Page 88 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 88
P a g 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9853 • DUMINICA, 23 IULIE 1W
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ j>
UI Kl Operativitate maximă la eliberatul
terenului, arături şi însăminţarea
întrevedere sovieto-chineză
liniat preşedintele Prezi
MOSCOVA 22 (Agerpres). tehnico-.ştiinţifică. De am diului R.S.F.I. culturilor duble!
— La Moscova a avuit loc bele părţi — relatează a- m
o întrevedere între Niko- genţiă TASS s-a subli D A ■ VARŞOVIA. - La Var aici, dacă se mobilizau
lai Rîjkov, membru al Ba niat că, în condiţiile nor şovia a avut loc o şedin în această perioadă, un toate mijloacele de trans
roului Politic al C. C. al malizării relaţiilor pe li ţă a Biroului Politic al loc important pe agenda port din localitate, res
P.C.U.S., preşedintele Con nie de stat, restabilirea ■ NAŢIUNILE UNITE. - C.C. al P.M.U.P. în cadrul de lucru a cooperatorilor pectiv atelajele, la trans
siliului de Miniştri al legăturilor dintre P.C.U.S. La sediul Najiunilor Unite şi mecanizatorilor îl ocu portul paielor din cîmp,
U.R.S.S., şi Tian Jiyun, şi P.C. Chinez oferă pre din New York au fost di căreia s-a procedat la o pă lucrările . de eliberare acţiune care nu mai poa
analiză a situaţiei politico^
membru aii Biroului Poli mise politice favorabile fuzate - ca documente o- sociale din Polonia după a terenului de paie, efec te fi tărăgănată, avînd în
tic ăl C.C. al P.C.C . vice- pentru consolidarea bunei ficialc ale Adunării Gene sesiunea Adunării Naţio tuarea arăturilor şi semă vedere că, pînă ieri, nu
premier al Consiliului de vecinătăţi, a încrederii şi rale a O.N.U. - Comuni natul culturilor duble pe s-a realizat decît 50 la sută
Stat al R.P. Chineze, aflat prieteniei tradiţionale din catul Consfătuirii Comite nale. S-a arătat, printre toate suprafeţele planifi din planul la insămînţa-
în capitala sovietică în tului Politic Consultativ al altele, că situaţia economi cate. Un bun exemplu de rea culturilor duble.
fruntea delegaţiei guver tre cele două popoare, ho- statelor participante la că necesită formarea cît urmat în privinţa organi Suprafeţe însemnate ce
zării şi desfăşurării ac
namentale participante la tărîrii celor două state de Tratatul de la Varşovia, mai grabnică a unui nou mai trebuie eliberate do
ţiunilor respective îl ofe
lucrările sesiunii Comisiei a adinei procesul de trans care a avut loc la 7-8 iu guvern. în acest context, ră C.A.P. Bretea Streiului. paie există şi la C.A.P.
mixte sovieto-chineze de formări pozitive în viaţa lie, la Bucureşti, precum şi Biroul Politic sprijină ideea Pentru a asigura elibe Valea Streiului, Gînţaga,
colaborare economică şi internaţională. Declaraţia conducătorilor formării unui guvern de rarea cu operativitate a Bo.şorod, Nădăştie, Ruşi şi
înţelegere naţională, trans
Ziua naţională a R.A. Egipt ţârilor socialiste „Pentru o mite agenţia PAP. terenului de paie, pe lin Strei. Deşi mecanizatorii
Europă stabilă şi în secu gă mijloacele mecanice, la care lucrează cu presele
CAIRO 22 (Agcrpres). — Sedki, Mustafa Kamal ritate, fără arme nucleare transport au fost mobi de balotat, între care ii
în Egipt a fost marcată Helmy, preşedintele Con şi chimice, pentru reduce @ NAŢIUNILE UNITE. - lizate şi atelajele coope amintim pe Eugen Lăză-
sîmbătă Ziua naţională a siliului Consultativ (Shura). rea substanţială a forţelor In Consiliul de Securitate ratorilor, evidenţiindu-se rescu, Gheorghe Făniş,
ţării — împlinirea a 37 de alte oficialităţi egiptene. armate, armamentelor şi al O.N.U. au avut loc con cei . din brigada Măceu, Vasile Goga, Ion Boglea,
ani de l.a revoluţia din 23 Preşedintele Hosni Mu- cheltuielilor militare". sultări cu privire la situaţia care au dus în baza fura Didi Cazacu şi alţii, se
