Page 105 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 105
PROLETARI DM TOATE TARILE. UNI ŢI-VĂ!
Toate lucrările din cîmp — efectuate
iKiptţot HUHtooaăfl
la timp, cu grijă pentru calitate !
Cooperatorii de la C.A.P. toată suprafaţa de pe care şeful secţiei de mecani
Deva, mobilizaţi de organi s-au recoltat păioasele a zare, Vasile Andieucă, Du
zaţia de partid, acţionează fost eliberată de paie, a- mitru Gagiu şi Ioan Re-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C cu hotărîre şi răspundere cestea, în cantitate de 780 zeanu au arat şi discuit
pentru a strînge grabnic tone, fiind depozitate în aproape jumătate din cele
şi fără pierderi roadele condiţii bune în furajerie. 250 ha destinate însămîn-
acestei toamne, a pregăti De asemenea, au fost re ţării cu păioase. Da rîn-
temeinic recolta anului coltate nutreţurile de pe dul lor, Andrei Ioo şi Ioan
viitor. „Fireşte, în aceas pajiştile naturale şi cele Nodiş au administrat în-
Anul XLI, nr. 9 885 JOI, 31 AUGUST 1989 4 pagini - 50 bani tă perioadă, cînd pe agen cultivate în ogor propriu, gră.şămintele complexe pe
da activităţii noastre zil strînse în timp optim şi mai mult de 50 de hec
nice se află mai multe puse la adăpost. Mai tare.
categorii de lucrări — exact, înainte de începe Gu răspundere s-a acţio
sublinia Avram Opri.şa, rea celei de a treia coase nat la însămînţarca, încă
din această lună, a plan
f n ' î n t î m p i n a r e a - m ă r e t u l u f „ preşedintele cooperativei — la trifoliene, în fînarela telor pentru nutreţuri. Ast
unităţii sînt depozitate a-
atenţia consiliului de con
ducere, a specialiştilor este proape 700 tone de fibroa fel, mecanizatorii Vasile
C o n g r e s a » X l V - l e a a l § C i R . concentrată spre organi se de cea mai bună cali Bob, Ioan Borodi şi Ioan
:
tate, Au mai fost realizate
zarea cit mai bună a mun
cii, menţinerea ritmurilor şi 880 tone de siloz, dar Asimionesei, îndrumaţi în
deaproape de Cornel Co-
prevăzute la recoltat, arat, această cantitate — subli vaciu, inginerul şef al uni
la celelalte lucrări de se nia Căpîntală Viorica, e- tăţii, au pregătit patul
zon. Grijă deosebită a- conomista fermei vegetale germinativ şi însămînţat
cordăm calităţii lucrului, — va spori considerabil în în condiţii tehnice deose
respectării întocmai a teh zilele următoare, odată cu bite lucerna pe o tarla de
nologiilor pi-cvăzute, în recoltarea culturii duble 10 ha.
aşa fel îneît să asigurăm de porumb în amestec cu în prima zl a acestei
condiţiile obţinerii unor floarea soarelui, care pro săptămîni ă început şi re
Faptele de muncă şi angajamentele recolte sporite în anul mite o producţie bogată la coltarea cartofilor. Bine
hectar.
viitor".
