Page 98 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCiALiSMU
Participare activă, creatoare la acţiunile un sat de prin părţile Nă-
săudului — în căutarea ţi
de înfrumuseţare a localităţilor LA PANOUL DE ONOARE nui rost in viaţă. Mi l-am
aşa
găsit
Hunedoara,
la
cum l-au găsit mii de ti
Dobra. Buni şi chib te de către Secţia de Emil Sorea, Dorel Băbuţă, oamenii, laptele lor de muncă, neri in anii socialismului. • li
zuiţi gospodari, cetăţenii drumuri Păuliş, un ajutor Viorel Nicoară, Zorica La Hunedoara m-am ca 19,25 i
clin satele comunei îşi concret au dat locuitorii Drăghinescu şi alţii, la lificat, mi-am completat Rcvoluţ
aduc contribuţia — şi în Iosif Lazăr, Petrişor Cos- toate lucrările necali de înalt patriotism studiile, m-am specializat. .-cultura
aceste zile de maxim ma, loan Băceanu şi ficate efectuate pînă Hunedoara este astăzi o- oritare
efort, de puternică mobi mulţi alţii care au săpat în prezent. După cum raş natal pentru cei do!
lizare la efectuarea lu şanţuri de scurgere şi au subliniază t o v a r ă ş u l copii ai mei — unul oţelar ai Fes
crărilor din actuala cam pregătit lucrările ante Toader Modrea, vice Oe la înălţimea schelelor, la O.S.M. 2 şi altul elev". „Cîntai
panie agricolă — la acti rioare în vederea ca preşedintele biroului exe Atit a socotit că se cu 20,20
vitatea de înfrumuseţare nalizării. cutiv al Consiliului popu vine să vorbească despre {eî îna
şi întreţinere a localităţi Intre recentele acţiuni lar comunal, lucrarea a răspunderii muncitoreşti sine acest om. Modestia
lor, participînd conştient de amplă primenire, e- este la început, urmînd intr-o fericită simbioză cu Film c
şi creator la acţiuirle fcctuate la Roşcani, este ea, în funcţie de cerinţe, Constructor este de c'md licitat la vreo lucrare de hărnicia şi dăruirea fac rul •
iniţiate de către deputaţi, şi aceea organizată la locuitorii Iliei să efec era loarte tinăr. Ar putea care depindea oţelul sau din ostiei de oameni eroii • 22,0
spre a înlîmpina cu cinste păstrăvăria din sat. La tueze şi lucrări mai pre să spună că şi-a pus fonta pentru Industria ţă de fiecare zi ai vremurilor gramul
marea sărbătoare de la îndemnul deputaţilor, ce tenţioase la construcţia ,,semnătura" pe jumătate noastre noi. Către Vasile
23 August şi Congresul tăţenii Aurel şi Mircea arrri'ntită şi în permanen din clădirile care s-au rii, nu s-a dat in lături. Faur ne orientaseră reco
a! XlV-lea al partidului. Martinesc (tată şi fiu), ţă, în mod conştient, să construit in Hunedoara in Statornic in dragostea lui mandările adjunctului şefu
Aflăm de la tovarăşul Dorel Morar, Mihai Mar- întreţină curăţenia şi să ultimii 25 de ani şi n-ar ţaţă de meserie, a rămas lui brigăzii de antrepriză
loan Fonoage, vicepre ge, Gheorghe Ardelean şi participe la crearea fru greşi cu nimic. In fiecare nr. 64, inginerul Gheorghe
şedinte al biroului execu Gheorghe Josan, după ce mosului în propriile gos a lăsat o picătură de su Suciu.
