Page 10 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 10
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2
CINSTIRE HĂRNICIEI OAMENILOR MUNCII
LA PANOUL DE ONOARE
Angajare fermă pentru menţinerea titlului de fruntaş oamenii, faptele lor de muncă, j a 19,00 T
revolujiei •
Grupul întreprinderilor au constituit un imbold E.G.C.L. Câlan, ca şi sec bilanţul pe şase luni, pre . de înalt patriotism j 19,25 Glorio
:
de gospodărie comunală şi spre noi şi importante suc ţiile A.C.T.-Platforma De cum şi în luna iulie d n ................................. % iectul Pro'
locativă Hun-edoara-Deva cese. Astfel, în perioada va, Secţia de gospodărie acest an. Dînd glas senti Pe dragostea de meserie se ! rec»; 4 al
s-a situat, ca urmare a re care a trecut din acest an, comunală a E.G.C.L. Brad, mentelor de profundă re al /iiv-lca
zultatelor obţinute în în s-a realizat la volumul to A.U.T.L. Petroşani s-au în cunoştinţă faţă de condu însuflcjitor [
trecerea socialistă pe anul tal de producţie şi presta scris cu cel mai însemnat cătorul partidului şi sta poate clădi o viaţă de om I j ascensiune
1988 dintre cele opt uni ţii un spor faţă de plan aport la obţinerea locului tului nostru, ei au expri • 20,05 Laui
tăţi de profil, pe locul II în valoare de 40 milioane fruntaş. între formaţiile mat adeziunea unanimă a la lacul de murică. „De ' ti v ci Iu lui na]
pe ţară, obţinînd titlul de lei, iar la producţia mar fruntaşe, cu contribuţii colectivelor pe care le re cind il Ştiu pe nea Gheor- j larea Româr
unitate fruntaşă. Festivi fă industrială s-au depăşit deosebite ia succesele do- prezintă la Hotărîrea Ple ghe - ne spunea maistrul | Tinereţe -
tatea de înmînare a «Di prevederile, în acelaşi in bîndite se înscriu în ordi narei C.C. al P.C.R. din Ion Trocan, secretarul co- ' spirit revo
plomei de onoare" din terval, cu 7 milioane !e:. ne: formaţia .,Apă" Lu- 27—28 iunie q.c. privind mitetului de partid al sec- | 20,45 Film .
partea Uniunii sindicate r e a l e g e r e a tovarăşu ţi ei C.E.T., pentru el co- * meni nu te p
lor din instituţiile admi lui Ni col a e Ceau.şescu, la legii de muncă au consti- I • 21,50 Tc
nistrative de stat şi consi Congresul al XlV-lea, în tuit a doua tamiUe. Din J 22,00 Jnch
liile populare a avut loc G.I.G.C.L. Hunedoara-Deva — distins cu suprema funcţie de secre tainele meseriei pe care t gramului.
marţi, 1 august, la sediul „Diploma de onoare" pentru locul II pe ţară tar general al partidului şi-a însuşit-o a împărtăşit I
unităţii, în prezenţa repre în întrecerea socialistă dintre Vorbitorii s-au angajat şi celor mai tineri, care |
zentanţilor colectivelor de totodată să-şi amplifice spun azi, fără şovăire, co |
oameni ai muncii din în unităţile de profil preocupările în direcţia au deprins totul de la nea ' !g ADU
treprinderile, exploatările perfecţionării organizării Glieorghe. Printre aceştia j
•şi secţiile de gospodărie producţiei şi a muncii, rea P ACUŞ AN GUEORGHE, se numără Constantin A- «
lăcătuş, şef de echipă
comunală şi locativă din în cinstea zilei de 23 Au peni, condusă de ioan lizării şi depăşirii indici Ia C.E.T. nr. 1 câlan dumitroaie - maistru la | SELECŢIU?