organizată,
s-a
lucrarea
Intr-adevăr, activitatea In acelaşi timp, o parte desfăşurat în condiţii bune,
desfăşurată de cooperatorii din forţe au fost concen atît mecanizatorul Con
îi onorează pe fruntaşi din Deva în această pe trate la arat, pregătit pa stantin Popa, care dizloca
rioadă poate fi numită tul germinativ şi fertilizat tuberculii din biloane, cit
rodnică, cu toate că ploi suprafeţele ce urmează să
Antrepriza dc constrUc- Cu firească mîndrie pa sînt superioare cu 23,7 la le căzute în ultimele zile fie însămînţato cu £rîu MIRCEA LEPÂDATU
ţii-montaj şi reparaţii De triotică am dedicat aceste sută. Gontinuînd cu bilan i-au obligat să încetinească şi orz. Coordonaţi îndea
va — subordonată Ministe succese, din ad.încul ini ţul la 8 luni mai putem ritmurile de lucru. Astfel, proape de Vasile Călmăţui, (Continuare în pag. a 2-a)
rului Industrializării Lem milor noastre, măreţei săr menţiona: depăşirea pro
nului şi Materialelor de bători de la 23 August ducţiei marfă industrială
Construcţii — face parte 1989, care constituie, pu de construcţii-montaj cu
dintre unităţile fruntaşe tem spune, poarta libertă 3 la sută, realizări supli
ale judeţului nostru. De ţii şi construcţiei socia mentare de 9 la sută la
spre unele dintre cele mai liste, comuniste, pe care a investiţii şi RK (cu 32,1
recente succese ne-a vor intrat, ireversibil, poporul la sută mai mult decît în
bit tovarăşul dr. ing. Ale român în urmă ru 45 de 1988), creşterea productivi
xandru Boşorogan, direc tăţii muncii cu 7 la sută,
torul antreprizei: „In acest reducerea cheltuielilor to
an, harnicul nostru colec Antrepriza tale ia 1000 lei producţie
tiv de muncă, asemenea marfă cu 3 Iei, iar a celor
tuturor oamenilor muncii de construcţii - materiale cu 2 lei şi obţi
hunedoreni, a fost puter montaj şi nerea — în principal, pe
nic impulsionat în activi această cale — a unui be armonioase pentru
tate de rodnica vizită de reparaţii Deva neficiu suplimentar de
lucru efectuată în judeţul peste 300 000 Iei.
nostru, în luna martie — Vă rugăm, tovarăşe socialist al aşezării
a.c., de tovarăşul Nicolae ani! Desigur, bilanţul pre director, să enumeraţi cî-
Ceauşescu, împreună cu to liminat la finele lunii au teva din lucrările mai im
gust cuprinde importante
varăşa Elena Ceauşescu. valori ^suplimentare". portante realizate în peri învăluit de luminile soa peţime, case mari cu fa aslalt" - cum citisem in
Mobilizîndu-ne toate for — Ce sporuri de pro oada care a trecut din a- relui ce încălzeşte blind ţade elegante, şantiere. Este tr-o mai veche culegere de
ţele -şi acţionînd cu cea cest an. larga cimpie străjuită de imaginea de azi a acestei impresii despre Haţeg —, cu
mai înaltă responsabilita ducţie vor fi semnate de — Reparaţia capitală a înălţimile munţilor - amfi aşezări hunedorene care a căsuţe cu foişor şi acope
colectivul A.C.M.R. Deva
te pentru materializarea după 8 luni din acest an ? halei de tuburi PREMO de teatru natural in care cunoscut în anii socialismu rişuri ascuţite sau cu „lungi
sarcinilor trasate de con la I.M.G. Deva, atelierul este aşezat - Haţegul ne lui, şi mai cu seamă in acoperişuri de şindrilă nea
ducătorul iubit al parti — La producţia de con- de răchitărie al Inspecto primeşte . in august cu perioada inaugurată de Con gră". Este destul de greu.
dului şi statului , .nostru, strucţii-montaj un plus to ratului silvic Hunedoara „inima" deschisă. însem gresul al IX-lea al partidu Tovarăşa Steluţa Râdoni, di
am reuşit să ne îndepli tal de 11,7 la sută, Iar (pe raza oraşului Orăştie), nele generoase ale noului lui, transformări spectacu rector al Centrului de cul
nim planul pe primele opt pentru lucrările executate drumul de legătură la sint prezente la fot pasul: loase. tură şi creaţie „Cintarea
României", ne vine in aju
luni ale anului cu 20 de în judeţul Hunedoara — străzi largi, cu trotuare şl încercăm să derulăm in
zile mai devreme. Este 24,7 la sută. Comparîndu- MARIN NEGOIŢA zone verzi îngrijite, blocuri propria imaginaţie aspecte tor. Ilustrate adunate cu
vorba, în primul rînd, de ne cu aceeaşi perioadă a moderne cu spaţii comer ale fostelor străduţe Pajiştei,
producţia de c'onstrucţii- anului trecut, putem spu ciale şl unităţi de prestări Pieţei, Prundului ori Grecilor, ESTERA ŞINA
montaj, care constituie in ne că realizările prezente, servicii la parter, parcuri I- unele „foarte tinoase, tivi (Continuare în pag. a 2-a)
dicatorul nostru de bază. la indicatorul menţionat, (Continuare în pag. a 2-a) nundate de culoare şi pros te cu înguste trotuare de
Afirmarea unei gindiri noi, exigenţă sporită faţă de propria muncă
„Despre Elena Croza aţi oraş cu vechi şi puternice an, 7974, cind a absolvit nilor. In cele 8 luni ale
putea scrie, ne spune fără tradiţii muncitoreşti, ■ Elena şcoala profesională, s-a în acestui an au fost înde
nici o ezitare Maria Stoica, Groza şi-a croit un drum scris şi o urmat cursu pliniţi toţi Indicatorii".
