Page 106 - Drumul_socialismului_1989_08

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

împliniri armonioase pentru CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ

-.w M c Afirmarea unei gîndiri noi,
destinul socialist al aşezării
Toate lucrările din cîmp — exigenţă sporită faţă
(Urmaro din pag. 1) cantitatea de legume şi • 19,00 1
fructe prelucrată crescind efectuate la timp, cu grijă de propria muncă 19,25 Congr
grijă intr-o culegere de date faţă de 1965 de 4,5 ori lea - Congr
prezintă, in paralel, vechiul şi Secţia de mobilă, al că­ lea. Trepte
şi noul. Uliţele de-atunci (azi rei colectiv realizează o pro­ pentru calitate! (Urmare din pag. 1) putem şl nu aşteptăm pe rii .'Sitriei. I
străzile 23 August, Libertă­ ducţie lunară de 3 milioane nimeni să le rezolve. ţie ai muncii
ţii, Mihai Viteazul) şi-au lei, onorindu-şi cu conştiin­ (Urmare din pag. 1) ultimele zile au încetinit Pentru a le duce la bun drumul înfă
schimbat nu numai denumi­ ciozitate sarcinile la export. şi aici considerabil ritmul sfîrşit, insă, ţrebu e să fim revoluţii agi
cu
exigenţi
mai
prop-ia
rea, ci şi iînfăţişarea. Oraşul îşi trăieşte viaţa şi cooperatorii veniţi primii de lucru. Am înţeles însă Muncind în acest fel, se­ Laureaţi ai
...Pagini după pagini, a- spirituală cu cea mai mare la lucru — Cornelia şi că toată lumea este pre­ cretarul organizaţiei de muncă, să ne formăm o n a ţ i o n a l
dăugate cu migală zi de zi, intensitate. 11 formaţii ar­ Petru Igna, Zenovia şi gătită şi hotărîtă să folo­ partid este respectat şi a- gindire nouă, pe care s-o României"
vorbesc despre istoria pre­ tistice dintre cele 65 exis­ Gheorghe Oancea, Lucia sească din plin fiecare oră predat. Oamenii i.se adre­ promovăm şi s-o afirmăm nereţe - i
zentului, despre înnoirile a- tente (care numără 1 235 Dalie, Vasile Dicu, Ilie bună de lucru în cîmp, în sează cu încredere, ştiind cu mai mult curaj. Numai spirit revo
duse de anii socialismului artişti amatori) şi 25 crea­ Petre, Leodor Nojogan, aşa fel, încît întreaga că ori de cite ori se poate astfel vom putea înfăptui 20,55 Film
in Întreaga Ţară a Haţe­ tori au participat la ediţia Juja Nicoară ş.a. — făcîn- recoltă de cartofi să fie cît sint ajutaţi în depăşirea exemplar obiectivele cu­ siunea". E p
gului, pe toate planurile a Vll-a a Festivalului na­ du-şi cu răspundere dato­ mai repede strînsă şi pusă j unor neajunsuri şi greutăţi. prinse în proiectul Progra­ 21,45 Teleju
vieţii materiale şi spirituale. ţional al muncii şi creaţiei ria. Din păcate, ploile din la adăpost. \ Pentru Elena Groza vii- mului—Directivă şi Tezele
Citeva date şi cifre sint „Cintarea României“. i torul are dimensiuni cu pentru Congresul al XIV-
edificatoare. Dacă în 194b îndeletniciri numeroase, 1 totul aparte. Este perspec- lea al partidului, vom pu­
industria localităţii se com­ servicii de calitate superioa­ ţ tiva pentru care se pregă- tea clădi viitorul, pe care-/ [RADII
punea dintr-o moară de ră au înlocuit vechile meşte­ t teşte cu sîrguinţă încă de
măcinat cereale, o presă de şuguri ca olăritul şi cojocă- 1 pe acum. „Avem mari res- vrem cît mai luminos, pe
ulei şi citeva maşini de ţe­ ritul ori cizmăria. Dacă în ţ ponsabilitâţi, care sporesc măsura aspiraţiilor şi visu­ SELECŢIU1
