Page 86 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 86

Pag. 2
                                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI




                    1965 - 1989
                                      Epoca Nicolae Ceauşeseu - epoca eroică a



                                      c o n s t r u c ţ ie i s i c c ia i lis m iih ii în  F t o m â n u 1 ,3                                     r id lic ă r ii i


                     24 DE ANI                                                                                                                                              l; B îl,
                                                                                                                                                                             lor * 1
                       DE LA _                                                                                                                                              ghiozda:
                 CONGRESUL AL 1X-LEA                                                                                                                                        calul".
                                                                                                                                                                            12.25 S
                    AL PARTIDULUI      p a t r ie i p e  n o i c u Im i d e  p r o d r e s  ş i i c i iv iliiz a ţ ie  j                                                    datorie !
                                                                                                                                                                            satului
                                                                                                                                                                            K 13,05
                 Pentru  istoria  Româ­                                                                                                                                     nical *
                niei, Congresul al XX-lea                                                                                                                                   prînz *
                al  Partidului  Comunist                                                                                                                                    * Micn
                Român  reprezintă  un                                                                                                                                       Similca
                moment  de  referinţă, de                                                                                                                                   mate *
                răscruce  în  evoluţia  sa                                                                                                                                  ce dii
                către  împliniri  fără  pre­                                                                                                                                nesc * I
                cedent.  El  deschide  e-                                                                                                                                   din ţarc
                poca  de  aur  a  ţării                                                                                                                                     rod b<
                noastre,  înfăptuirile  a-                                                                                                                                  populari
                ceslor  ani  reprczentînd,                                                                                                                                  Muzică
                Prin  amploare  şi  sem­                                                                                                                                    venţa
                nificaţie,  cele  mai  mari                                                                                                                                 ■ 15,00
                împliniri  ale  poporului                                                                                                                                  gramulu
                nostru.                                                                                                                                                     jurnal B
                                                                                                                                                                           Românie
                 Drumul  deschis  dc                                                                                                                                       conducă
                Congresul  al  IX-lea  este                                                                                                                                 20.25 Fi
                indisolubil  legat  de  nu­                                                                                                                                 liul". Pr
                mele  secretarului  gene­                                                                                                                                   de Film
                ral  al  partidului,  tova­                                                       Uzina de preparare a minereurilor cuprifere Barzo - grăitoare dovadă a dez­  Telejurn'
               răşul Nicolae Ceauşeseu,                                                      voltării bazei de materii primo a ţării.
                de  neobosita  sa  activi­                                                                                                                                     LUN
                tate  teoretică  şi  practi­
               că,  această  epocă  pur-                                                                                                                                     B 19,1
                tînd   cu   îndreptăţire                                                                                                                                    19.25   Co
                numele  ctitorului  său                                                                                                                                     - începi
               de geniu.                                                                                                                                                    că revol
                 Intre  marile  ctitorii                                                                                                                                    Cu Cea
                ale  acestei  epoci,  deve­                                                                                                                                 sîntem  I
               nite  embleme  ale  socia­                                                                                                                                   tacol lit
                lismului  românesc,  se                                                                                                                                     >--rqfic
                înscriu  şi  cele  de  pe                                                                                                                                        AT V
               plaiurile   hunedorene                                                                                                                                       veacuri
               care,  in  aceşti  ani  glo­                                                                                                                                 sul mar
                rioşi au cunoscut o dez­                                                                                                                                    ?-%10
                voltare  fără  egal  în                                                                                                                                     s.vauşcs
               milenara lor istoric. Din                                                                                                                                    21,30 Pu
                1905  şi  pînă  în  prezent                                                                                                                                 a ştiinţe
               s-a  realizat   un volum                                                                                                                                     E p o
               de  investiţii   de peste                                                                                                                                    Ceauşes
                120  miliarde   lei, fon-                                                                                                                                   lejurnal.
                durile  fixe   au crescut                                                      Tormocentrala Mintia, un nume consacrat în constelaţia energeticii româneşti.
               dc  4.9  ori,  producţia
               marfă industrială a spo­
                rit  dc  2,8  ori,  iar  cea
               agricolă  de  2,0  ori.  Pe
                harta  economică  a  ju­
                                                                                                                                                                              DEVA
                deţului  au  apărut  508                                                                                                                                    triu); 111
               noi  rapacităţi  de  pro­                                                                                                                                    aterizeazi
                ducţie, creîndu-se 07 000                                                                                                                                   dern — A
                locuri  de  muncă.  Un                                                                                                                                      creţ   *
                                                                                                                                                                            Loana
               avînt  fără  precedent  au                                                                                                                                   TROŞAN