secretarul comitetului de demn in viaţă, bazat toc rile serale ale Liceului „De- Desigur, în acest conti
partid de la Jesătoria de mai. pe acest crez al mun cebaf din Deva. In anii nuu efort, organizaţia de
mătase Deva. Este unul cii şi responsabilităţii. Iar ce au urmat a îndeplinit partid, al -cărei secretar
dintre oamenii pe care ne acum, la 32 de ani, se diferite răspunderi in orga este Elena Groza, ara un
bizuim mult în rezolvarea mindreşte cu ceea ce a nizaţia de tineret, ajungind rol determinant. Este una
multiplelor probleme ce se împlinit. Cu aceeaşi reţi membru al Comitetului dintre cele mal puternice
Ivesc zl de zl, uniri dintre nere şl modestie ne des- Central al Uniunii Tinere din unitate. Probleme sint
secretarii noştri de partid tăinuie că dacă azi Iu- tului Comunist. multe de rezolvat Atît ale
cel mai buni". producţiei, cit şl ale oa
Şl iată-he faţâ-n faţă cu Comunistul — model de dăruire, menilor. „Ne preocupă in
Elena Groza. Nu-I prea cel mai înalt grad, ne
povestitoare din fire, mai responsabilitate şi demnitate spune interlocutoarea, ca
ales clnd e vorba de pro litatea producţiei, organi
pria persoană. „întotdeauna zarea şi aprovizionarea lo
„In 1974, cind am venit
ml-a fost greu să vorbesc crează la compartimentul in unitate, se montau uti- curilor de muncă, întări
despre mine, despre ce şl controlului tehnic de cali lajele. Nu mă plîng, dar rea ordinii şi disciplinei,
cam lucrez. Mi se pare că tate in cea mai Impor a fost greu. Eram foarte educarea tinerilor. Sintem
aduce a laudă. Pur şi sim tantă secţie a unităţii - şi trebuie să fim exigenţi,
plu încerc să-mi lac da-- ţesătoria, acesf lucru se mulţi veniţi de pe băncile dar încercăm în acelaşi
şcolii. De fapt majorita
toria aşa cum trebuie, să datorează permanentei pre timp să fim cit mai apro
nu dezmint încrederea pe gătiri şi perfecţionări pro tea. Important este că am piaţi de oameni, să-i spri
care o au oamenii în mi-- fesionale, ridicării nivelu răzbit, iar astăzi avem un jinim in muncă şi viaţă".
şi
dc
Chipuri
din
galeria
ne, pentru că e greu de lui de cunoaştere, in de colectiv închegat, cu expe olcctiv muncitoresc, cel portrete a unui tînăr piese Harnic
dc
întreprinderii
al
dc
cîştigat, dar foarte uşor plin consens cu cerinţele rienţă, care se bate zi de V. NEAGU cltimb şl reparaţii utilaj minier Deva.
s-o pierzi". şi exigenţele zilei de azi. zl pentru realizarea in cele
Născută la Hunedoara, Aşa se face că în aceiaşi mai bune condiţii a sarci (Continuare în pag. o 2-a) Foin NICOLAE GHEORGHIU
