Page 94 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 94
P«q 7 DRUMUL SOCIALISMULUI N
m ii.
IN INTiMPiNAREA MARII SĂRBĂTORI
NAŢIONALE A POPORULUI ROMAN LA PANOUL DE ONOARE —
OAMENII, FAPTELE LOR DE MUNCĂ, « 19,00
19,25 Tcz
DE ÎNALT PATRIOTISM Congresul <
Noua capacitate de producţie a intrat în „ultima linie dreaptă" partidului -
sinteză a d
torice a
(Urmare din pag 1) Cioclei, Eugen Petrache, au încheiat lucrările afe credinţate oamenilor mun “ * profitului
loan Lăcătuş şi Vasile rente instalaţiilor de arde cii din brigada nr. 63, con „Un muncitor de elită... ţ socialist şi
mul, cantitatea şi de cali Pascu, împreună cu maiş re pentru gazul de cocs şi duşi dc maiştrii Petru Gre- patriei • 1
tatea solicitate de econo trii loan Pop .şi loan Po de curăţare hidraulică a cu şi Manole Nan, între portul feroviar uzinal. Un J tria - pro£
mia naţională. în ceea ce-i pa. din brigada nr. 52, fi colectorului şi efectuează care se remarcă prin ca vagon nu poate ii incărv ) tare • 20,1
priveşte pe cocsarii care nalizează calea do rulare probe la instalaţia de ar litatea lucrărilor executa cat, nu poate pleca in 1 cenii de îir
vor munci aici, o parte a maşinii de şarjare şi ce dere pentru gazul de fur te electricienii din echi cursă decit in stare bună, ? reje. Emisi.
dintre ci şi-au intrat în pele lui Ilie Manda, Vio- in deplină siguranţă a cir- J suri şi cin'
atribuţii, sing. Titus Bîl- Obiectivele de investiţii — realizate rel Irimia, Martin Katy. culafiei. împreună cu lo- \ ce, revoluţii
găr şi încălzitorii Teodor în discuţiile purtate cu varăşii mei de muncă am i Mîndria de
Băzăvan, Marinică Miha- integral, înainte de termen! o bună parte dintre con încheiat primul semestru . al Românie.
lache, Dănuţ Eugen efec- structorii ale căror nume cu o depăşire de peste 1 • 21,00 Im
tuînd cu atenţie măsurăto Reporter pe şantier lc-am consemnat aici, in unu la sută ia reparaţii ţ dere patrie
rile şi controlul orar al terlocutorii noştri au ţinut vagoane de marfă, in a- i Jionară a
procesului de încălzire a BATERIA BE COCSIFICARE nr. 3 CĂLAN să evidenţieze hotărîrea lor ceeasi perioadă am re- i pentru viilo.
bateriei. unanimă de a finaliza la condiţionat mai bine de 15 1 • 21,15 Cui
Prezenţa masivă a con termenul prevăzut toate tone piese de schimb di- ) 21,50 Tclcjui
structorilor din brigăzile lucrările, cinstind în acest verse pentru vagoane, am l
l.A.C.R.S. Hunedoara, nu lelalte lucrări conexe, res nal. La fel de harnici şi fel sărbătoarea naţională colectat şi trimis oţeiării- !
