Page 90 - Drumul_socialismului_1989_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Documente programati­
ce de excepţională însem- Lupta milenară a poporului român pentru libert
• nătate pentru prezentul şi
.viitorul poporului român,
' proiectul Programului-Dî-
ircctivă şi Tezele pentru socială şi naţională, pentru independentă şi unit
; Congresul .al XIV-lea, afla- ¥
'• te acum în dezbaterea în­
tregii ţări,. se întemeiază o înaltă apreciere contri­ nui lung şi intens proces omeneşti. Dominaţia străi­ la sfârşitul veacului al de Partidul Comunist Ro­ greutăţi,
pe aprecierile şi orientări­ buţiei hotărâtoare a secre­ de convieţuire, de între­ nă a însemnat stoarcerea XVIII-lea, a fost apariţia mân, făurit în mai 1921, p .;"e trar.
le cuprinse în expune­ tarului general al partidu­ pătrundere şi simbioză a unor mari avuţii ale po­ şi afirmarea tot mai puter­ ca rezultat al votului de­ asemenea
rile tovarăşului Nicolae lui la elaborarea şi funda­ civilizaţiilor dacică şi ro­ porului, jaful străin ajun- nică a clasei muncitoare mocratic al delegaţilor ia cum se :
Ceauşescu la şedinţa Co­ mentarea ş'tiinţifică a în­ mană, s-a făurit poporul gînd adesea pînă la secă­ în viaţa ţării. Pe măsura congresul de transformare zele pent
mitetului Politic Executiv tregii politici a partidului român. Acesta, asemenea tuirea economică a ţărilor creşterii forţei sale nume­ a Partidului Socialist «în XIV-lea,
al C.C. al P.C.R. din a- şi statului nostru, la des­ înaintaşilor săi, a trebuit române, ceea ce a lipsit rice, a întăririi conştiinţei partid comunist. Sub con­ oadâ au
prilie 1988, la marele fo- făşurarea cu succes a ope­ să poarte necurmate lupte societatea românească de de. sine, a organizării po­ ducerea partidului comu­ rie de gr
' rum democratic din no­ rei de edificare a noii o- pentru apărarea identităţii vaste resurse, atît de ne­ litice şi profesionale, a asi­ nist s-a acţionat pentru de îneălc
iembrie 1988 şi la Plenara rînduirî; într-o deplină u- sale etnice, a libertăţii pă- cesare dezvoltării şi pro­ milării, ea o călăuză în întărirea unităţii de acţiu­ socialiste;
C.C. al P.C.R. din apri­ nanimitate de gînd şi sim­ mîntului strămoşesc. Aşa gresului său economico- acţiune, a principiilor so­ ne a clasei muncitoare în tendinţe
lie 1989. Documentele pen­ ţire, oamenii muncii din cum se subliniază în Te­ social. în anumite părţi ale cialismului ştiinţific, cla­ lupta împotriva exploată­ faţa strai
tru forumul comuniştilor ţara noastră au expri­ zele pentru Congresul al teritoriului românesc ocu­ sa muncitoare ş-a afirmat rii capitaliste. pentru o mat cu p
români sintetizează dez­ mat tovarăşului Nicolae XIV-lea, una dintre resur­ paţia străină a încercat drept forţa socială cea mai viaţă mai bună şi demnă. cepţii c
baterile ce s-au desfăşu­ Ceauşescu profunda lor sele de tărie ale populaţiei însăşi anihilarea fiinţei et­ înaintată, consecvent revo­ Patriotismul fierbinte, înal­ forţa şi c
rat, pe baza acestor expu­ recunoştinţă pentru modul autohtone în confruntarea nice a românilor, amenin­ luţionară în lupta pentru ta responsabilitate politică toare ale
neri, în organizaţiile de strălucit în care se asigu­ cu vicisitudinile vremurilor ţare gravă ce a solicitat lichidarea asupririi de ori­ ale partidului comunist au re, ale îi
partid, de masă şi obşteşti, ră înfăptuirea neabătută a a reprezentat-o capacitatea întrebuinţarea energiilor ce fel, pentru edificarea fost probate de vasta sa popor; is
cu întregul popor, dezba­ principiilor f undamen tale sa de a-şi constitui de tim­ creatoare ale poporului socialismului. Aşa cum se activitate revoluţionară român, a
teri care, prin sfera de ale socialismului, aplica­ puriu formaţiuni statale nostru pentru apărarea fi­ subliniază în Tezele pen­ consacrată unirii ■ maselor rii sale a
' cuprindere, durata şi pro­ rea creatoare a legităţilor proprii, apte nu numai să inţei de neam periclitate, tru Congresul al XIV-lea. populare într-un larg front turate, tc