sut stole, pe parcurs s-au 1965 funcţionau în cadrul | de la o zi !a alta. Nu rilor noastre". GRAMUL I:
extins industria prelucrării cooperativei „Retezatul" 25 l programul d
Radiojurnal;*
lemnului, alimentară, textilă de secţii cu 146 meşteşu­ presei ; 8,io‘
şi de confecţii. Anii celei gari, azi numărul secţiilor - lodiilor ; 9,Oi
mai glorioase epoci din is­ reunite în cadrul coopera­ Faptele de muncă ştiri ; 9,05 RS
;
cultătorilor
toria patriei, „Epoca Nicolae tivei „Bucura" - este 115, letin de ştiri
Ceauşescu", au întregit har­ cbs cutezătoi
ta economico-socială a ora­ cu 700 lucrători. Locul „pră­ şi angajamentele bllcitatc ; 11 1
de ştiri ;
şului, cu adevărate ctitorii, vălioarelor ce se deschideau noastră: 11,3
împlinind armonios viaţa lo­ în zilele de tirg pe uliţa şoară; 12,05
cuitorilor lui. In toamna a- Grecilor" l-au luat moder­ îi onorează pe fruntaşi îuiui xx : i
moara
folclo
nului 1975 au început lu­ nele magazine şi complexe De Ia 1 Ia 3
crările de amenajare hidro­ comerciale, cu o suprafaţă (Urmare din pag. 1) lucrări: modernizarea flu­ premieră rac
energetică a Rîului Mare din totală de 12 000 mp, xurilor de vată minerală Odă limbii ri ;
Radiojurnal
Munţii Retezat. Prin salba Demn de relevat este că şi cahle teracotă de la dlenţa radio;
de centrale hidroelectrice ce producţiile medii de griu, I.M.C., construirea Fabri­ fore în eînte
s-au construit de atunci pină orz şi cartofi ale C.A.P. Ha­ Peştera Cioclovina ş.a. Mai cii de mobilă Deva. Şi aş letin de
în prezent, Întreprinderea e- ţeg şi C.A.P. Prislop s-au mai vrea să adaug ceva: Radiogazcta
17,35 Te apă
lectrocentrale pulsează în triplat, faţă de anul 1965, putem arăta că, în aceas­ patria mea;!
sistemul energetic naţional că electivele de animale au tă perioadă, la microhidro- în acest an, unitatea noas­ serii ; 20,09 •
importante cantităţi de e- crescut de 4 ori, iar pro­ centrala Glodeanu am e- tră a împlinit un sfert de 21.00 La sui
22.00 f zi i
xecutat aducţiunea princi­
veac de existenţă, toate
nergie electrică: în 1987 ducţia de lapte de 5 ori, că împlinirile noastre fiind 23.00 MC .lt
o cantitate de 197 200 MWh, pală în proporţie de 80 la cuprinse în perioada care Nocturn... ,mi
cu un an mai tirziu 288 400 incepînd cu anul 1983 ora­ sută şi au fost atacate lu­ — 21,00 Bule
MWh, iar în 7 luni din acest şul se autofinanfează, între­ crările de construcţie la a urmat istoricului Con­
an, 258 900 MWh. Se dă in gind bugetul statului cu 5 centrala electrică. In ace­ gres al IX-lea al partidu­
eaşi ordine de idei, putem
lui, care l-a ales pe cel
folosinţă, in 1978, Între­ milioane lei. . enumera: • Lucrările de mai iubit fiu al naţiunii
prinderea de bere, valoarea ...împliniri prezente,-. ar­ la platforma industrială noastre, tovarăşul Nicolae
producţiei marfă crescînd de monioase pentru destinul a- Sectorul .4 mecanic al I.M.M.H. simcrla nu de mult a Bolcana a Minei Deva • Ceauşescu, în fruntea
la 198,8 la sută, cit era in şezârii, pentru viaţa oameni­ fost dotat cu utilaje moderne., de mare precizie şi producti­ Păstrăvăria de la Dobra, partidului. De aceea, co­ DEVA : Mo
Imagine,
de
de
vitate.
