei, cre ieri şi de azi a municipiu tică, încîntîndu-ne prin torul acesteia, coregraful I-IJ (Retez
dem, sînt extrem de edifi lui cu acelaşi nume în care măiestria şi eleganţa exe Titus Burducea. Şi încă Zorro —
catoare. Corneliu Rădules- şi-a petrecut cea mai mare cuţiei, prin firescul. şi ceva. Acel liant sufle ORAŞTIE:
(Putrla)
II
cu, membru al Uniunii parte din viaţă. Autentice graţia fiecărei apariţii sce tesc care dă stabilitate Ia Amstei
Scriitorilor, aşa după cum secvenţe de viaţă, senti nice. Pentru noi, specta formaţiei, făcîndu-i pe ra); HAŢK
membrii săi să se simtă
il caracterizează scriitorul mente luminoase de dra torii, rămîn necunoscute ca într-o familie. O „fami Colombo (I
Să-ţi vorb<
Radu Ciobanu, „este un obositoarele ore de repeti lie" simbolică în sînul că ne: CALAI
goste faţă de patria socia ţii în care se şlefuieşte fie tre denlur
scriitor laborios, cu vînă listă şi partid, ne oferă la care mişcare, se sincroni reia s-au constituit, de-a eultură şi
epică viguroasă, cu un fond lungul anilor, familii pen tarea Ron
rîndul lor şi alte creaţii zează evoluţia tuturor MERI A ! A
ideatic bogat şi generos... membrilor formaţiei pen tru viaţă. S-au cunoscut, şui) : ILI/1
Un virtuoz al compoziţiilor semnate de-a lungul anilor tru a da acea impresie, de activînd în cadrul forma si -ă^nlatf
rafinate, cu un stil preg - „Lîngă furnal", „8 Mai", Bartok Csaba „Furnalist" (U/P). o inegalabilă frumuseţe ţiei, s-au căsătorit şi au
nant, supravegheat pînă la „August", „Te laud şi te artistică, a unui singur or rămas statornici dansatori,
onorînd ansamblul cu evo
ganism pulsînd în bătăile
aceleiaşi inimi. luţiile lor, de la început
Pentru a
Mesageri de suflet ai cîntecului liunedorean strălucire fiecărui dans pînă azi, Gheorghe şi Car fi râcoroas
Strădaniile de a-i da
men Bulac, Mircea şi Mo-
interpretat sînt deopotrivă nica Resiga, Ovidiu şi noaptea şi
rul va fi
De o bună perioadă de pieacă cu multă dragos tate de doi solişti de s-au apropiat de cîntecul recunoscute de puhlicul Gina Miheţ. Intenţionează totul izolai
timp, Televiziunea Româ te spre cîntecul popular excepţie — Mariana An liunedorean, cu aceeaşi spectator şi de specia să le urmeze exemplul şi vor cădea
nă ne oferă cu multă autentic care ne-a înso gliei şi Drăgan Muntean, dragoste, cei doi inter lişti. Au fost răsplătite în tinerii Ioviţă Luncan şi avea şi car
să, însoţite
generozitate emisiuni săp- ţit dintotdeauna istoria, aflaţi, aşa după cum în preţi etalează costumul timp, ansamblul obţ'nînd Mihaela Săicean. Ei sînt electrice. 1
tămînale în care cînte- a însoţit generaţie după săşi . prestigiosul realiza popular autentic ce-şi titlul de laureat la toate oameni de bază ai forma fia slab Îs
cul popular românesc generaţie, oameni, în di tor al emisiuni’ menţio are corespondentul în ediţiile Festivalului naţio ţiei, buni şi ca dansatori unele în
SP'*
este pus la mare preţ. pe verse momente ale vie na, între interpreţii de muzeele de etnografie, nali „Cîntarea României", dar şi profesional, la lo _
măsura neasemuitei sale ţii lor, la muncă, la bine vîrf ai artei profesioniste dar, mai ales, în lăzile curile lor de muncă, dor torul no»
bogăţii ideatice, a mesa şi la greu, cîntece care şi amatoare româneşti. de zestre ale salului de generoasă ctitorie de spi nici să se perfecţioneze le minime
jului său. a une' linii laolaltă alcătuiesc un Pe zi ce trece, reperto aici. ritualitate a „Epocii Nicolae în arta coregrafică, abor- se Intre fl
iar cele m;
melodice diverse şi deo tezaur de creaţie ce vor riul lor devine mai bo Ne bucurăm cu fiecare Ceauşescu". La ultima edi dînd şi alte genuri ca, şi 25 grade
potrivă de o mare stră beşte elocvent despre o gat, mai complex, cuprin- apariţie a lor în emi ţie a festivalului, desfă de pildă, dansul de socie dimineaţa.
La munţi
lucire. Ne referim în spe spiritualitate definitorie zînd doine, balade, cîn siunile TV şi de radio, şurată la Arad, cunoscu tate. Sînt cei care prin menţine r
cial la emisiunea .Tezaur pentru poporul nostru. tece de leagăn şi o mare îi salutăm cu stimă. Ast tul ansamblu a stîrnit din experienţă şi seriozitate, cerul var
folcloric" sau ..Tezaur Intre piesele îe rezis varietate de cîntece de fel de oameni merită tot nou admiraţia juriului. De prin întreaga lor muncă amiază, iz<
folcloric în concert" rea tenţă şi rafinată frumu joc — învîrtite, haţegane. respectul pentru genero aprecieri elogioase s-a bu şi viată oferă tinerilor cu bile averse
soţite de d-
lizată de omul de mare seţe ale .Tezaurului fol line. pădureneşti, rao- zitatea şi frumuseţea lor curat ansamblul folcloric care formaţia se împrospă trice. Vînti
competenţă profesională cloric" sînt tot mai mult mîrlăneşti, de pe Valea sufletească. „Silvana" şi în turneele tează mereu un model de moderat, c
— muzicologul Marioara cuprinse creaţiile hune Mureşului şi a Strciului. sale in Elveţia, Franţa, urmat. de 60—70 1<
torul nord.
Murăresou — care se a- dorene mi lese şi interpre Cu dragostea cu care M. B. Glanda. Italia, Iugoslavia ceaţă.
şi U.R.S.S. , _ i VIORICA ROMAN