tiv al Consiliului popular şi-au adus contribuţia la podării, pe stradă şi la flet. Ultimele construcţii De obicei, cind vorbeşte sixf.c
GIÎAMt
comunal, că, prin rotatie, transportul de pa e, au locul de muncă, întîm- — cronologic vorbind, de despre munca lui, in ochii progrnir
;
locuitorii centrului de efectuat lucrări de defri pinînd cum .se cuvine, sigur — la care-şi aduce meşterului Vasile Faur Sfatul r
comună au ajutat şi şări, curăţenie şi între onorînd cu cinste marile partea de dăruire sint ce joacă o lumină caldă, iz- zi în i
continuă să ajute con ţinere la interiorul oglin evenimente ale acestui la cuprinse in blocul C ) vorîtă din căldura sulte- Ilndioju
presei;
structorul la înălţarea şi, zii lacului şi în împre an. din ansamblul „Republicii", tească pe care a pus-o în lodiilor:
respectiv, finalizarea ce jurimi. în plină desfăşurare se El şi cei „doisprezece zidirile la care a partici ştiri;
lor şase blocuri, cu 52 de Ilia. Cetăţenii din cen află lucrările de reparare meşter! mari, calfe şi zi- pat, mai toate ridicate in ascultat
Ictin di
apartamente, care prind trul de comună, răspun- a drumulu' sătesc din dari" pe care-i conduce. epoca de genială creaţie ces, c
contur în zona centrală, zlnd chemării consiliului Bac ea, efectuate pînă în Munca constructorilor nu ce poartă numele ctitoru Par ti du
efectuează şi întreţin cu popular, au început să prezent pe jumătate d’n are în ea nimic specta lui ei, „Epoca Nicolae mânia
ticc ; J
răţenia drumurilor şi păturile la fundaţia unul lungime. Iniţiată de că culos. Numai la urmă, Ceauşescu". Şi se numără 11,00
aleilor, parcurilor, spa nou bloc ce se construieş tre Eugenia Costea, de cind blocul se „dezbracă" cu zecile asemenea zidiri ; 11,05
11,35 „l
ţiilor verzi şi incintelor. te în strada 23 August putată în circumscripţia de schele şi suride soare spitalul municipal, şcoli, ra mea'
S-au remarcat prin parti. Conştienţi că modernul electorală nr. 8, acţiu lui aşteplîndu-şi locatarii, grădiniţe, cr.eşe, mii de a- . râ romi
cipare permanentă la a- imobil ce va îmbogăţi nea a concentrat aportul atunci stai şi te minunezi : partamente in blocuri. De Ictin de
ţa seco
.semenea acţiuni cetăţenii zestrea edilitară a loca a numeroşi săteni între „la te uită ce minunăţie Udei întreprinderii care, in la înălţimea scheieior, zi „Trăim
Aurel Dăneasă, Siminic lităţii, conferindu-i — care îi amintim pe loan a putut să iasă de sub urmă cu ani, i-a asigurat darul comunist Vasile Faur nlri mi
Florea, Gelu Petruţ, Iosif alături de celelalte o- Nan, loan Natrapei, Cor mistria zidarilor lui Faur I". un loc de muncă : Între a păşit pe înălţimea ma 12,40 Di
A micuţa, Marin Lădar, biective social-cuîturalc nel Costea, Virgil Dehe- Vasile Faur - căci lui prinderea de antrepriză rilor răspunderi laţă de rului; l
15.00 /
Viorica Gorun, Radu Croi din zonă — o notă de leanu, Aurel Toma, care, şi zidarilor pe care-i con pentru construcţii şi repa muncă, laţă de viaţă şi nu dio-Tv.
torii, Iosif Pădureanu şi distincţie şi originalitate, în paralel cu secerişul duce le sint dedicate a- raţii siderurgice din Hu consimte nici un moment „Micuţa
lin
d
alţii. deputaţii Traian Iuga şî griului, au prestat nu cestc rinduri - construieşte nedoara. că ar putea părăsi vreo ;ioju
La lucrările de mo Csaba Sabulco au partici meroase ore de muncă in Hunedoara de la virsta „Ca şi cel mai mare din dată aceste înălţimi. -*..enţa 1
dernizare a străzilor 23 pat, împreună cu cetă îa cărat şi împrăştiat de 16 ani. De predilecţie, tre cei cinci fraţi — spu fore in
August şi Gării, efectua ţenii Mihai Presecaru, pietriş. construieşte blocuri de nea Vasile Faur — am IOAN VLAD, I In d«
locuit, dar cind a fost so plecat din satul natal — corespondent dlogazc
ESTERA ŞINA Te apă
tria me
Oameni care veghează] ril ; L 2 O i
21.00
22.00
Titlul de fruntaş obligă la o continuă Nocturn
Moment
la sănătatea... — 24,00
sporire a succeselor obţinute
oamenilor
i (Urmare din pag. 1) suplimentate faţă de cea Bucur — sectorul III, Ca în întîmpinar'oă marilor
i planificată. rul Katona — sectorul de evenimente din viaţa parti
\ (Urmare clin pag 1) meroase manifestări pe creşterea productivităţii O problemă care a stat pregătiri. dului şi poporului nostru,
DEVA
plan judeţean şi naţional, ( muncii In abataje şi, im permanent în atenţia con în obţinerea rezultatelor cit şi a apropiatei zile u şerif (i
