Page 86 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 86
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI
1965 - 1989
Epoca Nicolae Ceauşeseu - epoca eroică a
c o n s t r u c ţ ie i s i c c ia i lis m iih ii în F t o m â n u 1 ,3 r id lic ă r ii i
24 DE ANI l; B îl,
lor * 1
DE LA _ ghiozda:
CONGRESUL AL 1X-LEA calul".
12.25 S
AL PARTIDULUI p a t r ie i p e n o i c u Im i d e p r o d r e s ş i i c i iv iliiz a ţ ie j datorie !
satului
K 13,05
Pentru istoria Româ nical *
niei, Congresul al XX-lea prînz *
al Partidului Comunist * Micn
Român reprezintă un Similca
moment de referinţă, de mate *
răscruce în evoluţia sa ce dii
către împliniri fără pre nesc * I
cedent. El deschide e- din ţarc
poca de aur a ţării rod b<
noastre, înfăptuirile a- populari
ceslor ani reprczentînd, Muzică
Prin amploare şi sem venţa
nificaţie, cele mai mari ■ 15,00
împliniri ale poporului gramulu
nostru. jurnal B
Românie
Drumul deschis dc conducă
Congresul al IX-lea este 20.25 Fi
indisolubil legat de nu liul". Pr
mele secretarului gene de Film
ral al partidului, tova Uzina de preparare a minereurilor cuprifere Barzo - grăitoare dovadă a dez Telejurn'
răşul Nicolae Ceauşeseu, voltării bazei de materii primo a ţării.
de neobosita sa activi LUN
tate teoretică şi practi
că, această epocă pur- B 19,1
tînd cu îndreptăţire 19.25 Co
numele ctitorului său - începi
de geniu. că revol
Intre marile ctitorii Cu Cea
ale acestei epoci, deve sîntem I
nite embleme ale socia tacol lit
lismului românesc, se >--rqfic
înscriu şi cele de pe AT V
plaiurile hunedorene veacuri
care, in aceşti ani glo sul mar
rioşi au cunoscut o dez ?-%10
voltare fără egal în s.vauşcs
milenara lor istoric. Din 21,30 Pu
1905 şi pînă în prezent a ştiinţe
s-a realizat un volum E p o
de investiţii de peste Ceauşes
120 miliarde lei, fon- lejurnal.
durile fixe au crescut Tormocentrala Mintia, un nume consacrat în constelaţia energeticii româneşti.
dc 4.9 ori, producţia
marfă industrială a spo
rit dc 2,8 ori, iar cea
agricolă de 2,0 ori. Pe
harta economică a ju
DEVA
deţului au apărut 508 triu); 111
noi rapacităţi de pro aterizeazi
ducţie, creîndu-se 07 000 dern — A
locuri de muncă. Un creţ *
Loana
avînt fără precedent au TROŞAN
cunoscut învăţămîntul, Rodos
ştiinţa, cultura, cele care fa
băiat (7
lalte domenii. şitu) leg
Publicăm in pagina LUPEN1
de faţă imagini 'eloc Combinatul siderurgic „Victoria" Călan s-a dezvol mori ('
vente ale acestei de tat şi modernizat continuu, îmbogăţindu-şi zestrea cu noi CA Y ' : S
(I
'fă
veniri. S. , '1
şi noi capacităţi de produc ţie. (Minerul
Intre noile spitale construite în ultimele două decenii în judeţ se numără şi cel Un gen:
din oraşul Oră ştie. sălbatic
ANI NO/
— serii]
toresc);
tea gen
1—II (R
Zorro
(Steaua
BARZA
neţian
ORAŞTE
II (Pati
la Am;
rn); HA
Colombc
Să-ţi vo
ne; CAI
tre dea
cultură
tarea I
MERI A
SUI): I
şl răsp
Asociaţia economică intorcoopcratistă Cbimindia, unitate reprezentativă a dez fiJLS
Centrul de cultură şi creaţie „Cîntarca României" din G h e I a r i, argument voltării zootehniei în judeţ, sector care deţine peste jumă late din producţia agricolă
unei intense activităţi cultural-educative şi artistice. globală.
Pentru
fi frum
tinua s<
Cerul v
senin.
• I> la
pînă la
nord şi
dimineat
ratu rile
cu prinse
grade, i
între 22
T.a nu
moaşă . l
treptată,
mal mu
va sufla
tensifică
45—60 ki
nordic,
intre cele 93 000 de* apartamente construite, în cei 24 de ani, se numără şi cele din oraşul Uricam. mlneaţa.