Page 1 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 1
J p ® ® l ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII
SĂRBĂTORI NAŢIONALE
m A POPORULUI ROMÂN
‘ Şi A CONGRESULUI
AL XIV-LEA AL PARTIDULUi
IM»™
s m m m r n im iv M M 'im m m w m im m
• fa 23 August pe 8 luni
Anul XLI, nr. 9 860 MARŢI, 1 AUGUST 1989 4 pagini - 50 bani « plnă la Congresul af XIV - lea pe întregul an
l
Plenaira Cornii tetului judeţean „Cărăuşii" şantierului — \ Creşte cota i
realizărilor
de partid cu activul zi şi noapte la datorie • Intr-o telegramă adre-
— Colectivul nostru de 23 August şi pe întregul i sată Comitetului Ccn-
Ieri a avut ioc, la Deva, plinirea a 24 de ani de Ia P.C.R. din iunie a c. pri- muncă — şoferi, mecanici, an pînă la Congresul al J trai al partidului,
plenara Comitetului jude istoricul Congres al IX- vând realegerea iubitului electricieni, revizori teh XlV-lea, acţionăm cu toa \ t o v a r ă ş u l u i Nicolae
i Ceauşescu, colectivul de
ţean de partid cu activul. lea al partidului, eveni nostru conducător, la a- nici — îşi desfăşoară ac te forţele, astfel incit
La lucrări au participat ment de referinţă în pro propiatul forum al comu tivitatea pe întregul peri prin fapte de muncă deo 1 oameni ai muncii de la
1 I.M.M.R. Simeria ra-
membrii Comitetului ju cesul de edificare socia niştilor români, în funcţia metru al amenajării hidro sebite, să obţinem rezul ţ portează îndeplinirea,
deţean de partid şi ai Co listă a patriei, cînd, prin -supremă de secretar gene energetice — ne spunea tate tot mai bune în acti i înainte de termen, a
misiei judeţene de revizie, voinţa întregii naţiuni, a ral al partidului — garan ing. Valentin Glasu, şeful vitatea noastră. In peri
primii secretari şi secre fost ales în funcţia supre ţie a mersului neabătut al autobazei. Sîntem pe de oada care a trecut din a t planului pe şapte luni
tarii comitetelor de partid mă de secretar general al patriei spre cele mai înal \ din acest an, realizînd
municipale, orăşeneşti şi partidului cel mai de sea te culmi de progres şi ci i suplimentar o produc-
comunale, activişti de mă şi iubit fiu al neamu vilizaţie. Reporteri în post fix pe Amenajarea } ţie marfă în valoare de
ulioane lei şi.:
partid, de stat şi ai orga lui, patriotul înflăcărat, In acelaşi timp, plenara hidroenergetică Rîu Mare-Retezat (III) I peste 24 milioane lei şi
nizaţiilor de masă şi ob ce întruchipează, prin gîn- a dat o înaltă expresie ţ reparind în 1 plus 1570
şteşti, secretarii comitete direa sa novatoare, profund sentimentelor de aleasă i vagoane de î marfă pen- | < J
arata.
J tru calea ferată.
lor de partid şi directorii ştiinţifică, şi forţa acţiu stimă şi înaltă preţuire plin conştienţi că prin cest an, indicatorul de ba ţ In telegramă este ex- ţ
întreprinderilor şi unităţi nii sale practice, năzuinţe faţă de tovarăşa academi modul în care ne îndepli ză al activităţii noastre — l primat angajamentul |
lor din industrie şi agri le şi idealurile cele mai cian doctor inginer Elena nim îndatoririle zilnice tonele transportate — este
cultură, din instituţii şi înălţătoare ale poporului Ceauşescu, militant de venim direct în sprijinul îndeplinit în procent de ferm al comuniştilor, î
organismele judeţene de român, tovarăşul Nicolae frunte al partidului şi sta constructorilor şi montori- 110 la sută, iar productivi l al întregului colectiv de Ş
sinteză, invitaţi, ziarişti. Ceauşescu. tului, savant de largă re lor .în realizarea sarcini tatea muncii înregistrează ţ a realiza planul pe 8 j
Plenara a dezbătut ra S-a relevat rolul decisiv cunoaştere internaţională, lor de plan. Mobilizîndu- o creştere de 927 lei pc i luni în cinstea măreţei i
portul privind preocu al secretarului general al pentru contribuţia esenţia ne pentru înfăptuirea fi lucrător. în continuare, I sărbători naţionale de J
parea Comitetului jude partidului nostru în pro lă adusă la elaborarea şi xe mplară a chemării se \ la 23 August, iar pla- ţ
ţean, a organelor şi orga movarea conducerii ştiin înfăptuirea programelor de cretarului general al parti GH. I. NEGREA, l nul pe întregul an pînă i
nizaţiilor de partid pen ţifice a întregii societăţi, dezvoltare a ţării, la în dului, tovarăşul Nicolae TRAIAN OPRONI ^ la marele forum al co- j
tru îndeplinirea sarcinilor adoptarea unei strategii florirea învăţămîntulul, şti- Ceauşescu, de a realiza l munistilor români. l
de pian pe şapte luni din revoluţionare a dezvoltă inţei şi culturii. planul pe 8 luni pînă la (Continuare în pag. a 4-a)
acest an, precum şi rii, în centrul căreia se Participanţii la plenară
măsurile ce se im situează politica de întă au dezbătut, în continua
pun pentru realizarea rire continuă a proprietă re, într-un spirit de una
planului -pe 1989 şi între ţii socialiste, de stabilire nimă angajâre şi înaltă
gul cincinal, a obiectivelor justă a proporţiilor dintre răspundere comunistă, pa
din proiectul Programului- fondul de acumulare şi triotică, documentele ce
Directivă şi Tezele pentru de consum, de aplicare con lui de al XlV-lea Congres
Congresul al XlV-lca, a secventă, în toate sferele al partidului — Tezele şi
indicaţiilor şi orientărilor de activitate, a celor mat proiectul Programului-Di- Toate resursele de nutreţuri —
cuprinse în cuvîntarca tova noi cuceriri ale ştiinţei şi nectivă — subliniind im
răşului Nicolae Ceauşescu, tehnicii contemporane, de portanţa lor deosebită pen depozitate iar; pierderi !