din
este
exemplu
anul punerii in funcţiune, ia lor. Ele sint rodul unirii producţie Aşa românească, la care şl strungul Davld Dobrel, ca­ unde s-au finalizat regula­ lectivul nostru de muncă I-JI > (Patrii
munceşte
107,5 la sută in acest an. eforturilor colectivelor de pabil să execute prin copiere discurile roţilor de tren. rizarea albiei rîului Do­ se angajează cu fermitate DOARA: U
In aceeaşi perioadă de oameni ai muncii, ale locui­ bra, podul de’ acces, aduc­ şi răspundere revoluţiona­ In Vestul să
dern
A);
—
profunde mutaţii s-au con­ torilor unui oraş ce poartă O DELEGAŢIE DIN ORAŞUL ZENIŢA ţiunea de apă. Aici, mai ră să realizeze integral la mare adîi
planul anual de construc-
avem de executat, pînă la
struit in oraş 2 200 de a- însemnele generoase ale sfîrşitul trimestrului IV, ţii-montaj pînă la Congre­ dern — B):
Atlai
cereşte
partamente, o şcoală gene­ glorioasei Epoci Nicolae (R.S.F. IUGOSLAVIA) ÎN VIZITĂ priza barajului (captarea sul al XIV-lea, exprimîn- ra); PETRO:
rală cu 16 săli de clasă, un Ceauşescu. ÎN MUNICIPIUL HUNEDOARA propriu-zisă) şi o micro- du-şi în acest fel adeziu­ după o stea
Răfuiala
cinematograf cu 350 locuri, Oamenii muncii din In cadrul relaţiilor de niunii Comuniştilor şi hidrocentrală care va pro­ nea deplină cu privire la Expediţia (7
(U
modernul spital cu policli­ Haţeg se află angajaţi oraşe înfrăţite, o delegaţie Jovo Milesic, preşedintele duce energia electrică ne­ r e a l e g e r e a tovarăşu­ PENI: Frânt
nică ; s-au amenajat un plenar intr-un efort comun a oraşului Zeniţa (R.S.F. Consiliului orăşenesc al cesară acestui obiectiv. lui Nicolae Ceauşescu, la I—II (Cultur
bazin pentru apă potabilă de autodepăşire, de unire a Iugoslavia) se află în vizită sindicatelor.- — Aţi amintit de trimes­ acest mare forum al co­ CAN : Sufleti
cu o capacitate de. 1 000 în municipiul Hunedoara. trul IV, deci de viitor. Ce muniştilor, în funcţia su­ Charley (Lud
energiilor intr-un scop co­ Oaspeţii efectuează un alte obiective revin colec­ NEA : Dueltl
mc, 20 km reţele de canali­ mun - acela de a-şi am­ Din delegaţie fac parte tivului A.C.M.R. Deva în premă de secretar general URICANI; S
zare, 26 km reţea de apă-, Bogdan Kolar, preşedinte­ schimb de experienţă cu perioada ce urmează ? al partidului. Vedem în a- gendei (Retc:
plifica rezultatele spre a cadre din municipiul Hu­ Şapte păca
potabilă. S-au extins şl mo­ le Consiliului popular al — In perioada care a ceasta cea mai- sigură ga­ roşie).;. GI
dernizat Întreprinderea de cinsti cu noi fapte de mun­ oraşului Zeniţa, Fikret nedoara, vizitează obiecti­ mai rămas din acest an ranţie a mersul iti nostru Mira V(ă
.
CI:
prelucrare şi industrializare că Congresul al XIV-lea al Pljevljak, preşedintele Co­ ve economice şi social-cul- pregătim, între altele, con­ victorios înainte, spre co­ RAŞ’, I-II (Patri
le
a legumelor şi fructelor - partidului. mitetului orăşenesc al U- turale. diţiile pentru două mari munism.
bila iubire -
(Flacăra); c
’.V.V.VV.V.V.V.-.V.-.VA'AVV.V.VOlVWniV^JVAVV.W JVVVWWWVVWWWWVWVVVVVVVVWyWWWWVW.VVWWWVV VWVVWVVVWVVVV»VVVVrtYif.VVWVVVW>r»V.r«VVVyVV.‘.*» BAI: Organ:
irul de cuitu
„Cîntarca
Pentru a obţine cît mai de tehnica securităţii mun­ HAŢEG : Cit
(Dacia)}
mulţi viţei de calitate su­ ATENŢIE DEOSEBITĂ ORGANIZĂRII cii. Se interzice brutali- uşii lntîmplă,
se
perioară, cantităţi mai zarea taurilor şi folosirea SIMERIA: A
mari de lapte şi carne, REPRODUCŢIEI LA SPECIA TAURINE ! fără inel nazal şi bastonul llok (Mureşi
venituri superioare pen­ de condus individual. întoarce-te
tru personalul muncitor şi Insămînţarea artificială veşte o datj
rentabilitate ridicată în necesare îndeplinirii sar­ Prin nedepistarea la timp zilnică a vacilor în căl­ ganizare a sistemului de este procedeul folosit cu
sectorul zootehnic, şefii cinilor de plan. a femelelor intrate în căl­ duri de către operatorul- gestare a femelelor care bune rezultate, oferind a-
fermelor, cadrele tehni­ Pentru a asigura o re­ duri, în multe ferme se însămînţător, îngrijitori şi prezintă două variante : vantaje incontestabile de
ce veterinare . şi din producţie normală este înregistrează indici neco­ personalul tehnic din fer­ monta naturală şi însă- ordin zootehnic (pe linie
reţeaua de reproducţie necesar să se pună un respunzători de reproduc­ mă, de cel puţin trei ori minţările artificiale. de ameliorare şi progres
sint chemaţi să acţio­ accent deosebit pe condi­ ţie, cum este cazul C.A.P. pe zi, obligatoriu fiind Monta naturală, dirijată, genetic), economic (reduce
neze cu răspundere, dis- ţiile raţionale de creş­ care trebuie aplicată în numărul de tauri şi chel­ Pentru azi:
cernămînt şi eficienţă în tere şi exploatare a bovi­ rt toate fermele, prezintă o tuielile aferente întreţine­ fi răcoroasă
realizarea unei reproducţii nelor, îndeosebi pe alimen­ serie de avantaje: menţi­ rii lor, economii de su­ ral instabilă,
a
noros.