               cunoscut  învăţămîntul,                                                                                                                                      Rodos
               ştiinţa,  cultura,  cele­                                                                                                                                    care   fa
                                                                                                                                                                            băiat (7
                lalte domenii.                                                                                                                                              şitu)  leg
                 Publicăm  in  pagina                                                                                                                                       LUPEN1
               de  faţă  imagini  'eloc­     Combinatul siderurgic „Victoria" Călan s-a dezvol­                                                                             mori   ('
               vente  ale  acestei  de­  tat şi modernizat continuu, îmbogăţindu-şi zestrea cu noi                                                                          CA Y  ' : S
                                                                                                                                                                            (I
                                                                                                                                                                                 'fă
               veniri.                                                                                                                                                      S.  ,  '1
                                         şi noi capacităţi de produc ţie.                                                                                                    (Minerul
                                                                                                  Intre noile spitale construite în ultimele două decenii în judeţ se numără şi cel   Un  gen:
                                                                                             din oraşul Oră ştie.                                                            sălbatic
                                                                                                                                                                             ANI NO/
                                                                                                                                                                             —  serii]
                                                                                                                                                                             toresc);
                                                                                                                                                                             tea  gen
                                                                                                                                                                            1—II  (R
                                                                                                                                                                            Zorro
                                                                                                                                                                             (Steaua
                                                                                                                                                                             BARZA
                                                                                                                                                                             neţian
                                                                                                                                                                            ORAŞTE
                                                                                                                                                                            II   (Pati
                                                                                                                                                                             la   Am;
                                                                                                                                                                             rn);  HA
                                                                                                                                                                             Colombc
                                                                                                                                                                             Să-ţi  vo
                                                                                                                                                                             ne;  CAI
                                                                                                                                                                             tre  dea
                                                                                                                                                                             cultură
                                                                                                                                                                             tarea  I
                                                                                                                                                                             MERI A
                                                                                                                                                                             SUI):   I
                                                                                                                                                                             şl răsp
                                                                                                  Asociaţia economică intorcoopcratistă Cbimindia, unitate reprezentativă a dez­  fiJLS
                    Centrul de cultură şi creaţie „Cîntarca României" din G h e I a r i, argument   voltării zootehniei în judeţ, sector care deţine peste jumă late din producţia agricolă
                   unei intense  activităţi cultural-educative şi artistice.                 globală.
                                                                                                                                                                              Pentru
                                                                                                                                                                             fi  frum
                                                                                                                                                                             tinua s<
                                                                                                                                                                             Cerul  v
                                                                                                                                                                             senin.
                                                                                                                                                                              • I> la
                                                                                                                                                                             pînă la
                                                                                                                                                                             nord şi
                                                                                                                                                                             dimineat
                                                                                                                                                                             ratu rile
                                                                                                                                                                             cu prinse
                                                                                                                                                                             grade, i
                                                                                                                                                                             între 22
                                                                                                                                                                              T.a nu
                                                                                                                                                                             moaşă  . l
                                                                                                                                                                             treptată,
                                                                                                                                                                             mal  mu
                                                                                                                                                                             va  sufla
                                                                                                                                                                             tensifică
                                                                                                                                                                             45—60 ki
                                                                                                                                                                             nordic,
                                           intre cele 93 000 de* apartamente construite, în cei 24 de ani, se numără şi cele din oraşul Uricam.                              mlneaţa.
   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91