Page 92 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 92
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 854 • MARŢI, 25 IULIE 1989
Tovarăşul Hîcolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
au primit delegaţia organizaţiei judeţene de partid Constanţa
jf (Urmare din pag. 1) continuare vorbitorul — toral, edificiile de învăţă- agricolă a fost mai mare, mult iubite şi stimate to în această atmosferă vi
se daforeşte, în . mod hptă- mînt, ştiinţă şi cultură, în 1988, cu aproape 50 la varăşe secretar general brantă, de intensă trăire
socială a ţării, înflorirea rîtor, acelor uriaşe deschi noua înfăţişare a oraşelor sută faţă de media reali Nicolae Ceauşescu, mult patriotică, pionieri şi şoimi
şi creşterea prestigiului deri şi descătuşări de e- şi satelor dobrogene, în zărilor din cincinalul stimată tovarăşă Elena ai patriei au oferit cu
învăţămîntului, ştiinţei şi nergii determinate de Con seşi noile condiţii de via 1981—1985. Numai în a- Ceauşescu, urarea fier dragoste t o v a r ă ş u 1 u i
culturii româneşti, activi gresul al IX-lea al parti ţă ale oamenilor le dato cest an au fost puse în binte, scumpă inimilor Nicolae Ceauşescu, Iova-’
tate şi contribuţie care dului, la iniţiativa şi pe răm dumneavoastră. Con- funcţiune 40 obiective noi. noastre, de multă sănătate răşei Elena Ceauşescu bu
v-au înscris pentru totdea baza gîndirii profund ştiin stănţenii vă aduc prin nod, Vă rugăm, mult stimate şi fericire, viaţă îndelun chete de flori.'
una numele în galeria ce ţifice, vizionare, a dum cei prezenţi aici, prinosul tovarăşe secretar general, gată plină de satisfacţii şi Puternic mobilizaţi de a-
lor mai luminoase perso neavoastră,. mult iubite şi lor de recunoştinţă şi ce să primiţi legămîntul nos mari bucurii, neistovită • precierile şi îndemnurile
nalităţi ale . acestui neam, stimate, tovarăşe secretar le mai respectuoase mul tru solemn că vom acţio putere de muncă şi crea exprimate de secretarul
ale ştiinţei şi culturii • uni general Nicolae Ceauşescu. ţumiri. na cu devotament, în spi ţie pentru a conduce cu general al partidului,
versale. _ Conştienţi că tot ceea Vă raportăm, mult sti rit revoluţionar, pentru aceeaşi înţelepciune, clar membrii delegaţiei au dat.
Faptul că astăzi Româ ce s-a realizat în judeţul mate tovarăşe secretar ge înfăptuirea politicii Parti viziune şi fermitate parti din nou, tovarăşului,
nia se prezintă liberă şi Constanţa, ca de altfel în neral, că şi în perioada dului Comunist Român dc dul şi poporul în nobila Nicolae Ceauşescu asigu
înfloritoare, cu adevărat întreaga ţară, Canalul Du care a trecut din actualul înflorire multilaterală a operă de înălţare indepen rarea că oamenii muncii
independentă economie şi năre—Marea Neagră şi ra cincinal, beneficiind de României socialiste, de dentă, suverană şi mereu din judeţul Constanţa vor
politic, cu o industrie mo mificaţia sa Poarta Albă— îndrumarea şi sprijinul dezvoltare continuă a înfloritoare a scumpei face totul pentru înfăptui
dernă, cu o agricultură în Midia Năvodari, salba noi dumneavoate, al mult cooperării şi colaborării noaste patrii în Era co rea neabătută, ,a indicaţii
plin progres, cu un nivel lor porturi maritime şi stimatei tovarăşe Elena internaţionale, în vederea munistă. lor şi orientărilor primi
înalt de dezvoltare a ştiin fluviale, puternica flotă Ceauşescu, s-au obţinut asigurării păcii, securităţii A luat cuvîntul tovarăşul te, pentru obţinerea unor
ţei, învăţămîntului şi cul comercială, platformele pe succese remarcabile în şi progresului tuturor po NICOLAE CEAUŞESCU, rezultate cit mai bune în
!