Pe
normale la vaci şi viţele. taţia calitativă şi canti­ ne potenţa reproducători­ prafeţe), sanitar-veteri- extinse vor i
Asigurarea efectivului tativă, pe supravegherea lor, diminuează transmite­ nare (previne bolile trans­ care vor avi
caracter de i
de taurine, înfăptuirea continuă a stării anima­ ... J» . rea bolilor, măreşte efi­ misibile prin actul montei). lat, mai ald
sarcinilor de sporire a lelor, pe profilaxia şi te­ cienţa folosirii reprodu­ De aceea, practicarea mon­ de deal, cai
acestuia se realizează prin rapia tulburărilor de re­ Ohaba, Brănişca, Ocoliş, dimineaţa devreme şi sea­ cătorilor. tei artificiale constituie sis­ apă căzute (
aplicarea unei tehnologii producţie. Sîntămăria-Orlea, Vîlcele ra. Pentru urmărirea mai La păşune, în sezonul temul care trebuie genera­ 15 1/mp, VSn)
di
moderat
de reproducţie care să Tehnologia reproducerii şi altele. eficientă este necesar să taberelor de vară, taurii lizat şi însuşit de toţi cei nord-vestlc. '
conducă la influenţarea po­ normale la taurine impune Pentru depistarea vacilor intervenim prin depista­ pot fi întreţinuţi legaţi, care îşi desfăşoară activita­ rlle.'‘minime ■
Intre
prinse
zitivă a principalilor in­ urmărirea şi depistarea la şi viţelelor în călduri se rea vacilor şi viţelelor în dar se recomandă a fi tea în fermele zootehnice, de, Iar cele a
dicatori de reproducţie : timp a vacilor şi viţelelor apelează frecvent la meto­ călduri cu ajutorul detec­ ţinuţi pe păşune parce­ concomitent cu asigurarea 15 şi 21 gri
fecunditate, natalitate şi aflate în călduri, ştiut torilor naturali, respectiv lată, delimitată, cu posi­ bazei materiale corespun­ ceaţă.
munte,
intervalul dintre fătări. fjind faptul că nu toate da de recunoaştere prin bilităţi de adăpostire. Re­ fi La răcoroasă
O femelă care fată la o femelele manifestă intens semne exterioare şi clinice. prin tauri „încărcători* feritor la îngrijirea tau­ zătoare în fermele zooteh­ noros. Pe a
vîrstă şi în condiţii nor­ semnele căldurilor, unele Ţinînd seama de faptul masculi cu reflexe sexuale, rilor, pansajul zilnic (cu nice şi în toate taberele cădea precii
pl
male, reintră în circuitul avînd călduri liniştite sau că durata manifestării dar fără capacitate de fe­ ţesala) este obligatoriu, ca de vară. formă de pe:
altitudini
de reproducţie la un in­ întrerupte. Intensitatea ma­ căldurilor este scurtă (pînă cundare. trecător lapo
terval optim după fătare nifestării căldurilor de­ la ti' ore), că iiti toate Reuşita deplină a repro­ şi ajustarea ongloanelor Dr. FLORIN ACHIM, soare.- ■ Vini
realizînd cîte un produs pinde de: rasă, vîrstă, (unghiilor). Abordarea tau­ Şeful Oficiului judeţean Temporar ci
şi o perioadă de lactaţie anotimp, nivel productiv, semnele se întîlnesc deo­ ducţiei taurinelor depinde rilor se face respectîndii- de reproducţie şi selecţie
anual, creează premisele condiţii de exploatare. dată, se impune depistarea hotărîtor de modul de or­ se în totalitate normele a animalelor