iulie 1952, cînd a fost în barak a rostit un discurs creată în Cipru în urma jeră producţia secundară străduiesc să folosească la
lăturată monarhia. în care s-a referit la sem S BELGRAD. - Preşedin incidentelor soldate cu vio de pe 12 ha. In fruntea capacitate utilajele, se im
Cu acest prilej a avut tele Prezidiului R.S.F. Iu larea statutului zonei tam acţiunii respective s-au a- pune ca eforturile lor să
loc la Universitatea din nificaţia actului de la 23 goslavia, Janez Drnovşek, pon, caro separă capitala flat Simion Cocioabă, La- fie mai mult susţinute şi
Cairo o mare manifestare iulie pentru dezvoltarea a declarat într-un interviu ţării. In cursul acestor in zăr Vîrvuian,. Nelu Co cu forţele proprii ale
la care au fost prezenţi Egiptului, la probleme ac că dificultăţile economice cidente, un post al forţei cioabă, Ion Dumbuleu, Ion C.A.P., avînd în vedere
preşedintele Hosni Muba- tuale ale ţării şi Ia evolu ale Iugoslaviei decurg, în de observatori ai O.N.U. Opriţescu şi alţii. Avînd volumul mare de muncă
rak, primul-ministru. Atef ţiile politice din regiune. marc măsură, din obligaţii din Cipru a. fost distrus. creat suficient, front de şi necesitatea economisirii
O declaraţie a secretarului general al O.N.U. le sale financiare faţă de Anterior, secretarul gene lucru, mecanizatorii Ion combustibililor. înlătura
străinătate. „Este greu de ral al. O.N.U., Javier Pe- Riisu, Gheorghe VasLleniuc, rea grabnică a restanţelor
privind situaţia din Namibia reorganizat şi stabilizai o rez de Cuellar, şi-a expri Florin Rotaru şi Lucian de cîte 40—60 de hectare
economie în condiţiile u- Marcu (venit în ajutor de existente la însăminţarea
WINDHOEK 22 (Ager- largă de probleme, dar că nui transfer de fonduri că mat preocuparea în legă la C.S.V. Gălan) au acţio culturilor duble la C.A.P.
pres). — în cursul unei în anumite aspecte au fost tură cu situaţia cr.eată şi nat cu răspundere la ară Valea Streiului, Nădăştie
conferinţe de presă orga exprimate păreri diferite. tre străinătate impus de a cerut celor două părţi turi, pregătit terenul şi şi Bretea Română, pre
nizată la Windhoek, unde El a menţionat în rîndal rambursarea datoriilor ex - ciprioţii greci şi ciprio semănat, pînă la îndepli cum şi a decalajelor acu
a întreprins o vizită ofi acestor probleme pe cea terne. O astfel de si'uatie ţii turci - să dea dovadă nirea integrală a planului mulate între suprafeţele
cială pentru evaluarea la referitoare la necesitatea nu este normală şi tre la culturile duble rămî- eliberate, arate şi semă
faţa locului a situaţiei din retragerii forţelor de buie găsite cele mai bune de reţinere. nînd de însămânţat încă nate în celelalte unităţi
Namibia .şi a evoluţiei pro securitate sud - africane soluţii, cu atît mai mult cu 20 de hectare. necesită o preocupare sus
cesului de dobîndire a in „Koevoot", ceea ce ar fi cît sîntem victime ale in în privinţa preocupării ţinută din partea organi
dependenţei, secretarul ge de natură să contribuie la stabilităţii pieţei financiare pentru strînsul paielor me zaţiilor de partid şi a con
neral al O.N.U., Javier Pe- îmbunătăţirea climatului internaţionale şi ale fluc rită relevat că şi la bri ducerilor colective pentru
rez de Cuellar, a informat şi condiţiilor pentru des tuaţiei dobînzilor", a sub gada din Vîlcelele Mici, organizarea temeinică a
că ă discutat cu adminis făşurarea unor alegeri li a C. A. P. Bretea, coo muncii şi folosirea cu ran
tratorul general o gamă bere şi corecte. peratorii au adunat pro dament ridicat a mijloa
ducţia secundară de pe celor mecanizate, atelaje
mai mult de 20 de hectare. lor şi forţelor de care
s în actualul context in simplă şi teribilă a rea Esto exact ideqji subli te şi pace. în consecin Era şi mai bine însă dacă dispune fiecare C.A.P.