funzimea lor, s-au trans­ generale la condiţiile con- asigure dezvoltarea econo- deturnîndu-le astfel de la clasa muncitoare din ţara de luptă împotriva fascis­ cînd seric
format într-un autentic crct-istorice ale ţării noas­ mico-socială, dar să şi re­ eforturile fireşti spre pro­ noastră şi-a făurit de tim­ voltării si
referendum în cadrul că­ tre, corespunzător coman­ ziste cu succes oricăror păşire. Istoria româneas­ puriu forme de organiza­ mului, revizionismului şi Partidul
ruia naţiunea noastră so­ damentelor fiecărei etape presiuni din afară, să gă­ că pune, astfel, în relief re proprii, fapt de mare războiului, pentru apăra­ aceste fei
rea integrităţii .şi suvera­
cialistă .şi-a exprimat ade­ a construcţiei socialiste. In sească modalităţi optime concluzia că asuprirea însemnătate pentru desfă­ nităţii patriei. Aceste pu­ greutăţile
ziunea deplină la politica virtutea acestei convin­ de răspuns problemelor străină, politica de forţă şurarea cu succes a luptei ternice bătălii revoluţiona­ să mob
partidului şi statului, ata­ geri, toţi comuniştii, în­ fiecărei epoci. a marilor imperii repre­ revoluţionare şi pentru re au culminat cu marea muncii di
şamentul faţă de valorile tregul popor român au pri­ O treaptă superioară în zintă o frînă puternică în îndeplinirea misiunii sale demonstraţie patriotică, desfăşura:
proprii noii orînduiri. A- mit cu profundă satisfac­ cadrul acestui proces a calea împlinirii aspiraţii­ istorice. Astfel, în anul antifascistă şi antirăzboi­ operei de
ceste dezbateri au ilustrat ţie hotărîrea Plenarei C.C. constituit-o făurirea state­ lor îndreptăţite ale unui 1893, încununîndu-se un orîriduiri,
încă o dată cu pregnanţă al P.C.R. din. 27—28 iunie lor feudale — Transilva­ popor, dar nu pot dura la amplu şi statornic efort nică de la 1 Mai 1939, în tinua cor
profundul democratism al a.c. cu privire la reale­ nia, Muntenia, Moldova; nesfîrşit, oricît de puter­ de descifrare a realităţilor organizarea şi desfăşurarea taţii soci;
societăţii româneşti con­ gerea tovarăşului Nicolae emanaţie a unuia şi ace­ nici ar fi cei ce le încar­ şi tendinţelor societăţii ro­ căreia o contribuţie deter­ în desf,
temporane. conferind do­ Ceauşescu la Congresul al luiaşi popor, răspunzînd nează, dacă acel popor îşi mâneşti, de asimilare crea­ minantă au avut tovarăşul lucrările
cumentelor pentru Congre­ XIV-lea, în funcţia de se­ unor necesităţi vitale de consacră toate forţele, toa­ toare a principiilor socia­ Nicolae Ceauşescu, tovară­ AL IX-Ll
sul al XIV-lea girul sim­ cretar general al partidu­ afirmare pe plan intern şi şa Elena Ceauşescu. Valo- sens cu
ţirii şi gândirii întregului lui, vizînd în aceasta che­ extern a poporului, struc­ rificînd tezaurul experien­ lui partid
nostru popor, al voinţei zăşia continuei ascensiuni turile politico-statale ro­ ţei bătăliilor antifasciste şi por, to\
sale de a înfăptui neabătut a procesului revoluţionar mâneşti făurite în zorii E- Consultaţie in sprijinu! antirăzboinice din dece­ Ceauşescu
strategiile de dezvoltare în ţara noastră, a înaintă­ vului Mediu şi-au dovedit niul al IV-lea, partidul s-a fruntea p
economico-sociaie. rii patriei pe noi şi noi viabilitatea, străbătînd aflat în anii grei ai răz­ pm uitat
în cadrul acestei largi trepte de progres şi civi­ veacurile în pofida unor participanţilor la învăţămîntul boiului hitlerist în primele cc 'ă i
dezbateri naţionale s-a dat lizaţie. grele şi complexe împre­ rînduri ale luptei, organ!- vărată ră:
jurări istorice, constituin- zînd şi însufleţind po­ carP” d iu
Formarea poporului român şi continuitatea du-se în factori de seamă politico-ideologic de partid porul, mobilizîndu-i ener­ forum co
existenţei sale în vatra strămoşeasca ; ai progresului economico- giile pentru asigurarea vii­ 24 de ai
lupta necurmată pentru libertate socială social în această parte a torului liber, democratic prezentat
demn al României.