cotidiene. Colectivele con cercetările şi rezultatele ce i plicit, a producţiilor de ducerii unităţii, a sectoa bune, un aport deosebit minerului, colectivul de DOAKA
duse de medicii Alexan le comunică cu aceste ? cărbune obţinute. Au iost relor a fost aceea a îm l-a avut sectorul electro oameni ai muncii de la doi (Mc
fost 1G
dru Simionescu, Emil 01- prilejuri bucurîndu-se de ) luate, de asemenea, măsuri bunătăţirii continue a ca mecanic, care a asigurat I.M. Lonca este hoturît să Comisar
teanu, Aurora Romoşan, apreciere. ţ pentru asigurarea ritmică, lităţii cărbunelui extras, funcţionarea ia parametri amplifice rezultatele bune acţiune
Gheorghe Herban, Mihai Prestigiul cucerit de oa- i In fiecare lună, la fiecare ajungîndu-se în prezent să superiori a maşinilor şi de pînă acum. să asigure TROŞ A;
Crâciunescu, Maria Ekel menii în alb ai munici- J sector, a liniei de front se elimine complet pena utilajelor din dotare, pre ţării cantităţi sporite de mare ac
ş.a. se bucură de stima piului Hunedoara creşte şi \ active la nivelul sarcinilor lizările şi să se obţină bo cum şi asistenţa tehnică cărbune. După cum rele Moşteni’
Noiembi
şi aprecierea celor ce a- se consolidează în per- l programate, chiar cu une nificaţii. necesară. „Printre măsu va tovarăşul Traian Ma peste n
rile luate de acest com
Toate aceste măsuri îşi
pelează la ajutorul lor. manenţă. Colectivul este } le rezerve suplimentare, găsesc corespondent în partiment, menţiona Voicu ghiar. secretarul comitetu (Unirea;
De altfel, pe adresa in în prezent angrenat, in ) pentru a contracara even Pricop, inginerul .şef elec lui de partid al întreprin %% Ml le;
LCA1
stituţiei condusă cu com frunte cu comuniştii, în ţ tualele strangulări ale pro realizarea ritmică a sar tromecanic al minei, se derii. angajamentul mine -ţi (l.
cinilor la nivelul între
petenţă şi pasiune de me reorganizarea activităţii, în 1 cesului de extracţie. înscriu şi acelea de efec rilor v dc la l.onej, in NEA: r
prinderii, care din anul
dicul Emil Olteanu vin a- asimilarea în procesul de .’ întărirea ordinii şi dis 1981 şi-a îndeplinit şi de tuare a reparaţiilor' la u- cinstea actului istoric de sul Spf
deseori scrisori de mulţu investigaţie medicală a noi ţ ciplinei în toate sectoare păşit consecutiv planul. tilaje şi instalaţii, care să !a 23 August şi a „Zilei URICA>
poi (Kt
mire din partea unor ca aparate şi instalaţii. Ast- ( le, folosirea judicioasă a elimine căderile acciden minerului" este de a ex Dragont
tegorii foarte diverse de fel, au fost lărgite şi re- ! timpului de lucru, redu Dintre colectivele cu o tale ale acestora. întreţi trage suplimentar 20 000 şic); G
oameni care au intrat pe amenajate secţiile de ra- J cerea absenţelor, aplicarea contribuţie meritorie la nerea lor corespunzătoare, va ext i
poarta spitalului suferinzi dioiogie, neurologie, tera- ( consecventă a programului aceste succese se eviden precum şi realizarea unor tone, iar în cinstea Con rul); O
şi au ieşit sănătoşi. pie intensivă, psihiatrie şi i de organizare şi moderni ţiază cele ale sectoarelor piese de schimb necesare, gresului al XIV-!ea al e viaţa
Horea
— Astfel de scrisori — altele, creîndu-se condiţii J zare, recrutarea, stabiliza IV — cu un plus de 26 000 în acest sens, o activita P.C.R. —■ 30 000 tone. MI SAR/
ne spunea medicul Ioana optime de tratament pen- j rea şi pregătirea forţei de tone, III — 6 000 tone, I te susţinută au desfăşurat Sint angajamente curo, dc la >
Miliu Venuşa, director ad tru cei internaţi. { muncă sînt alte cîteva mă — 1000 tone, iar din ca maiştrii Mihai Baîogh, transpuse in fapte, oglin le I-Il
junct medical al spitalu în spital şi ia policlini- ? suri luate de conducerea drul acestora — bngăzTe loan Gâlăţan, şefii de e- desc hărnicia, devotamen tle şl i
Românii
lui — ne umplu in'mile de că se acordă o atenţie 1 întreprinderii, împreună conduse de Florea Anton, chipă Serglu Popovlci — tul, angajarea revoluţio durea i
cu comitetul de partid,
Grigore Mîndruţ loan Bo
bucurie şi satisfacţie. In deosebită formării noilor care s-au materializat) în ţea nu, Gheorghe Lip.şa — lăcătuşi şi loan Dobre — nară în muncă ale acestui Indrfigo:
acelaşi timp, ele consti cadre, aici efectuîndu-şi obţinerea unei producţii de la sectorul IV, Iosif electricieni. brav colectiv de mineri. SI MERI.