turii, cu un sistem origi troliere din Marea Nea toate domeniile. Au fost poarelor, că vom face din secretar general al Parti toate domeniile de act -
nal, unic în felul său, de gră, prima citadelă a e- realizate în judeţ investi inestimabilul dumneavoas dului Comunist Român, vitate, pentru a întâmpina
organizare şi conducere nergiei nucleare a ţării în ţii de aproape 100 miliar tră exemplu călăuza lumi preşedintele Republicii So cu succese de seamă a
democratică a activităţii curs de finalizare, moder de lei, volumul producţiei noasă în tot ce vom între cialiste România. 45-a aniversare a revolu
în toate domeniile, care nele combinate şi platfor industriale a sporit cu prinde pentru înfăptuirea Cuvîntarea secretarului ţiei de eliberare socială şi
asigură participarea reală me industriale, vastele sis peste 60 la sulă, concomi neabătută a obiectivelor şi general al pântidului a naţională, antifascistă şi
a întregului popor la ela teme de irigaţii, planta tent cu îmbunătăţirea . in sarcinilor ce ne revin. fost urmărită cu deosebit antiimperialistă şi Con
borarea şi înfăptuirea pro ţiile de vii şi pomi, minu dicatorilor de eficienţă şi în aceste momente de interes şi subliniată cu gresul al XlV-lca al
gramelor de construire a natele construcţii turistice modernizarea structurii a- aleasă sărbătoare pentru însufleţite şi îndelungi a- Partidului Comunist Ro
noii societăţi — a spus în şi de agrement de pe li cesteiâ ; producţia globală partid şi ţară, vă adresăm, plauze. mân.
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
(Urmare din pag 1) cooperativizării, cit şi ale asigura baza materială şi dăm multă, multă atentie întreaga activitate ! (Cu- ctitorul dc geniu al Româ
politicii juste agrare a ştiinţifică necesară nu se dezvoltării echilibrate a vîntarca secretarului gene niei moderne, holărîrii tu
judeţul Constanta — din partidului, de acordare a obţine o agricultură avan ţării — a industriei, a ral al partidului a tost în turor comuniştilor, a în
1946 —, dar şi după aceea mijloacelor ' necesare — sată. Recoltele pe care le agriculturii, a ştiinţei, în delung şi puternic aplau tregii naţiuni, ca tovarăşul
am cunoscut şi urmărit tehnice, ştiinţifice, finan obţinem noi în Constanta văţămîntului, culturii, ac- dată dc toţi cei prezenţi, Nicolae Ceauşescu să fie
continuu cum şi-a desfă ciare — pentru dezvolta şi în întreaga ţară sînt . tivităţii ideologice, ridi dîndu-se astfel expresie reales la cel dc-al XlV-lea
şurat activitatea.' Constan rea agriculturii. Numai tocmai rezultatul acestei cării conştiinţei revoluţio sentimentelor de profundă Congres în înalta funcţie
ţa a fost primul judeţ în cooperativizarea în sine politici! nare a întregului partid dragoste şi preţuire ale de secretar general al
care s-a realizat coopera nu rezolvă problema. Ea De ce subliniez acest lu şi popor ! tuturor oamenilor muncii partidului — garanţia su
tivizarea agriculturii, cu creează un cadru organi cru ? Pentru că trebuie Cu aceasta, tovarăşi, din judeţul Constanta, din premă a înfăptuirii visu
32 de ani în urmă, şi anul zatoric — al marii pro să fim conştienţi că şi în vă mulţumesc încă o da întreaga ţară faţă dc tova lui de aur al poporului
acesta vedem atît roadele prietăţi —, însă fără a se viitor va trebui să acor tă şi vă urez succese în răşul Nicolae Ceauşescu, român — comunismul.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia parlamentară braziliană
Preşedintele Republica şi de progres la care vi exerciţiu al Republicii Fe viitor, întregul tineret va pacităţii lor de distrugere. fel progresul continuu al
Socialiste România, tova săm să fie tot atît dc a- derative a Braziliei salu învăţa, obligatoriu, 12 ani. De aceea, noi conside ţării, concomitent cu achi
răşul Nicolae Ceauşescu, proâpe de noi ca şi sen tul său, împreună cu cele Am dezvoltat puternic răm că situaţia se menţi tarea datoriei externe şi
a primit, luni, în staţiu timentele noastre de fra mai bune urări. ştiinţa şi' cultura, conside ne foarte gravă şi că lupta în acelaşi timp, cu ridi
nea Neptun, delegaţia ternitate". Consider — a arătat in rând că nu putem reali pentru dezarmare, şi în carea nivelului de trai ai
parlamentară braziliană, Arătînd că delegaţia continuare t o v a r ă ş u l za o societate în care primul rînd pentru dezar poporului.
