Page 91 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 91
Paq 3
9 854 & MARTI, 25 IULIE 1989
sa revoluţionară, funda
e mentând ca principiu esen CAMPANIA AGRICOL* DE
ţial de acţiune aplicarea
creatoare a adevărurilor
general valabile şi a prin
e cipiilor socialismului ştiin
ale ţării noastre, la spoe Asigurarea bazei furajere - preocupare permanentă
ţific la condiţiile concrete
nte ungj, o- ticul nostru naţional, la
latoarC^e'o cerinţele fiecărei etape is Conducerea asociaţiei e- ce se depozitează pentru pective, echipa de udători
•rgură. Aşa torice. S-a pus, astfel, ca conomice intercooperatiste perioada de stabulaţie. In condusă de Petru Raita în-
iază în Te- păt dogmatismului, şabloa de la Chimindia se pre afară de cele 2 800 tone deplinindu-şi cu conştiin
/ongresul al nelor şi închistării în gîn- ocupă permanent şi cu în suculente, din care o bună ciozitate sarcinile încre
ceasîă pcri- dire, s-a rupt hotârît cu treaga răspundere de va parte o reprezintă senai- dinţate.
x>mise o se- teoria „modelului unic", lorificarea cît mai deplină fînud, s-au mai depozitat, Merită, de asemenea, e-
dc abuzuri, cu ploconirea sterilă în a posibilităţilor existente din două coase, 900 • tone videnţiate eforturile ce le
ie legalităţii faţa unor idei şi forme de pentru asigurarea din pro fin de lucerna. Evident, depun la transportul ope
. manifestat organizare a vieţii sociale rativ şi depozitarea fără
loconire in străine sau chiar în con ducţie proprie a bazei fu cantitatea de fibroase va pierderi a nutreţurilor lu
i, s-au afir- tradicţie cu realităţile şi rajere. O dovadă conclu spori considerabil prin re- crătorii din cadrul asocia
teze şi con- tradiţiile naţionale, s-au dentă în acest sens o re ţiei, între' care se detaşea
subapreciau deschis largi porţi gîndirii prezintă şi faptul că — ză Fabiu Marinuţ, Cornel
tatea crea vii şi spiritului creator, aşa cum ne relatau şefii A.E.i. Chimindia Pescar, Grigore Chcrecheş,
şi muncitoa- nutrite din sevele realită de fermă Florica şi Aron
ilui nostru ţilor şi capabile să fertili Henţ —, producţia de lap Ion Pescar, Dumitru Co
poporului zeze la rîndu-Ie munca şi te marfă a unităţii este cu colta de lucerna ce se va vaci şi alţii.
>ii şi cultu- lupta poporului. O însem peste 600 hl mai mare faţă realiza la coasele urmă Folosind în mod chib
: grav dena- nătate fundamentală a a- de cea realizată în ace toare. zuit condiţiile prielnice din
icestea adu- vut repunerea în drepturi- eaşi perioadă a anului tre-- acest an, colectivul de
daune dez- le ei legitime a glorioasei cut sporul obţinîndu-se tn prezent, o parte din muncă al A.E.I. Chimin
>te a patr iei, istorii naţionale, a înde pe seama îmbunătăţirii forţele asociaţiei sînt con dia asigură cantităţi spo
lăturat însă lungatelor tradiţii progre cantitative şi calitative a centrate la transportul pa rite de nutreţuri, de bună
ie, a învins siste, revoluţionare ale po bazei furajere. ielor, din cele 1 500 tone calitate — temelie sigură
•utc, reuşind porului, restabilindu-se a- grosiere planificate fiind
e oameni' dcvărul istoric cu privite Pe lingă preocuparea, de depozitate peste 250 tone. a obţinerii unor producţii
:
a noastră la la formarea şi dezvoltarea, a creşte recolta la hectar O importantă sursă de .şi venituri superioare d n
:u succes a acestuia, la marile mo la toate plantele de nutret asigurare a nutreţurilor o sectorul zootehnic, a înde
icare a noi’ mente şi procese ce i-au cultivate, s-a avut în ve constituie culturile duble, plinirii obiectivelor ce-i
urînd con- jalonat existenţa, la ines dere şi asigurarea unei bu revin din programele ju
are a socie- timabila lui contribuţie :a ne structuri a acestora, în acestea ocupînd în prezent deţene de dezvoltare a
progresul material şi spi sensul că leguminoaselor 160 de hectare. Pentru a
rca acesteia ritual a! umanităţii. Isto li s-a acordat o atenţie spori recolta la unitatea de zootehniei, de autocondu-
vIGUESUbUI ria a redevenit astfel o suprafaţă, pe lîngă lucră cere şi autoaprov’zionnre
:înd, în con- autentică şi emoţionantă deosebită, lucerna dcţinînd rile de întreţinere, se apli teritorială.