ternaţional, complex şi lităţii actuale: un subma niată în repetate rânduri ţă, ca o platformă vi- lucrările nu se opreau NICOLAE TIRCOB
caracterizat prin nume rin este egal cu cel de-al de România socialistă, zînd noi şi reale eforturi,
roase contradicţii, prin doilea război mondial, care este călăuzită — du România a elaborat un
acte de amestec în aface adică cu perioada cea pă cum relevă preşedin program cuprinzător de
rile altor state şi printr-o mai neagră din istoria tele Nicolae Ceauşescu — acţiune, care defineşte
înrăutăţire sensibilă a si umanităţii. de „ferma convingere că măsurile menite să ducă
tuaţiei economice a ţări Tocmai de aceea, si stă în puterea popoare treptat la finalitatea dez
lor în curs de dezvoltare, tuaţia mondială prezen lor ca, acţionînd unite, armării generale, în pri
o îngrijorare deosebit de tă reclamă din partea să oprească accentuarea mul rînd nucleare, de
puternică suscită creşte tuturor factorilor — a gu încordării internaţionale, care depinde însuşi vii
rea cheltuielilor militare, vernelor, forţelor politi să asigure soluţionarea torul planetei noastre.
intensificarea cursei înar ce şi sociale, a popoare pe calea tratativelor po Acest lucru a fost şi • „Filmul - document al avântului constructiv în
mărilor, îndeosebi nu lor — să acţioneze cu cea litice a problemelor liti este evidenţiat, de La tri România Epocii de aur" este tema expunerii reali
cleare. într-adevăr, prin mai înaltă responsabilita- gioase, să înfăptuiască buna O.N.U. sau a altor zate în 24 iulie la Cinema tograful „Patria" din Orâştie,
proporţiile sale uriaşe, a- foruri mondiale, de ţara împlinirii a 24 de ani de la Congresul al IX-lea al
eeasta s-a transformat noastră, al cărei nume partidului şi a 45 de ani de la 23 August 1944 îi este
într-o veritabilă compe se identifică în conştiin dedicată şi „Săptămîna filmului istoric", ce se desfă
tiţie spre distrugere si ţa lumii cu efortul activ, şoară în perioada 24-30 iulie în stajiunea balneoclima
permanent, pentru pace
neant. şi dezarmare. Reducerea terică Germisara-Bâi. Din programul săptămânii, orga
Un vechi dicton spune Pacea — cofuandanteot armamentelor, trupelor şi nizate de întreprinderea cinematografică judeţeană re-
că nu mori de două ori cheltuielilor militare, jin atenţia cinedialogul, din 26 iulie, „Fascismul pe
şi că singura moarte po lumii în «ace trăim ^ transpusă în practică banca acuzării" pe marginea filmului „Procesul de la
sibilă este inevitabilă. Şi printr-un demers unila Niirnberg" şi, în 30 iulie, evocarea „Actul revoluţionar
cele patru,'cinci sau alte de la 23 August, cotitură istorică în viaţa poporului
opt morţi pe locuitor al. teral cu valoare de exem român", completată cu pr oieefia creaţiei cinematogra
plu, folosirea cuceririlor
Terrei stocate în arsena geniului, uman exclusiv fice „Noi, cei din linia întâi".
lele lumii actuale.? Ce e.. ..te pentru oprirea cursu- politica de destindere, în slujba păcii, afirma • Simpozioane. Sub genericul „Momente din lupta
; de făcut cu toată această lui primejdios- 'al încor- - pace şi. colaborare in în rea constantă a forţei poporului român pentru dreptate socială, independenţă
megamoarte ? Logica e- dării,- a înarmărilor. Tre treaga lume". Pornind dreptului şi negarea con şi unitate naţională". Muzeul judeţean. Deva şi-a pla
-lernentară demonstrează buie depuse-eforturi in-- de la o analiză aprofun.-. stantă a dreptului forţei nificat pentru 28 iulie, la Germisara-Bâi, un simpozion.