Nicolae i
şi naţională, pentru unitate şi independenţă Europei. Trăinicia, dura­ te capacităţile, toate resur­ lismului ştiinţific, un în­ Partidul Comunist Ro­ treprins <
bilitatea lor s-a datorat şi
Tezele pentru Congre­ muncii, prin însuşirea con­ faptului că între cele trei sele sale de tărie acestor treg drum de luptă şi or­ mân are meritul nepieri­ riguroasă
sul al XIV-lea, magis­ cluziilor dezvoltării istori­ ţări româneşti s-au dez­ idealuri. Aşa cum a făcut ganizare muncitorească, de tor de a fi organizat şi că a prir
trala cuvântare rostită ce, a învăţămintelor lupte­ voltat legături multiple, poporul român de-a lungul centralizare la scară na­ condus poporul la victoria strucţiei s
la P l e n a r a C.C. al lor îndelungate împotriva ce au dobîndit sub scep­ unei lungi epoci jalonate ţională, s-a făurit Parti­ revoluţiei de eliberare so­ du-se juc
P.C.R. din 27—28 iunie exploatării şi asupririi, trul lui Mihai Viteazul cea de revoluţiile de la 1784, dul Social-Democrat ai cială şi naţională, antifas­ de acţiun
a.c. de către tovarăşul pentru o viaţă mai bună, mai înaltă expresie, înfăp- 1821 şi 1848, de marile bi­ Muncitorilor din România, cistă şi antiimpenaiistă rientări 1;
Nicolae Ceauşescu între­ liberă şi independentă. tuindu-se unirea ţărilor ruinţe de la 24 ianuarie stat major marxist al moment epocal în istoria pentru co
prind o aprofundată ana­ „România, poporul nostru - române sub un domnitor 1859, 9 Mai 1877, 1 Decem­ muncitorimii române, li­ României. Lichidînd pen­ ţă a pro
liză a dezvoltării generale arăta tovarăşul NICOLAE român, realizare epocală brie 1918. nul dintre primele partide tru totdeauna dominaţia noii orînd
a poporului român, din CEAUŞESCU — au ajuns în care era întruchipată, în opera teoretică a se­ muncitoreşti europene ce imperialistă, glorioasa re­ tră. Conc
adîncuri de vreme şi pînă Ia un asemenea nivel de alături de valoarea geniu­ cretarului general al parti­ au înscris pe stindardul voluţie declanşată la 23 mat cu I
în actualitate, evidenţiind dezvoltare incit se impu­ lui politic al- marelui domn. dului se subliniază cu de luptă înlăturarea orân­ August 1944 a deschis ca­ partidului
marile procese şi momen­ ne ca o necesitate vitală voinţa de unitate a po­ pregnanţă faptul că idea­ duirii întemeiate pe asu­ lea înfăptuirii unoi pro­ de sine s
te ce jalonează istoria o analiză, chiar foarte suc­ porului nostru. Tocmai a- lurile independenţei şi li­ prire şi inegalitate socială, funde prefaceri revoluţio­ litieă, str
noastră naţională, liniile cintă, a drumului parcurs ceasta a făcut ca măreţul mitaţii naţionale au ani­ construirea societăţii so­ nare în societatea i omâ-
de forţă ale existenţei sa­ în istorie, de la primul stat act de la cumpăna veacu­ mat neîntrerupt de-a lun­ cialiste. Bogata experienţă nească, a creat condiţiile Sarcin
le. marile lecţii şi învăţă­ centralizat al dacilor, de rilor al XVI-lea şi al gul veacurilor eroica luptă acumulată în această eta­ ca poporul să-şi făurească
minte pc care aceasta le acum 2060 de ani, şi pînă XVII-lea, deşi s-a desfă­ a poporului nostru, care a pă de partidul clasei mun­ viitorul aşa cum îi doreş­ prii
pune în lumină. Abordînd în prezent. Este necesar cut la suprafaţă prin in­ pus mai presus de orice citoare avea să fie ridica­ te, să asigure adevărata men
trecutul într-un asemenea ea, în cadrul dezbaterilor tervenţia unor mari puteri păstrarea fiinţei de neam, tă pe o treaptă superioară independenţă a ţării. al rc
moment în care ţara se în partid şi cu toţi oame­ ostile, să dăinuie peste a libertăţii gliei străbune.