nca întregu- carte de educaţie şi învă o pondere tot mai însem
îtregului po ţătură. de demnitate naţio nată în stocul de furaje că udări pe terenurile res NICOLAE TÎRCOB
ri Nicolae nală. un factor hotărîtor
ost ales în al întăririi conştiinţei de
ului. au re- sine a naţiunii.
mor ->t de Congresul al iX-lea a V A Ţ A j Paşi viguroşi pe calea
ilă. ade- inaugurat cea mai rodnică
e istorică. In epocă a istorei ţării. în a-
lor r“areini ceşti ani înfăptuindu-se dezvoltării multilaterale
st de acum rele mai cutezătoare pro \
1 raportului grame de dezvoltare eco- \
tovarăşul nomico-socială perfecţio- (Urmare din pag I) gă a tehnologiilor moder litar-gospodăresc. S-a con- l
şescu s-a in- nîndu-se necontenit orga 4 ne de lucru, extinderea turat astfel centrul civic !
rofundată şi nizarea si conducerea vie trundă in gospodăriile oa mecanizării au dus la tri cu blocuri confortabile, do- 4
iză ştiinţifi- ţii sociale, făurinrlii-se un menilor. plarea producţiilor agri tate la parter cu spaţii co- ^
■tape a con- sistem larg democratic, Cu 24 de ani in urmă, cole. De altfel, de la a- merciaie şi unităţi preş- 1 rius şi Geza, nepoţii şi cum
iste. stabil'n- dezvoltîndu-se conştiinţa o dotă cu Congresul al proape 4 milioane lei, va latoare de servicii pentru ' nata înhumarea va avea loc
azi, 25 iulie, ora 15, lu cimi
ise direcţii nouă socialistă: a sporit IX-lea al partidului, ~are loarea producţiei unităţi populaţie. Străzile au iost \ tirul din Simeriâ. (14370)
incipii şi o- necontenit prestigiul inter a ales in suprema funcţie lor agricole din comună a modernizate şi asfaltate, l • PIOS omagiu celui Iubit
regretat,
TATOIU
lupr'nzătoare naţional al ţării. Fe teme de secretar general pe to ajuns acum la peste 11,5 s-au ridicat numeroase ca- .şi mult plecat fulgerător
SERGIU,
ta ascenden- lia roa’izărilor din anii varăşul Nicolae Ceauşescu, milioane lei. Continuu s-a se noi (95 la sută numai \ dintre noi, lăsînd adine îndu
ud edificării 1965—1980 s-a putut tre cel mai iubit şi stimat fiu dezvoltat şi întărit secto in ultimii 24 de ani) care \ reraţi tată, soră, frate, mătu
în ţara noas- ce la o nouă etapă a con al poporului nostru, pa rul zootehnic, oamenii a- au schimbat faţa satelor, i ANIVERSĂRI şă, cu familiile lor. Nu t©
vom uita niciodată. (14379)
1 a proci a- strucţiei noii orînduiri — triot şi revoluţionar încer cestor locuri liind price Concomitent s-au dezvoltat J 0 ADRESAM mulţumiri tu
CU ocazia aniversării a
•
îre dreptul ota va făuririi societăţii so cat, strălucit conducător al puţi crescători de anima şi modernizat, asigurind \ 110 de ani de viaţă, colegii de turor celor care nc-au ajutaD-