oraşele judeţului. Cu acest gust şi a Congresului al Rotii, Baza floricolă Hu lor planificaţi de folos're secţia cocs, Simion Persa J GRAMUL I:
programul <1
prilej, din partea Consi XlV-lea al partidului rea nedoara, condusă de Par- a maşinilor .şi utilajelor, Pe Gheorghe Păclişan - tot maistru, la cocsifica- i Sfatul medic
liului popular judeţean şi lizările vor fi amplificate, lenie Ursa .şi formaţia de încadrării în consumurile il cunoaşte toată lumea de re, losif Potochi - meca- l zi în agrici
Consiliului popular muni obţinîndu-se peste plan 70 zidari Simcria, condusă normate de materiale, la C.E.T. 1, C.S.V. Călan. nic şi lista ar putea con- j Radiojurnal;
presei; 8,10 «
cipal Deva le-au fost adre de Ilie Muntean. combustibil şi energie, ri L-am găsit împreună cu ţinu a| lodiilor; 9,00
sate colectivelor de oameni milioane lei la volumul dicării continue a pregăti colegii săi de muncă în Despre rezultatele obţi- * ştiri; 9,05 Rft
ai muncii din cadrul total de producţie şi pres Participanţii la discuţii, rii profesionale, extinderii atelierul de reparaţii ai nute, despre seriozitatea J cultâtorilor;
de ştiri; 10,0;
G.I.G.C.L. calde felicitări tări şi 12 milioane lei de între care Glieorghe Pas policalificării, cinstind cu unităţii, in cele cîteva mo şi dăruirea pe care o de- * tezfitori ! ; i<
şi urarea de a obţine şi în păşire la producţia marfă ca (E.G.C.L. Brad), Ion noi şi însemnate realizări mente de răgaz pe care i pune permanent, împreună | Ceauşescu, r
nirlîn tar-tiîr\n *
viitor noi şi importante industrială. Spâtăceanu (E.G.C.L. Că marile evenimente politice le-am solicitat, am aliat cu muncitorii din echipa J cfnteco patr:
Buletin de şti)
succese. S-a reliefat că I.G.C.L. lăii), Virgil Opriţa (I.G.C.L. ale anului — cea de a 45-a că a venit să lucreze la pe care o conduce din a- „ litica noastri
Tovarăşul Viorel Răcea- Petroşani, I.J.T.L, Hune Orăştie), Nicolae Bogdan aniversare a revoluţiei de Călan în anul 1955. Năs nul 1961 la întreţinerea şi | zică uşoara;
tin <ie ştiri;
nu, direotorul general al doara-Deva (unitate care : (I.G.C.L. Petroşani), Adria eliberare socială şi naţio cut pe meleagurile jude repararea utilajelor şi in- < secolului XX
G.I.G.C.L., a prezentat ac în urma rezultatelor obţi na Silinder, preşedintele nală, antifascistă .şi anti- ţului Aibă, în comuna Pia- stalaţiilor, se pot spune j im decenii
nu de Jos, fiu de ţăran, multe. ,,Satisfacţia cea mai |
măreţe;
12,10
tivitatea desfăşurată în do nute în primul semestru comitetului- sindicatului de impcrialistă de In 23 Au s-a alăturat cu braţele şi mare — o ţinut să prec:- ' ra fol clorul u
meniul gospodăriei comu al acestui an s-a situat' pe la G.I.G.C.L. şi alţi vorbi gust 1944 şi Congresul al mintea celor care au ho- zeze interlocutorul nostru | la i la o; 15