că Un -războit nuclear nu . tpnse, susţinute, ■ în di- . dată a situaţiei interna- — iată elementele ce Cu tema lupta' pentru libertate şi independenţă, 'ca
iar putea fi nicidecum li-. ~ recţiâ . intensificării'- dia- ; ■j ţionaie actuale, ţara noai- constituie osatura iniţia racteristică" fundamentală ist<wei',pdp^ro.lpr>o{pân“.
a
mitat, că în urma unui. loguîui, a” negocierilor şi . tră, preşedintele ei con tivelor româneşti de pa Muzeul judeţean, în colaborare cu Castelul Corvineştilor,
asemenea conflict nu ar soluţionării- pe caie po- sideră Că, astăzi, mai ce. In ierarhia valorilor va mai organiza simpozioane la Deva şi Hunedoara,
maii exista nici :învingă liţică ■ a - tuturor litigiilor muR ea orieind, se impun social-politice, trebuie să în 28 iulie. 1
tori; nici învinşi, c< o dintre state, pentru pro cu tărie colaborarea şi u- prevaleze ideea salvgar - • Prezentări de cărţi. Volumul „Valea Grădiştei"
ireversibilă catastrofă a- movarea politicii de des nitaţea de acţiune a tu dării păcii, a asigurării de Aurelia şi Petre Baciu va face obiectul prezentării
totcuprinză toa re. tindere, respect al inde turor forţelor iubitoare continuităţii civilizaţiei o- de carte din 26 iulie de la Vaţa-Băi. Biblioteca jude
Cu toate acestea, „ge pendenţei naţionale, de de . pace, hotărîte să meneşti — intr-un cuvînt ţeană mai realizează o acţiune similară, în 28 iulie, la
neraţii" succesive de ar înţelegere şi colaborare, lupte pentru o lume fără a VIITORULUI. Iar ideea căminul de nefamilişti al I.M.C. Deva. Dezbaterea se
me au fost îngrămăd te de pace. însăşi ideea răz arme şi fără războaie. unei lumi fără arme şi va realiza pe marginea cărţii „Vlad Ţepeş" - mit şi
:
în bunkere, făcînd ca, boiului ca modalitate de Examinarea lucidă a fără războaie, consecvent realitate istorică".
astăzi, să trăim sub o a se ajunge la ţeluri po datelor contemporaneită proclamată de România, • Spectacol folcloric. In organizarea Centrului de
cumplită ameninţare. Şi litice trebuie să fie pro ţii impune aspiraţia ma este cheia acestui viitor. cultură şi creaţie „Cîntarea României" din Petroşani,
cum nu ar fi aşa, cînd clamată drept crimă şi joră a păcii şi dezarmă Or, este de datoria noas pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă şi tratament în
un singur submarin de abolită pentru totdeauna. rii, întrucât megatonele tră, a tuturor, să facem staţiunea Vaţa-Băi se va prezenţa, în 30 iulie, un spec
tip „Ohio" are o putere Armele de exterminare atotd ist rugătoare repre ca această cheie să fie tacol folcloric susţinut de ansamblul „Paringul". Tot
de foc egală cu cea dez în masă trebuie să fie zintă principala amenin acţionată în logica direc ia Vaţa-Băi, în 28 iulie, va avea loc medalionul cine
lănţuită pe tot parcursul distruse, înainte ca ele ţare ce planează asupra ţie a PA.CH. matografic „Gheorghe Vitanidis - creator de frunte al
ultimei conflagraţii mon să distrugă oamenii, fie dreptului fundamental al ecranului românesc", urmat de proiecţia filmului „In
diale ? Iată deci ecuaţia şi numai din eroare. popoarelor — la liberta EUGENIA MARINESCU fiecare zi mi-e dor de tine".
COLEGIUL DE REDACŢIE Minei Bodea. Sabin Cerbu. Ion Cioclei. Dumitru Gheonea. Tiberiu Urate (redactor şefi, Gheorghe Pavol (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. I 440G5
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Di. Petru Groza, ar. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str, 23 August, nr. 257,