a-şi elabora cialist'" multilateral dez- partidului şi statului, şi le. In prezent, comuna cele mai bune condiţii de l ia formaţia anexe turbine, şi au fost alături de noi cînti
l-am condus pe ultimul drum
or l'nia po- vo'tate şi a înaintării Ro pentru cei peste 6 000 de Vaţa deţine 6 700 bovine, odihnă şi tratament, ve- / urează tovarăşului lor de pe iubitul nostru SP'RGID
muncă ŞUHA LUDOVIC, mul
a şi tacti-’a mâniei spre comunism. locuitori ai satelor comu 4 500 porcine, aproape chile băi din Vaţa, deve- 1 tă sănătate, fericire şi tradi TATOIU. Familia. (14379)
SlNTEM alături de prie
•
nei o inceput o nouă eta 3 000 ovine, revenind in nite astăzi•„ o frumoasă şi ţ ţionalul „La mulţi ani 1“ tenul nostru, Emil Groza, la
(H3f(i)
>rganelor şi organizaţiilor de partid pă. Cea mai dinamică, medie o Încărcătură de 3 cochetă staţiune balneo- i • AST.VZI, cînd cea dragă greaua încercare pricinuită
mai plină de împliniri şi- bovine pe gospodărie. ■ climaterică, unde se asi- > noua. Alina Savu, împlineşte de moartea tatălui său şi
educarea comuniştilor, a tuturor luminoasă din milenara is Tot in aceşti ani de am gură permanent 200 locuri \ 15 ani, tata, mania, sora şl transmitem condoleanţe fami
liei. Familiile Florea, Poenar
bunica Hozalia, din Ilărţăgani,
mun “ în spiritul mîndriei patriotice, torie a. acestor locuri. ple transformări înnoitoa de cazare şi masă. S-a 1 îi urăm multă fericire, noroc şl Vişan. (14357)
„Este, pe drept cuvint - re in Vaţa s-a dezvoltat dezvoltat continuu şi di- în viaţă şi tradiţionalul „La • PERSONALUL barului
ctulu, ^entru trecutul multimilenar sublinia profesorul Sabin şi activitatea industrială. versificat sistema unităţilor ) mulţi ani !“ (11324) „Turist" Germisara-Hăl, est©
alături de Groza Emil la ma
toporului nostru, al încrederii comerciale şi a celor preş- l rea durere pricinuită do moar
tatoare de servicii, numă- i V i N Z A R I tea tatălui. Sincere condolean
il socialist şi comunist al României „•fCDKŢLL HUNEDOARA - 45 DE ANI rul acestora ajungind în i ţe şi întreaga compasiune fa
miliei greu încercată. (14347)
istoriei e- înalt al întregii activităţi PE COORDONATELE SOCIALISMULUI" prezent la aproape 30 ma- ) • VI.ND Dacia 1300 stare • ÎMPĂRTĂŞIM tristeţea
gazine şi ateliere, iar vo- ţ bună. Deva, Aurel Vlaicu, 5f,
angatc a po- po’ i tico-educati ve trebuie lumul desfacerilor de măr- i telefon 18717. (143C4) familiei Groza, acum. Ia des
î constituie să-l reprezinte înţelegerea « Itinerar ia măreţul jubileu al puinŢi ♦ furi la peste 32 milioane ’ • VIND urgent, convenabil. părţirea de iubitul lor tată,
căruia îi aducem un pios o-
Dacia 1310 (55 000 km). Deva,
partidului, a deplină de către fiecare lei anual. Reţeaua învăţă- \ telefon 1874L (14372) magiu. Familia Mărginean.