nale şi a celei locative, primul loc pe judeţ, în tori au scos în relief re XlV-lea a! partidului. tării să dureze o mare ce - o simţim de fiecare da- s mieră Rarflf
subliniind că frumoasele întrecerea socialistă din zultatele frumoase pe care tate a siderurgiei româ lă cind, după aproape trei | Arii şi duete
15,40 Odă lin
rezultate ale anului 1988 tre unităţile de profil), unităţile le-au obţinut la ESTERA SlNA lG,0( ‘yjioju
neşti pe malul Streiului. schimburi bătute pe muchie, „ Aut a rad
A venit şi a rămas la Că- reuşim să repunem in lunc- | tafore în cî
lan. Şi-a întemeiat o fa ţiune anumite agregate de I Buletin de şl
milie, a crescut trei copii, importanţă deosebită in j diog/fc 'Ha eeo
care în prezent muncesc bunul mers ai centralei, | Te nyflr şi t(
mea — progr
Un harnic colectiv tot in combinat. iără a mai fi nevoie s-o * diojurnai; 22
18,00 Orele se
Da meserie este lăcătuş,
iuăm de la capăt pe unde |
pentru că asta a învăţat am trecut". tr-o oră ; 2
29,
poetic ;
la şcoala de ucenici. Şi-a I muzicală; 29,
de legumicultori \ tăcut întotdeauna datoria GHEORGHITĂ CUŞMA letin de ştir
Pe măsură ce ne apro mista fermei —- le respec © Evocare. Biblioteca
piam de terenurile fermei tă întocmai. Astfel, roşiile CARNET CULTURAL judeţeană a realizat la : £ i n e p
nr. 6 din SLmeria, a ardeii, castraveţii şi cele e Un atractiv caiet-pro- secţia de tricotaje a Coo
A.E.S.C. Sîntandrei. pe în lalte produse ajung în gram — „Euterpe" — rea perativei de producţie, a-
tinderea verde se contu scurt timp, direct din lizează Filarmonica „Gh. chiziţii şi desfacerea măr DEVA: Co
rau tot mai mult culturi" cîmp, la cumpărători. în Dima" din Braşov. Recen done in acţi
furilor din Haţeg o inte
de varză, dovlecei, toma plus, pentru a folosi din tul supliment al acestui resantă evocare. Organiza miNEDOAII.
(Modern
—
te, morcovi. Aşezată pe plin timpul de lucru, con caiet propune cititorilor după o stea
malul Mureşului, ferma ducerea asociaţiei asigură un conţinut bogat şi inte tă sub genericul „Ctitorii 15); Oricare
cuprinde peste 100 ba. transportul zilnic al lucră resant. Cu umor şi curio le Epocii Nicolae Ceau.şescu un băiat (F
Contribuţia însemnată a torilor — mulţi dintre ei zităţi este prezent şi un — strălucitoare cunună pe TROŞANI: 7
chipul patriei", manifesta
r-iilo ’l—II (7
fermei la realizarea pro- pensionari, care vin din vechi colaborator al ziaru Nelu (Unire:
gramului de autoconduce- localităţile limitrofe — de lui nostru, Dumitru Vasi rea a fost dedicată apro Statueta schi
re şi autoaprovizionare te.-'N, la gara Simeria, pînă în La ferma nr. 8 a a.E.S.C.II. I)<*\n se n*coltc?a/ii >i valo- Şoimoşanu, deţinătorul li piatei sărbătoriri a 45 de turui): vm.<
tul lui Baci)
ritorială este reliefată de fermă". rificii tomatele. nei valoroase antologii de ani de la actu.l istoric de rut) : r.ONFA
cele peste 2 800 tone legu La ferma nr. G a A.E.S.C. glume (24 000). la 23 August 1944. ncri URII.