mărul mare al utilajelor pectiv protecţiile liniei de pricepuţi se dovedesc şi de la 23 August şi Con lor 126 tone fier vechi. 1 ilţADU
de ridicat şi transportat contact de la centrala de cei ce muncesc în brigada gresul al XlV-lea al parti
aflate în funcţiune în pe insuflat aer şi calea de ru nr. 51, formaţiile coordo dului. De asemenea, ei — Sinteţi şi secretarul ţ si ijxtuj
rimetrul noului obiectiv te lare a vagonului de ghi nate do sing. Augustin Rus şi-au exprimat întreaga a- organizaţiei de partid din i GEAMUL 1:
duc cu gîndul la stupul dare. De la brigada nr. 53, şi sing. Petru Rişcuţa a- deziune faţă de Hotărîrea — Avem m ulţi muncitor atelier. Cum reuşiţi să in- ? programul d
Sfatul medic
de albine. Intr-adevăr, aici sing. Mircea Motoc nc-a fiîndu-sc angrenate cu toa Plenarei C.C. al P.C.R. din buni, meseriaşi destoinic depiiniţi in bune condiţii ) zi fu agric
se munceşte cu pasiune şi ajutat să consemnăm fap- te forţele la toaletarca ma 27—28 iunie a.c. privind in atelierul nostru de re cele două sarcini — poli- ( Radiojurnal:
răspundere, toate colecti feie de muncă ale insta sivului ceramic şi turna r e a l e g e r e a tovarăşu paraţii vagoane — ne spu ti că şi profesională ? presei; 8,10
Iod iilor 9,0
vele aflîndu-se cu lucrările latorilor' din echipele lui rea blindajelor. Montarea lui Nicoiae Ceauşescu, la nea tovarăşul Dum itru Ivă — Eu aş spune că una ştiri; 9,03
în graficele prevăzute. loan Sandu, Vasile Boeă- şi punerea în funcţiune a cel de-al XlV-lea Congres, nică, secretarul comite tu se completează pe alta. nseultfitorilo
letin do Ştir
Pe platforma din faţa neţ, Mihai Lazăr, Emil aparaturii de măsură şi în funcţia supremă de se lui de partid de la uzina îndeplinirea sarcinilor p r o- tec pentru
celulelor bateriei, dulghe Neag, lăcătuşilor conduşi control, acţionările şi ali cretar general al partidu nr. 7 — transporturi lero- fesionale înseamnă, de lor“. Creaţi
rii, lăcătuşii, zidarii şi de Vasile Tîrnoveanu. mentările electrice sînt în lui. via re din Com binatul si lapt, realizarea cit mai temporane;
late; 10,10 S
fierar-betoniştii din echi loan Vcriguschc, Dumitru derurgic Hunedoara. Prin bună a atribuţiilor pe ca ţii folcloric
pele conduse de Dumitru Ariciuc, Titei Tosun. care tre cei mai vrednici se nu re le avem pe linie po 11,25 Muzică
II u letin de
Pregătirea politico-ideoiogscă mără şi loan Merian, un litică. Aşa ne îndeamnă, ţ Armonii co
meseriaş vrednic, de înal aşa ne îndrumă secreta- misiune de
Din comoai
„Patrie română, a comuniştilor — preocupare tă calilicare profesională, rul general al parti n 13,00 Dc Ia
care împreună cu echipa dului, tovarăşul Nicoiae \ Avanpremic
Ceauşescu. Consider că ^
Operei
15.13
ţară de eroi“ importantă a organizaţiei de partid sa îşi realizează exemplar cea mai bună dovadă a i — lîcţiui
P* U“ dc
fiecărei
sarcinile
zile
de
muncă. Vagoanele care înaltei conştiinţe a comu- > riţw.. 'fie vi st
fie Şi folc
(Urmare clin pag 1) concurs, tabăra le prileju (Urmare din pag. 1) ing. Zeno Halmagi, şeful trec prin miinile muncito tristului este îndeplinirea ţ diojurnal;
ieşte purtătorilor cravote- secţiei. Iată de ce., rapor- rilor din echipa pe care o exemplară a sarcinilor de i tute*; 10,25
talent şi înclinaţie spre lor roşii cu tricolor şi în — Deşi rezultatele obţi lîndu-ne permanent la ce conduce ies pe poarta a- la locul de muncă. In ate- . cciui dc a
Krcs“ — c