tuie un puternic imbold în stagiatura absolvenţi ai vulpea
activitatea noastră de în institutelor de învăţămînt i ILIA: L
ho (Lut
semnătate socială deose superior, iar elevii liceului ’
:
bită. de specialitate din locali O vacanţă şi o amintire — tabăra Vaţa
Prestigiul de care se tate îşi îmbogăţesc pregă
bucură oamenii ce mun tirea profesională în ore Rămasă undeva, în tre mai frumoase tabere pen rei ca ceva impus, să le ră, copiii s-nii îritîlnit cu | VRI
cesc în marea „uzină de le de practică ce le pres cutul fiecăruia, amintirea tru elevi ale ţării. stimulăm iniţiativa şi cu primarul comunei Vaţa, !
sănătate" de la poalele tează. In acelaşi timp, se zilelor de tinereţe reînvie „începînd din acest an riozitatea de a cunoaşte Nicolae Pan tea, făcîndu- ,
Chizidului din Hunedoara acţionează cu perseveren ori de cîte ori vorbim dispunem de încă 90 de cît mai multe lucruri".. li-se cu acest prilej o pre pr litru
este reliefat şi de faptul ţă pentru îndrumarea şi despre vacanţă. „Să nu-ţi locuri de cazare — ne-a Intr-adevăr, afirmaţiile zentare a locurilor în ca fi in «
cu ceru
că aici se organizează pe perfecţionarea continuă a pierzi bagajul, să termini spus directorul taberei, directorului taberei au a re se află tabăra. Pe aloc
riodic manifestări de am activităţii celor nouă dis exerciţiile, să ne scrii, să Mulţumirile celor care naia pic
ploare pe plan judeţean pensare urbane pentru a- fii cuminte, să nu intri beneficiază de condiţiile Şi carat
mai fr
şi chiar naţional, la des dulţi şi copii şl a celor 11 în apa rece, să nu .... să deosebite din tabăra dc la onei. \
făşurarea cărora cadrele dispensare de întreprinde nu Fără îndoială, toa Vaţa sc adresează, In ega slab la
spitalului au o contribu re în scopul creşterii ro te aceste sfaturi au reve lă măsură, atît gazdelor torul cs
Ic ininii
ţie importantă prin lucră lului acestora în direcţia nit în memoria celor care, cît şi Inspectoratului şco se între
rile ştiinţifice ce le pre prevenirii îmbolnăvirilor, i In aceste zile i-au văzut, profesorul Sabin Selagea. coperire în fapte. După lar judeţean Hunedoara şi Iar cele
zintă. In acest an, de pil Desigur, despre un co la Vaţa, mergînd spre pla Am avut ca oaspeţi, în cum afn aflat de la pro E.G.C.L. Brad, care, in 23 şl 29
ţâ tlimi
dă, au avut loc două se lectiv prestigios cum este l jă, cantină sau în excursii, prima serie, din 29 iunie, fesorul Florian Gheorghe, tr-un timp foarte- scurt, au
siuni de comunicări ştiin cel al spitalului din Hu- ) pe copiii din tabăra şco copiii din Arad, iar acum, delegat al Inspectoratului La nu
ţifice, iar în 1988 aici s-a nedoara — ctitorie a „Epo- ) lară. Considerată, pînă cu din 13 iulie, au venit cei şcolar judeţean Alba, zil reuşit să transforme ve general
rul temi
desfăşurat un simpozion di Nicolae Ceauşescu" - puţin timp în urmă, o din Alba. Vor urma apoi, nic sînt organizate drume chiul sediu administrativ alocuri
naţional pe teme de of s-a scris şi se va mai. seriei simplă staţiune balneocli judeţele Braşov, Caraş-Se- ţii, întreceri sportive, dis al staţiunii într-un cochet care voi
ter de i
talmologie. De asemenea, Oamenii în alb aî Hune materică, Vaţa „vine pu verin şi Sibiu. Ne-am stră cotecă, excursii la Brad, şl modern spaţii! de caza derat di
cadrele spitalului din Hu doarei merită cu prisosin ternic din urmă" şi înce duit să le creăm copiilor Ţebea, Oradea, Peştera Ur re pentru elevi. alocuri,
nedoara iau parte !a nu ţă acest lucru. pe tot mai mult să fie re o atmosferă plăcută. să şilor şi Stîna de Vale. în
’ i ZENOVIA CONTES1
cunoscută oa una din cele nu simtă programul tabe- că do la sosirea !n tabă