condusă de Luiz Henrique parlamentară braziliană, Nicolae Ceauşescu — vi poporul să fie pe deplin mare nucleară, pentru e- Referitor la conflictele
Da SLlveira, primul secre ce cuprinde lideri ai par zita dumneavoastră ca o liber fără o înaltă ştiinţă liminarea armelor nuclea existente în diferite zone
tar al Prezidiului Executiv tidelor care au cea mai expresie o relaţiilor bune şi cultură. Am acordat o re, trebuie să stea în cen ale globului, tovarăşul
al Camerei Deputaţilor şi mare reprezentare în Con dintre România şi Brazi mare atenţie dezvoltării trul activităţii tuturor po Nicolae Ceauşescu a su
Congresului Naţional al gres, este deosebit de o- lia, a dorinţei comune de formelor democratice de poarelor, a parlamentelor bliniat că România se
Republicii Federative a norată de întrevederea a- a dezvolta şi mai mult re conducere a societăţii. de pretutindeni. pronunţă pentru soluţiona
Braziliei, care, la invita cordată ' de şeful statului laţiile dintre ţările noas îndeosebi după Congre în continuare, preşedin rea lor numai pe cale po
ţia Marii Adunări Naţio român, oaspetele a elogiat tre. sul al IX-loa al partidu tele Nicolae Ceauşescu ş-a litică, prin tratative. Tre
nale, efectuează o vizită activitatea . preşedintelui Refcrindu-se la drumul lui, a -subliniat in conti referit la faptul că, în buie să lăsăm fiecărui
în ţara noastră** Nicolae Ceauşescu, subli parcurs de tura noatră pe nuare tovarăşul Nicolae timp ce cheltuielile mili popor dreptul de a-şi ho
Conducătorul' delegaţiei niind că este o mare per calea dezvoltării economi Ceauşescu, am pornit de tare au atins niveluri uri tărî singur calea dezvol
a prezentat tovarăşului sonalitate nu numai pen ce şi sociale, tovarăşul la faptul că în România aşe *— circa 1 200 miliarde tării pe care o doreşte fă
ră nici un amestec din a-
Nicolae Ceauşescu un me tru România, ci şi pentru Nicolae Ceauşescu a rele trebuie să realizăm socia dolari —, situaţia ţărilor
saj din partea preşedinte întreaga lume, pentru is vat că sute de ani Româ lismul corespunzător con în curs de dezvoltare s-a fară. Numai aşa se pot
lui în exerciţiu al Repu torie. în acest cadru, s-a nia a fost sub dominaţia diţiilor şi voinţei poporu înrăutăţit. Chiar în ţările asigura stabilitatea şi pa
blicii Federative a Brazi dat o înaltă apreciere po imperiilor străine. Nici lui nostru. aşa-zis dezvoltate — in- cea în lume. Noi consi
liei, Paes De Andrade, ca liticii externe româneşti, după cucerirea indepen Am pornit ferm de la olusiv în S.U.A. —, a cres derăm că parlamentele au
o expresie a sentimente*- iniţiativelor şi demersuri denţei, din 1877, România concepţia că socialismul cut şomajul, sporeşte nu şi trebuie să-şi asume o
lor de prietenie, de admi lor întreprinse de pre n-a avut o adevărată in trebuie să-l realizăm cu mărul săracilor. Referin răspundere mai mare în
raţie şi respect pe care şedintele Nicolae Ceauşescu dependenţă, deoarece mo poporul şi pentru popor şi du-se la situaţia economi direcţia aceasta. Aş dori
tovarăşul
—-
a
arătat
poporul brazilian şi con în favoarea soluţionării pe nopolurile şi diferite so că în acest sens trebuie că mondială deosebit de Nicolae Ceauşescu — ca
ducerea ţării sale le nu cale paşnică, prin trata cietăţi străine stăpâneau să creăm formele organi gravă, tovarăşul Nicolae
tresc faţă de România şi tive a problemelor litigi cea mai mare parte a bo zatorice corespunzătoare, Ceauşescu a subliniat ro parlamentele noastre să
conlucreze mult mai larg
preşedintele ei. în mesaj oase care mai dăinuie în găţiilor ţării. De aceea care să permită participa lul extrem de negativ al în această privinţă.
se spune : diferite zone ale lumii, a România a rămas în fapt rea directă a poporului Ia datoriilor externe, care cu
„Domnule preşedinte, dezarmării, păcii şi cola o ţară slab dezvoltată. elaborarea politicii interne deosebire în cazul ţărilor Referindu-se la relaţiile
Este o mare onoare pen borării internaţionale. - în cei 45 de and de la şi externe, la realizarea ei. în curs de dezvoltare, se dintre România şi Brazilia
tru ţara noastră să vă în acelaşi timp, mani- revoluţia, de eliberare so? Acum discutăm în partid ridică la sume considera — pe care le-a apreciat
transmită dumneavoastră festîndu-.şi satisfacţia de cială şi naţională, anti şi cu întregul popor pro bile. ca fiind bune —, preşedin
prin preşedintele Republi a fi vizitat ţara noastră, fascistă şi antiimperialis gramele de dezvoltare pî- Refcrindu-se la achita tele ţării noastre a subli
cii în exerciţiu mesajul primul-seoretar al Prezi- . tă, şi în cei 40 de ani de nă în anul 2000 şi în u- rea în întregime de către niat că România este gata
şi doreşte să dezvolte larg
poporului brazilian, ce vă diului Executiv al Came construcţie socialistă. Ro nele domenii pînă în 2010. România a datoriei sale
va fi înmînat personal de rei Deputaţilor şi Congre- mânia a realizat trecerea Pentru a realiza tot ceea externe, tovarăşul Nicolae relaţii cu Brazilia în toa
delegaţia Braziliei, condu sillui Naţional al Republi de la o ţară âgrar-indus.- ce ne-am propus avem ne Ceauşescu a arătat că te domeniile.