u general, to- dintre fiii ţării a îndato Seiagea, directorul coordo Aşa se face că, ţărani din mintului şcolar şi preş co- l • VIND casă Oră.ştie, zonă (14347/143*8)
0
te Ceau.şeseu, ririi de a prelua şi duce nator al unităţilor şcolare moşi-strămoşi, locuitorii sa Iar cuprinde 16 şcoli (13 / nedemolabilă. Orăştie, telefon nunţă FAMILIA îndurerată a-
încetarea
fulgerătoare
ii activităţi mai departe ştafeta mun din comună, om ale cărui telor noastre - arăta cu sint noi, construite după ţ 47118. (14373) din viaţă a scumpului lor
VIND urgent, convenabil,
•
politico-edu- viaţă şi muncă, activitate mindrie Nicolae Pantea, anul 1965) şi cinci grădi- ^ cameră tineret, canapea cu DUTKON ALEXANDRU, far
nare şi dez- cii şi a creaţiei pentru ţa politică, culturai-artistică primarul comunei — au de niţc, in care învaţă peste i bibliotecă, dulap două uşi, macist. Ininormîntarca va
avea loc azi. 25 iulie, la ci
■r vii şi pu- ră. de a sc implica activ, sau obştească sint puse venit şi lucrători in indus 600 de copii. 1 mobilă bucătărie, maşină spă mitirul din Raia de Crlş. Fa
lat, televizor cu lămpi, lăzi
lente şi eon- permanent, cu toate ener de ani îndelungaţi in sluj trie. De la un atelier de Toate aceste realizări - \ pentru transport obiecte, lus miliile Dutkon si Zăgrean.
(I43GG)
uţionare. a giile şi puterile creatoare, ba progresului şi dezvoltă cărămidă, cu o producţie finea să sublinieze energi- 1 tre. Hunedoara, Pescăruşului, 0 REGRETAM dispariţia
2, bloc 18, scara C, aparta
•riotice. In a. în marea operă ce se des rii comunei - perioada cea de citeva sute de mii de cui primar al comunei — J ment 27. (14356) distinsului nostru vecin, far
ceti vă orga făşoară astăzi în patria mai densă in realizări pe lei pe an şi unul de tim- sint pentru oameni, sint ) • VÎNd video player Orion, macist DUTKON ALEXAN
DRU şi sfntem alături de fa
nizaţiile de noastră, de. a munci la toate planurile, în care plărie s-au dezvoltat, în rodul muncii lor. Inţele- i nou, telecomandă. Hunedoa milia greu încercată. Fami
aceşti ani, două adevăra
al front al cote calitative mereu mai ritmurile dezvoltării au gind deplin eroicele tim- 1 ra, telefon 16021. (14365) lia Popescu. (I436G)
• VIND pianină „Nocturno"
0
LOCATARII
din
blocul
ico-educative înalte de răspundere so depăşit cele mai optimiste te unităţi industriale - Bri puri pe care le trăim, ce- 1 şi combină muzicală, fabrica 2, scara 2, bulevardul Dr. Pe
igure apro- cială, de dăruire şi abne ginduri ale noastre". cele a- gada de calcită Vaţa, a tăţenii satelor, in Irunte cu ţ ţie japoneză „Sankaei" tru Groza, regretă trecerea
in
Intr-adevăr,
Barza
I.M.
Secţia
de
(pick-up, radio şi casetofon).