creaţia literară şi artele treceri sportive şi de expri nute în ultimii ani atestă rinţele şi exigenţele actua telierului in stare tehnică Herul nostru am reuşit să ) ti ce, revolt
plastice. Ea le oferă tutu mare a fanteziei în crea o mai bună organizare şi lei etape de dezvoltare a perlectă, pentru a asigu întronăm o asemenea re- \ Interpreţi
populară;
ror participanţilor acazia rea măştilor pentru car desfăşurare a activităţii antreprizei — punerea în ra transportul in deplină gulă: comuniştii să lie l dc ştiri; r
de a ne cunoaşte judeţul, navalul cu care se vor în politico-educaitive, nu ne funcţiune a centralelor hi siguranţă al produselor si mereu in fruntea întrece- ^ te econom
vatră strămoşească a po cheia manifestările perioa putem declara mulţumiţi droelectrice de pe Rîu derurgice din şi in com bi rii socialiste, să fie deci J tecc din f
porului şi a limbii româ dei. — ne-a precizat ing. loan Mare — aval — şi la fap natul nostru. exemple de dăruire şi ab- ^ temporan;
spiritul Ici
ne, ţinut încărcat de ‘S- Fa-za naţională a celei Voinea, secretarul organi tul că noi realizăm repa negaţie muncitorească, re- i Ie scrii; 2
torie şi legendă, pe caro de-a VII-a ediţii a cicţiu- zaţiei de bază. Ne mai raţii la utilaje terasiere — Ne facem num ai da voluţionară. Colectivul ate- , nai; 20,3
se ridică azi noile ctitorii nii-concurs „Patrie româ confruntăm cu unele nea si miniere, ne-am propus toria - spunea cu modes lierului de reparat vagoa- l »89; 21,00
dv. ; 22,f
ale anilor socialismului O nă, ţară de eroi", desfă junsuri. Avem meseriaşi ca toţi comuniştii, toţi oa tia care-i caracterizează ne s-a clasat ani la rînd l| oră; .23,00
r
primă deschidere sp e şurată in contextul unor care nu înţeleg încă fap menii muncii din secţie lăcătuşul şei de echipă in fruntea întrecerii socia- i tic; 23,1
frumuseţile hunedorene de puternice sentimente pa tul că de felul în care se să dovedim în mod con loan Nierian. Ştim că trans liste pe uzina nr. 7 - > 23.13 No cl
ieri şi de azi a prilejuit-o triotice datorate evenimen preocupă de perfecţiona cret că pregătirea politi- portul pe căile lerate uzi
participanţilor la acţiunea- telor majo e din viaţa rea pregătirii lor, politice co-educativă şi profesio nale este o verigă de ma transporturi uzinale. Cu atit )
r
mai mult dorim ca in anui ^
concurs filmul documentar poporului nostru, co istituie şi profesionale, depinde nală se regăseşte în acti re însemnătate în realiza gloriosului jubileu al actu- i
.Judeţul Hunedoara — tă- cadrul afirmării caldei re în bună măsură modul în vitatea practică a atelie rea sarcinilor zilnice de
rîm de suflet", urmînd ca carc-şi îndeplinesc sarci relor şi formaţiilor de la lui istoric din August 1944 , DEVA :
cunoştinţe a tinerei gene producţie ale combinatu din Ok
in zilele următoare, pină raţii pentru copilăria sa nile. Avem, de asemenea, reparaţii utilaj minier, şi al celui de-al XlV-lea 1 tria) ; 1
în 2 august cînd se încheie unii oameni care nu sînt strungărie, confecţii meta lui nostru. Asigurarea ope Congres al Partidului Co- ^ Sfirşitul 1
tabăra, să le cunoască insorită. Prin creaţiile rea suficient de receptivi la lice, atelierul electric, tur rativă cu materii prime a munist Român, organizaţia l dern —
(Modern •
nemijlocit în cadrul ex lizate, pionierii aduc pri nou. Cu aceştia am orga nătorie ctc. cuptoarelor de la oţelă- noastră de bază, colecti- < rul Cârd o
cursiilor şi drumeţiilor or nosul dragostei lor nemăr nizat discuţii mai largi şi Din discuţiile purtate cu rii, a furnalelor, cocseriei vul atelierului să ocupe un } (F'ncăra);