me şi cartofi pe care ur Sîntandrei, alături de plâr. j va 1
mează să le livreze în a- muncitori cu experienţă, partea mecanică, .şi Pa vel ţa (Kâlczat)
tac
decisiv
cest an beneficiarilor — cum sînt mecanizatorii Ilie Preocupare permanentă, prioritară pentru Cioba — partea electrică, şic); GURAI
unităţile de desfacere din Huţuţuc şi Alexandru Mă şi-au adus o contribuţie drăgostiţii şi
judeţ. măligă sau lucrătoarele deosebită. nerui); ORA
Acolo, în mijlocu! cul Violeta Catană, Viorica îmbunătăţirea calităţii produselor — A.ş menţiona preocu dlţia (Patria)
despre
besc
turilor şi al oamenilor, am Polgar şi Elena Pandrea, pările pe care le manifes căra); GErt.v
întîlnit-o şi pe şefa de fer se afirmă tot mai mult şi ingineri, care sînt execu cursuri de calificare, poli tă pe linia îmbunătăţirii Rtdcţ i cu S
(Centrul
do
mă, inginera Emilia Popa. Simona Ştef, Niculina [Urmare din pag. 1) tanţi dar şi controlori de calificare şi specializare la calităţii produselor ingine creaţie „Cin'
,,Sin tem în plină campanie Teeru, tinere absolvente tării riguroase a normelor calitate, încadrarea în nor care participă majori rii Ana Muk — la eiopli- niei“); HAŢJ
de recoltat- — ne-a spus ale Şcolii profesionale de mele calitative este urmă tatea personalului mun torie, Ianoş Bence — la specială (Dai
Pisica îşi sc
Am început cu varza de mecanizatori - horticultori de calitate. rită şi de lucrătorii din citor. Pot să afirm că prelucrare, lucrătorii Dezi- le ; SI MEII
— îmbunătăţirea necon
vară. dovleceii şi cartofii. din Germisara. Activitatea tenită a parametrilor cali cadrul compartimentului problema calităţii este o deriu Hegy, Evdochia Băl- Templar ini
Din această săptămînă re în fermă nu ţine seama de tativi ai produselor noas C.T.C. laboratoare, lucră permanenţă în activitatea grădean, Mircea Eliu, mulţi roşul): 11.1
Mălini lenei t
coltăm şi ceapa uscată de starea vremii, se lucrea tre esie o sarcină priorita tori de înaltă calificare. de fiecare zi, la fiecare alţii — arăta în încheiere
pe cele 20 de hectare, pe ză, fie că e ploaie, soare ră la fiecare loc de mun , —■ La şedinţa Comitetu loc de muncă. Beneficia ec. Ioan Haţegan, directo
care apoi o sortăm şi o sau bate vin tul. Ca într-o că, începînd din carierele lui Politic Executiv al C.C. rii au cuvinte de aprecie rul unităţii. După şase luni
ambalăm pentru expedie gospodărie în care fiecare de extracţie a blocurilor al P.C.R., din 5 mai a.c., to re la adresa produselor şi jumătate aveam depăşiri
re". ştie ce are de făcut, se de marmură, continuînd varăşul Nicolae Ceauşescu, noastre. însemnate la producţia fi
La fel de importantă ca găseşte mereu de lucru, pe întregul fiux tehnolo secretarul general al parti — Nu putem despărţi zică : 1 794 mc — la blocuri
şi celelalte sectoare ale într-o solă se lucrează !a gic, pînă la expedierea dului, a subliniat că pro problema ridicării calităţii extrase din cariere, 4 800 Pentru uzi:
activităţii din agricultură, dislocatul mecanic al ce produsului finit — ne spu blema calităţii trebuie să produselor de cea a pro mp — la plăci finite, 3 000 fi răcoroasă
legumicultura cere, totuşi, pei, în alta se sortează, se nea tovarăşul inginer Pe reprezinte problema numă cesului de modernizare a mp — la dale mozaieate cu cerul tem
o grijă in plus pentru a ambalează legumele, sau tru Pop, secretarul comi rul unu a activităţii în producţiei, de mărire a o producţie marfă supli Vor cădea p
avea şi carat
asigura ritmicitatea şi se aplică tratamentele ne tetului de partid, preşedin toate domeniile, să se ia capacităţilor de prelucrare, mentară de peste 53 mi să însoţite i?