.aşterii luptei gaţie patriotică, cu con cherestea a şi I.F.E.T. Deva, cei peste 850 de comunişti, i Adresaţi Petroşani, telefon fulgerătoare în nefiinţă a bu
vecin,
farmacist
a poporului vingerea că unitatea na-, proape două decenii şi care a ajuns să livreze cit numără organizaţia 43933. (14381) nului lor ALEXANDRU şi
DUTKON
te socială şi ţiunii socialiste în jurul jumătate trecute de la produse şi la export. La noastră comunală de ) transmit sincere condoleanţe
tru indepen- partidului, al secretarului Congresul al IX-lea, agri acestea se mai adaugă şi partid, cu deputaţii — din i C O M E M O R A R E familiei îndurerate, (i 1371)
0 FAMILIA fng. Gruian A-
ite, înţelege- său general, munca har cultura socialistă a comu grupa de explorări geolo rindul cărora se cuvin ev/- / lexandru este alături de fa
nei a urcat ferm pe trep
a desfăşură- nică. spiritul gospodăresc tele producţiilor sporite. gice din satul Căzăneşti a denţiaţi Viorel Vlad, Sa- ) • FAMILIA Dan Silviu a- milia dr. Zăgrean la marea
istori'. j, a reprezintă chezăşia însăşi „Cu sprijinul statului şi I.P.E.G. Deva. Volumul veta Sireteanu, Sabina Mi- ţ nunţă cu nemărginită dure durere pricinuită de moartea
farmacist
tatălui,
DUTKON
unitatea de a înfăptuirii- programelor prin munca oamenilor — producţiei industriale este ciuţă, Carolina Ciorogaru, i re comemorarea a 10 ani de ALEXANDRU. Sincere condo
la despărţirea de iubitul lor,
ne a poporu- * de dezvoltare economico- arăta Laurenţiu Herbsi, acum de 75 milioane lei Voicu Florea, Maria Triia, 1 MIRCEA DAN, din Bnru. II leanţe si întreaga compasiu
itat şi repre- socială pe care şi le pro vicepreşedintele biroului anual. Iar iată de apro lovu Mihuf, Victoria Gli- ţ vom păstra mereu viu în ne. (14376)
0 OAMENII muncii din ca
cat izvor de pune acum ţara." a îna executiv al Consiliului ximativ 70 de persoane în gar şi Nicolae Nistor - l inimile noastre. (14361) drul Oficiului farmaceutic De
tea poli ti co- intării sale neabătute spre popular comunal - s-au anii 1950-1960, numărul acţionează cu abnegaţie ) va aduc un ultim pios oma
>uie să de- noi orizonturi de progres realizai ample lucrări de celor care muncesc in in iş dăruire patriotică pe ) D E C E S E giu farmacistului pensionar
nde trăiri su- şi civilizaţie, cu strălucire ameliorare şi creştere a dustria comunei a ajuns fronturile muncii din agri- i clin cadrul DUTKON ALEXANDRU, bun
coleg, om do aleasă omenie.
scă vii sim- configurate de documente potenţialului productiv al în acest an la peste 900. cultură şi industrie, pen- i .P.Tc. Deva sînt alături do Condoleanţe familiei îndolia
ndrie patrio- le programatice ale Con' pămmluiui, pe aproape Fireşte, creşterea puterii tru a intîmpina cu noi şi ) familia îndurerată la trecerea te. (14381)
tt MAMA, tata, bunica şl
în nefiinţă a celui care a fost
>artcnenţa la greşului al XIV-!ea 1000 hectare din cele 2 350 economice a comunei, dez însemnate succese cea de ţ MARC AVRAM. Sincere con rudele apropiate aduc alese
5 istorie glo- ha, cit este suprafaţa a- voltarea, o dată cu agri a 45-a aniversare a săr- i doleanţe. (11352) mulţumiri tuturor celor care
• ADUCEM un ultim oma
remarcabilă SILVIU ACHIM gricolă a unităţilor socia cultura, a ramurii indus bătorii de la 23 August şi > giu celui care a fost soţ, tată prin lacrimi, prezenţă, flori şl
sprijin au condus pe ultimul
;ic. cu o an- liste. Acestea, împreună triale, au dus la dezvol Congresul al XlV-lea al ) şi bunic, GTREADA PETRA- drum t>e c#*n r^vo a fost MA-
a rnunrii •, (P in zio'u' .,Sc!nteia" cu aplicarea pe scară Iar- tarea sa şi pe plan edi- partidului. i CHE. Solia Ileana, fiicele Do RTAXM sren»- din Mestea-
teniei. Sensul nr. 14593) rina şi Marieta, ginerii Ma- căn-Rrad. (143G7) i