ginite ce-o nutresc con
ganizate. ducătorului partidului şi sperăm să obţinem rezul membrii de partid am des şi agtomeratoarelor, expe loc de frunte in întrecere j { i indar
ine (
Astăzi, la Şcoala gene tate pe măsură. prins necesitatea îmbună dierea prom ptă a produ printre destoinicii feroviari (j tem re cu
rală nr. 5 Deva, al cărei statului nostru, părintele — O contribuţie tot mai tăţirii în continuare a pre selor siderurgice Unite din C.S. Hunedoara. ^ iembrie);
echipaj ne reprezintă ju iubit al copiilor, tovarăşul consistentă în pregătirea gătirii poli/tico-ideologice spre beneficiarii din ţară grăbesc (
deţul, se desfăşoară con Nicoiae Ceauşescu, tova politică .şi profesională a şi a preocupărilor birou şi de peste hotare sînt GH. I. NEGREA, \ PENI: Fit
tural); V
cursul de istorie, probă cu răşei Elena Ceauşescu, comuniştilor o au acţiuni lui organizaţiei de bază sarcini care ne revin şi VASILE GRIGORAŞ, ( inie (Lut
pondere hotărîtoare în pentru grija neobosită a- le cu un pronunţat carac în acest sens, folosirii cu nouă, celor de la trans corespondent ' NEA: Int
punctajul general, expresie cordată creşterii şi educă ter practic, cele care abor mai multă eficienţă a for sul Sper;
PETRI LA
a respectului şi dragostei rii tinerelor vlăstare ale dează modul cum sînt în melor şi metodelor speci hulienei
pentru vitejia şi sacrifici patriei. ' deplinite sarcinile — arăta fice activităţii de partid. ANINOA5
ile înaintaşilor. Probele de dc pe
(Muncitoi
creaţie literară şi de arte Priveşte j
plastice se vor desfăşura locale - venituri sporite din mica industrie BRAD:
(Steaua
în zilele următoare şi vor Prin valorificarea resurselor BARZA :
alterna cu alte acţiuni ,n- restră (I>
structiv-recreative. intre a- In orice perioadă a anu afirmaţia, este cu atît mai de cel planificat. Bunul mari venituri. De menţio de la l iulie, conducerea TIE: Cap
/cestea, la loc de frunte lui, fie vâră, toamnă, pri mult întemeiată. renume se cîştigă greu, nat că materiile prime şi C.A.P. Simeria a dat în tria); In
Lactee »
se situează întîlnirile pio măvară sau iarnă, cea mai Debutul activităţii de dar se păstrează şi mai materialele necesare pre funcţiune o secţie de si- MISAUA-
nierilor cu prof. univ. dr. importantă preocupare a industrie mică la C.A.P. greu. Dacă începutul a lucrării se asigură din re fonărie şi răcoritoare, sa- sul de
Camil Mureşan, decanul membrilor Cooperativei a- Simeria a fost făcut în a- fost făcut cu lucrări de surse locale. De exemplu, tisfăcînd cerinţele oame I-II (Ce t
şi creaţi
Facultăţii de istorie-filozo- gricole de producţie din nul 1979, cu secţia de pre calitate, continuarea a de la întreprinderea „Mar nilor muncii de la secţia mâniei")
fie din Cluj-Napoca şi E- Simeria o constituie a- fabricate din beton. Veni trebuit să fie pe măsură. mura" din localitate este turnătorie a I.M.M.R. durea (I
lena Istrăţescu, şef de sec sigurarea unor produc turile au început să crească Stau mărturie pentru a- primită periodic marmu Avînd deja asigurate şi îndrăgos
CALAN:
ţie la Muzeul de istorie ţii superioare, atît în şi, în acest an, sumele ceasta comenzile reînnoite ră declasată, care nu poa siropuri din frucle, aceas ră (Cont:
al Republicii Socialiste sectorul vegetal, cît şi prevăzute a se realiza se an de an de la C.A.P. din te fi folosită în procesul tă nouă secţie va aduce un creaţie
nfel“); ?