transportul operativ ai le cesare. Am aflat că, de la tele .consiliului oamenilor măsuri ferme pentru întă a dotării cu utilaje moder lioane lei. Subliniez că în cărcări eiecl
gumelor din cîmp. Orice începutul anului, de aici muncii. In carierele Ruş- rirea disciplinei tehnologi ne, de mare randament şi tot acest răstimp benefi- cantităţile dt
. rii au avut aprecieri ia
peste ir> 1/m
întârziere în luoru ar du au fost livrate peste 500 chiţa, Moneasa, Căprioara, ce, a controlului de cali tehnicitate — a intervenit .adresa calităţii produselor sufla slab ţ
tate pe toate fazele de fa
Carpiniş, Germisara, Alun,
cu
u
ce, imediat, La pierderi în de tone de diferite produ Petroasa, Podeni se face o bricaţie, să fie respectate inginerul Ioan Calotă, me livrate. Sîntem mobilizaţi dor- de 40
canicul şef al întreprin
fier
semnate din recoltă. Ne- se, depăşindu-se substan primă selecţie şi triere a cu rigurozitate prevederile derii. Astfel, de curînd cu toate forţele umane şi din lectorul
culese la timp, lăsate să ţial sarcinile de plan ia blocurilor de marmură, un legii, astfel 'îneît nici un ne-au sosit trei gatere cu mecanice pentru a obţine Temperaturi!
vor
copt-
fi
zacă zile întregi după ce perioadă. Certitudinea că prim control de calitate produs să nu iasă pe poar pînze diamantate, de per cele mai bune realizări în şi 12 grade,
înt
au fost recoltate, legume şi recoltele care urmează înainte de a fi trimise spre ta fabricii dacă nu înde formanţe tehnice ridicate, producţie, pentru a răspun maxime Izola-
vor fi la acelaşi nivel este
grade.
le îşi pierd din prospeţi prelucrare. Odată sosite plineşte toate condiţiile dintre care unul este de înflăcăratei chemări a- mineaţa.
me şi calităţile nutritive, dată de starea bună a cul în secţiile de producţie, ca de calitate — continua in montat deja. în perioada dresate de conducătorul
turilor, de modul cum au
Lrosindu-se în acelaşi timp drele de specialitate — ginerul Emil Bocşer, şeful de probe a dat randamen iubit al partidului şi sta Ta munte,
.şi munca depusă pentru fost întreţinu'e. maiştri, .şefi de formaţii, compartimentului C.T.C. — te bune. In curînd le vom lului, tovarăşul Nicolae fl răcorea-
mal mult
...Sînt, iată, ci te va fap
Ceau.şescu, de a ne înde
producerea lor, „In con te .şi realizări ale unui har ingineri, lucrători C.T.C. laboratoare. Pentru a răs monta şi pe celelalte două. plini planul pe 8 luni în dea ploi c-
aversă, iar
tractele care au fost în — stabilesc destinaţia fie punde cît mai bine acestor De notat că fiecare aduce cinstea măreţei noastre peste 1000
cheiate cu I.L.F. sînt pre nic colectiv de legumicul cărui bloc, în funcţie de sarcini ne-ara revăzut şi o creştere anuală de 150 000 ţiile pot 1
reorganizat activitatea de
văzute .şi grafice de trans tori a cărui muncă se des necesităţile procesului de control tehnic al produse metri pătraţi în producţia sărbători naţionale de la de lapov
23 August, iar la marele
do placaje, cu respectarea
VIntul
port. pe care, spre meri făşoară ca în sectoarele cu producţie, dar şi de carac lor. La C.T.C. sînt promo strictă a normelor de ca forum al comuniştilor ro cu inte'
teristicile marmurei brute.
„foc continuu”, de la un
tul lor. cei care comercia capăt la altul a) anulyi. Pe întregul f l u x al fabri vaţi muncitori cu înaltă litate. La montarea lor, mâni să raportăm realiza km/li
dic. P
lizează legumele — subli caţiei, alături de munci calificare, cu vechime ‘formaţiile conduse de rea sarcinilor de producţie
nia Ana Buciuman, econo ZENOVIA CONTEŞI tori, maiştri, tehnicieni şi în producţie. Organizăm maiştrii Mircea Tudor — pe întregul an.