află cu privirile aţintite nii muncii, să fie pusă cu timp în inimile şi conştiin­ O dată cu trecerea la Etapele procesului revoluţionar unitar
spre viitor, spre noile ori­ putere în evidenţă lupta ţele româneşti. dezvoltarea capitalistă a de construire şi dezvoltare a noii orînduiri în vii
zonturi deschise muncii poporului român pentru Tezele pentru Congre­ ţării a avut loc .şi un pro­
sale de documentele Con­ formarea sa, a limbii şi sul al XIV-lea, cuvân­ ces de puternică penetra­ în România Cunoaşte
gresului al XIV-lea. se­ culturii proprii, pentru tarea tovarăşului Nicolae ţie în economia naţională realizat apoi noi şi impor­ roice şi îr
cretarul general al partidu­ realizarea naţiunii române, Ceauşescu la recenta Ple­ a capitalului şi monopolu­ Tezele pentru Congresul tante reforme democratice, porului m
lui a dat o nouă expresie a statului naţional uni­ nară a C.C. al P.C.R. sub­ rilor străine. Interesate în al XIV-lea evidenţiază am­ iar la 30 Decembrie 1947 în concep
adîncii preţuiri pe care tar". liniază, pe baza unei ri­ obţinerea în timp scurt a plitudinea .şi profunzimea a fost proclamată Repu­ secretarul!
partidul o acordă istorici, Tezele pentru Congresul guroase analize ştiinţifice, unor profituri maxime, procesului revoluţionar de­ blica, poporul devenind varăşul N
muncii şi luptei innintaşi- al XIV-lea evidenţiază ră­ faptul că dominaţia străi­ ele au impus condiţii one­ clanşat în august 1944, vas­ astfel stăpîn deplin ai cleş­ temelia în
lor. convingerii, statornic dăcinile istorice adinei ca­ nă (otomană, habsburgică, roase participării lor la e- titatea sarcinilor pe care ti neioi sale. Anul 1948 — ideologice
afirmate' după Congresul re îi leagă pc români de ţaristă) a ţinut sute de fortul de dezvoltare econo­ şi le-a asumat şi soluţio­ cative de
al IX-lca. că nimic nu se vatra pc care trăiesc; prin ani în loc dezvoltarea ţă­ mică. ştiinţifică şi cultu­ nat în. acest răstimp po­ cu hotărâtoarele sale eve­ voltare a
poate edifica durabil, trai­ strămoşii loi geto-daei, a- rilor române, a provocat rală în care se angajase porul român. în prima sa nimente (făurirea partidu­ tcrnice se;
nic fără cunoaşterea tre­ ceste legături coboară pînă daune şi suferinţe incal­ ţara pentru a înlătura ră­ etapă (23 August 1944 — lui unic al clasei munci­ vingeri r
cutului, fără aprofundarea în urmă cu patru milenii, culabile poporului nostru, mânerea în urmă. Aceasta 30 Decembrie 1947) au fost toare, naţionalizarea prin­ conştiinţei
tezaurului experienţei is­ dobîndind astfel o trăini­ a împiedicat veacuri la’ a avut drept urmare ne­ înfăptuite obiectivele re­ cipalelor mijloace de pro­ ceasta p<
torice — acest bun de ma­ cie şi vitalitate impresio­ rînd împlinirea aspiraţii­ mijlocită acapararea de voluţiei popular-democra- ducţie) — a marcat trece­ nele şi c
re preţ al poporului; se nante. Au fost milenii de lor sale naţionale. Secole către cercuri monopoliste, tice. Energiile ţării au fost rea la o nouă etapă, cea partid, ini
reliefează pregnant încă o creaţie istorică amplă, de de-a rîndul, teritoriul ro­ subsumate în acest răs­ a revoluţiei şi construc­ muncii f
dată, contribuţia determi­ bogată şi efervescentă via­ mânesc a fost de nenumă­ bancare străine a unor im­ timp participării ţării la ţiei socialiste. în faţa trebuie să
portante resurse naţionale,
nantă a secretarului gene­ ţă materială şi spirituală, rate ori teatrul unor con­ războiul antihitlerist, Ro­ partidului, a poporului se fundarea c