în încheiere, tovarăşul
să de fostul ministru al cii Federative a Braziliei, trială slab dezvoltată la o voie de pace , de o largă ţara noastră a făcut efor
ştiinţei şi tehnologiei, de a arătat că parlamentarii tară industrial agrară, cu colaborare internaţională turile necesare atît din Nicolae Ceauşescu a urat
putatul federal Luiz Hen- ' din ţara sa au rămas plă o industrie modernă şi cu cu toate statele, fără deo considerente politice, cit o mai bună colaborare în
rique Da Silveirâ, primul cut impresionaţi de reali o agricultură avansată. sebire de orînduire soria- şi economice. Creditele nu tre popoarele şi ţările
secretar al Prezidiului E- zările remarcabile obţinu Faţă de acum 45 de ani lă. au ajutat la dezvoltare, ci, noastre, între parlamentele
xecutiv al Camerei Depu te de poporul român în realizăm o producţie in Referindu-se la situaţia dimpotrivă, deveniseră o României şi Braziliei şi a
taţilor şi Congresului Na dezvoltarea econornico-so- dustrială de 135 de orj internaţională actuală, to piedică în realizarea pro rugat să se transmită par
ţional. cială a patriei, îndeosebi mai mare în acest an şi varăşul Nicolae Ceauşescu gramelor economice şi so lamentarilor şi poporului
Sînt adinei legaturile ce în cei 24 de ani de cînd o producţie agricolă de 10 a arătat că s-au făcut ,g- ciale. Banca Mondială şi brazilian prieten cele mai
!
ne unesc cu Republica So p r e ş e d i n t e l e Nicolae ori mai mare. Pe această num ţi paşi. în . direcţia Fondul Monetar Interna bune urări de succes în
cialistă România, împotri Ceauşescu se află la con bază, venitul naţional a soluţionării unor proble ţional, cu sprijinul sau la dezvoltarea economico-so~
va oricăror discriminări ducerea ţării. în mod deo crescut de 40 de ori şi s-a. me, dar paşii sînt încă îndemnul monopolurilor şi cială, în întărirea inde
şi în lupta' pentru inde sebit a fost reliefat succe ridicat nivelul de viaţă al iniei, iar pericolele, care finanţei mondiale, căutau pendenţei şi suveranităţii
pendenţa ’şi suveranitatea sul important obţinut de poporului. Am reuşit să au rămas sînt deoseb't fie să impună şi României naţionale.
La primire au luat par
naţională. în special pen România prin achitarea realizăm vâsle construcţii mari. După cum este bine condiţii politice şi econo
tru dezarmarea nucleară, integrală a datoriei exter industriale, agrare, soda? '.cunoscut, armele nucleare mice, aşa cum au proce te Nicolae Giosan/ preşe
care constituie astăzi o ne. ic, locuinţe, şcoli, spitale, existente pot distruge lu dat şi procedează cu toa dintele Marii. Adunări Na
preocupare constantă a în continuare, a luat cu centţe de cultură. Acuni mea, de cîţeva' ori- în pre te ţările debifoafe. Prin ţionale, şi Mihail Nicu-
po,poarelor care se pro vîntul tovarăşul Nicolae 45 de ani -aproape ^0 la. zent, NATO discută să măsurile luate, ţara noas lescu, deputat.
nunţă pentru o pace un - Ceauşescu care a adresat sută. din populaţie nu ştia. modernizeze armele cu ra te a reuşit să aloce o A fost de fată ambasa
:
versală, trainică. calde mulţumiri pentru carte. Acum avem invă- ză scurtă de acţiune şi parte importantă din ve dorul Braziliei la Bucu
Să ne unim eforturile mesaj şi a rugat să se ţămînt obligatoriu de 10 tactice, ceea ce înseamnă nitul naţional pentru dez reşti, Milton Bezerra Ca
pentru ca Uimea de pace transmită preşedintelui în ani, iar, începînd de anul o creştere de 4 ori a ca voltare, asigurîndu-se ast brai. . .. . .. .