România, cu profesori, oa în cel zootehnic. Pe lin judeţ, de la I.P.E.G. Deva tehnologic al întreprinde venit lunar de cei puţin arc vuit
meni de cultură şi scrii gă aceste activităţi de bază. ridică la 2 600 000 lei. şi alţi beneficiari pentru rii. 10 000 lei. roşul); ]
tori hunedoreni. De ase pentru folosirea mai bună Consiliul de conducere a amenajarea de pajişti na în aceste zile, echipa Experienţa acumulată la
menea. vizite la Muzeul a forţei de muncă şi valo urmărit dezvoltarea şi al turale, pentru bandaje şi de la amenajări pajişti C.A.P. Simeria ne dove
tor secţii, cura sînt cele de
judeţean, la alte obiective rificarea resurselor locale, reparaţii cîntare, prestaţii bolţari de mină, reparaţii naturale, condusă de deşte că, acolo unde exis
industriale şi culturale ale s-a pus un accent deose construcţii, prestaţii trans cîntare, transporturi. Nicoiae Mărcuş, execută tă interes şi preocupare
judeţului, excursii la Je- bit pe dezvoltarea m’cii porturi, prelucrări marmu Mîndria cu care ne-a defrişări la C.A.P. Băcia pentru sporirea resurselor
bea, Brad, Hunedoara, industrii, ca importantă vorbit Virginia Nieula, şi la Boş, realizînd, pînă băneşti, se găsesc şi po Pentru
Haţeg, Sarmizegetusa, sursă de venituri. Această ră şi amenajări pajişti na contabilul şef al C.AJ?. acum, peste 160 000 lei. sibilităţi locale, care, fi în get
corul te
Brazi, Călan. intre acţiu afirmaţie este şi mai mult. turale, ultimele două fiind Simeria, despre activităţile din totalul de 685 000 lei- puse mai bine în valoare, alocuri
nile de largă rezonanţă întărită atunci cînd su realizate cu doi-lrei ani de mică industrie este în plan. Nu putem să nu contribuie la creşterea efi cu carat
educativă se înscriu sim mele realizate din indus în urmă. Fără a dispune dreptăţită, avînd în vedere amintim aici şi alţi har cienţei activităţii unităţii. soţite t
pozioanele, expoziţiile eu de un personal numeros, rezultatele concrete ale nici cooperatori ca Vasile Exemplul cooperatorilor îectrice
nă. Vin
lucrările realizate !a pro tria mică se ridică la va cu numai 45 de oameni, în Pop, Andrei Mărcuş, La- din Simeria poate şi tre la mod
lori de ordinul milioanelor
ba de arte plastice sau acest an, în primele şase muncii celor care lucrea dislau Siito, Ion Costea, buie, deci, să fie urmat rile mii
cu albume şi exponate a- de lei. Iar cînd, din totalul luni au fost obţinuţi peste ză în secţiile respective. Iosif Toma — şef de echi de cît mai multe unităţi prinse î
tio, Iar
duse de participanţi din producţiei marfă, ponderea 1100 000 lei, depăşindu.-se Secţiile de prefabricate din pă la prefabricate, Adam agricole din judeţul nos tre 23
beton, prelucrări marmu
judeţele lor, intilnirile cu activităţilor industriale este prevederile planului şi în- Siladie, loan Cigan, sau tru. lat pe
muzica şi poezia. Alături de 23 la sută, cum este vegistrîndu-se un benefi ră şi amenajări de pa Iosif Drăgoi — de la re ZENOVIA CONTEŞI neaţa.
de probele propriu-zise de cazul în C.A.P. Simeria, ciu aproape dublu fată jişti naturale aduc cele mai paraţii cîntare. Incepînd