ral al partidului la afir­ încă de la începuturi. Ast­ fruntări acerbe între ma­ spolierea lor nemiloasă, mânia contribuind la re­ afla sarcina de a asigura îndelungat
scurgerea unei mari părţi
marea unei noi concepţii fel, geto-dacii au fost fău­ rile puteri vecine, dornice ducerea lui cu peste 200 înaintarea ţării pe o nouă pentru lib
privind rostul şi menirea ritorii unei originale civi­ să, se înstăpînească aici a avuţiei ţării în afara zile, refacerii economiei cade de dezvoltare, care să naţională,
hotarelor acesteia, ceea ce
istoriei în perioada con­ lizaţii. ce a intrat în strân­ pentru un timp cît mai în­ naţionale, îndeplinirii al­ determine într-un timp cît denţă şi i
temporană, la cercetarea se şi fertile raporturi cu delungat; aceasta a dus a făcut ca încă multă vre­ tor grele obligaţii externe; mai scurt progresul acce­ rea obiect
şi studierea trecutului în cele mai înaintate civili­ la distrugerea şi înstrăina­ me România să rămînă o concomitent, ilustrîndu-se lerat al societăţii româ­
spiritul obiectivitătii şi ri­ zaţii ale vremii; geto-dacii rea unor nepreţuite valori ţară slab dezvoltată din marea nevoie a primenirii neşti, dezvoltarea sa mul­ r’ $ proces
gorii ştiinţifice, la înlătu­ şi-au aşezat statornic tra­ materiale şi spirituale, a punct de ved ■ o economic, din temelii a vieţii ţării, tilaterală. într-o primă pe­ faptului
rarea unor aprecieri şi in­ iul sub semnul unor înal­ dezorganizat temporar via­ să cunoască ritmuri şi pro­ acut resimţită de întregul rioadă (.1948—19G5) a aces­ voinţă şi a
terpretări minimalizatoare te principii şi valori mo­ ţa cconomico-socială, a cos­ grese lente de creştere c- popor, s-au desfăşurat am­ tei etape, transformările lui a repri
cu privire la forţa de crea­ rale, care le-au atras res­ tat mari pierderi de vieţi conomică. ple şi susţinute lupte so­ revoluţionare au asigurat zintă un i
ţie a pooprului român dc-a pectul şi preţuirea contem­ Apariţia şi afirmarea mişcării muncitoreşti — ciale pentru dezvoltarea înlăturarea exploatării o- tărie. Acti
lungul veacurilor. Supu- poranilor şi care au fost democratică, pentru o nouă mului de către om, orga­ educativă
nînd unei atente examinări păstrate de poporui român: etapă superioară în lupta poporului român termine pr
ştiinţifice, obiective dru­ dragostea de adevăr şi pentru libertate socială şi naţională. alcătuire a structurilor so- nizarea şi dezvoltarea pe fleteşti, să
baze socialiste a industriei,
mul prin vreme al poporu­ dreptate, setea de liberta­ Lupta clasei muncitoare şi a partidului ei politic cial-politice şi economice. agriculturii, a tuturor sec­ ţăminte de
lui român, s-a pornit tot­ te. cinstea, omenia, hotă- revoluţionar pentru răsturnarea vechii orînduiri Urmare a celor mai larg tică pentri
odată de la adevărul că rîrea de a fi singur stăpîn cuprinzătoare bătălii so- toarelor de activitate. în­ un popor i
făurirea noii orînduiri se pe soarta sa. şi trecerea Ia edificarea noii societăţi cial-politice din istoria pa­ făptuirile acestei perioade rioasă, ci
realizează prin încorpora­ După cucerirea unei Analiza riguros ştiinţifi- tre procesele cele mai im- triei, la 6 Martie 1945 a au fost obţinute în con­ forţă de c
rea tuturo’- trnditii'or pro­ mari părţi a Daciei de că­ că a trecutului naţional portante petrecute pe plan fost instaurat guvernul diţii complexe. trebuind ton tică voc
gresiste ale oamenilor tre romani, în cadrul u­ învederează că unul din- ' social în România, încă de muncitoresc-ţărănesc; s-au să fie depăşite nu puţine păcii şi a p