secretarul general al parti înaintare fermă a Româ tru prezentul şi viitorul
dului, la Plenara C.C. al niei pe calea edificării patriei, precum şi sarcini
P.C.R. din iunie a.c. sale multilaterale. le mobilizatoare ce revin Asigurarea cantitativă şi acoperă în totalitate nece De asemenea, ferma are
La dezbateri au luat cu Cursul înnoitor, revolu judeţului Hunedoara în calitativă a bazei furajere sarul din balanţe, sau se strînse 600 tone finuri, e-
vântul tovarăşii: Vasile ţionar, dinamic, pe care cel de al IX-lea plan cin reprezintă o preocupare de apropie de cele prevăzute. xistînd condiţii să fie sub
Golda, Floarea Dîrvan, l-a imprimat întregii vieţi cinal. Vorbitorii au formu seamă pentru conducerile Un exemplu bun de ur stanţial depăşită cantitatea
Gheorghe Pogea, Aurel- Ni- economico-sociale tovarăşul lat totodată propuneri şi întreprinderilor şi ferme mat îl oferă. între altele, planificată. O importantă
resursă de completare a
eola, Maria Mitrofan, Can- Nicolae Ceauşescu, măre măsuri menite să conducă lor de stat din judeţul
din Trifan, Viorel Huieţ, ţele înfăptuiri obţinute de ia îndeplinirea neabătută nostru. Ţinînd seama de balanţei o reprezintă şi
Adrian Brătilă, ILarie Bo ţara noastră în anii de a prevederilor noului plan neajunsurile semnalate în In fermele I.A.S. cele 60 de hectare însă-
ra, Dumitru Petre. glorie ce au urmat Con cincinal, la continua dez anii anteriori, pe lingă mînţate ou plante de nu
In raport, cit şi în dez gresului al IX-lea, sui) voltare a patriei. îmbunătăţirea structurii treţ în cultură dublă. A-
baterile care au urmat a conducerea sa originală, Raportul prezentat şi plantelor do nutreţ, s-a ferma din Oră.ştie a I.A S semenea preocupări au a-
fost subliniată atmosfera înţeleaptă, cutezătoare — participanţii la dezbateri acordat o mai multă a- Simeria, unde la sortimen vut şi conducerile fermelor
de puternică vibraţie pa s-a accentuat în cadrul au subliniat că, acţionînd tenţie strângerii la timp şi tul de suculente s-au de din Aurel Vlaicu şi Bir-
triotică, revoluţionară, în plenarei — ne îndreptăţesc în spiritul indicaţiilor şi fără pierderi a furajelor. pozitat peste 2 700 tone cea. care deţin în cultură
care comuniştii, toţi oame $ă susţinem din adâncul orientărilor secretarului Ca urmare, la această da nutreţuri, faţă de 2 500 to NICOLAE T1RCOB
nii muncii hunedoreni, la inimilor, în consens cu general al partidului, tova- tă la unele ferme s-au de ne stabilite, iar la grosie
olaltă cu întregul partid voinţa întregii naţiuni, Ho pozitat cantităţi de fînuri, re cantitatea asigurată este
şi popor au aniversat îm- tărârea Plenarei C. C. al {Conlinuare în pag. a 3-aJ suculente şi grosiere co de peste trei ori mai mare. (Continuare în pag a 3-a)
CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE LA SATE
Termenele de predare sînt
aproape, dar stadiile fizice...
mult rămase in urmă
în acţiunea de moderni acestor locuinţe este bri
zare a satelor, de ridicare gada de antrepriză a plat
continuă a calităţii vieţii formei Deva a G.I.G.C.L.
locuitorilor, construcţia de Blocul cu termen de pre
locuinţe ocupă un loc în dare în acest an se află
semnat. Pentru înfăptui la cota zero a construc
rea acestui deziderat au ţiei. Se lucrează cu o for
fost alocate fonduri impor maţie de 11 oameni. Se
tante. Uncie obiective au traduce în fapt un proiect
termene de predare în a- bine gîndit, în cadrul că
cest an. între acestea se ruia problema combusti
numără şi apartamentele bilului la bucătării se va
planificate a fi realizate rezolva prinţr-o instalaţie
în comunele Băjţa, Criş- de biogaz, iar cea a apei
cior şi Baia de Criş. în calde menajere, din pri
ce stadiu se afiă lucră măvară pînă în toamnă,
rile ? prin panouri de captatori
Comuna Bălţa trebuie solari. Numai că, pînă a-
să predea în acest an şase cum, construcţia a înain
apartamente într-un bloc tat încet. E drept, a fost
şi să creeze front de lu întârziată şi de nişte sur-
cru pentru altele 12, care ION CIOCLEI
se vor da în folosinţă a-
nul viitor. Constructorul (Continuare în pag. a 3-aj
