Page 11 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 11
R. 9 862 • JOI, 3 AUGUST 1989 Pag. 3
întreaga istorie a patriei noastre este rezultatul luptelor ••• ‘ ' CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
/*
grele, împotriva dominaţiei străine, Eliberarea terenului si insămîntarea
Tial » 1 >
rum al pentru progres, libertate şi independenţă,
5 Pro- culturilor duble - activităţi
ului-Di-
ircsulu.' duse de masele populare, de întregul popor
C.R. de maximă importanţă
am do
miâniei (Urmare din pag. 1) României i-a fost smulsă şi energie şi neînduplecare o România în august 1944 con (Urmare din pag. 1) ciparea bună a oamenilor
ai Fes- înstrăinată Transilvania de viguroasă rezistenţă anti semna astfel un fapt inedit ia adunarea paielor şi. la
„Cîn- tru apărarea sacrelor sa!e Nord, străvechi pămînt ro fascistă. In fruntea acestei în practica revoluţionară transportul acestora. Du
• 20,25 idealuri. Indiferent de vitre mânesc. Totodată, prin in lupte pline de abnegaţie, mondială. în lupta de eli seminţei de porumb în minica trecută a avut loo
:afio - gia împrejurărilor istorice, tervenţia directă a Germani măreţie şi Sacrificii, şi care berare împotriva ocupanţi brazdă a făcut-o Ioan Iu- aici o acţiune de masă la
iar • de numărul şi înzestrarea ei hitleriste, puterea a fost a cuprins, treptat, întregul lor, un popor întreg, fără ga, un mecanizator harnic care au luat parte peste
c : Ni- tehnică a adversarilor, po acaparată de generalul Ion popor, s-a aflat clasa mun nici o fisură, a format o u- şi priceput, asigurîndu-se 60 de locuitori ai satului
înlocui porul român a angajat fă Antonescu în alianţă cu Gar citoare, cea mai înaintată nitaie de granit, fără scin o densitate optimă de la transporlul baloţilor şi
îal • ră şovăire lupta de apăra da de Fier, agentura nazis forţă socială a societăţii ro dările evidenţiate în împre plante la unitatea de su a furajelor recoltate, cu a-
a pro- re, acţionînd unit, sub con mului în România. La scurt mâneşti, în frunte cu Parti jurări similare din alte ţări prafaţă. Dintre cooperato telajele cooperativei şi ale
ducerea celor mai înaintate timp, în ţară au intrat tru dul Comunist Român, in îm şi care au dus la ciocniri rii care au luat parte la oamenilor.
forje sociale şi politice ale pe germane, avînd misiunea prejurările tragice din toam fratricide sau chiar la răz eliberarea terenului şi la Eliberarea terenului şi
societăţii, pentru salvgarda de a institui controlul mili na anului 1940, P.C.R. s-a boaie civile. transportul baloţilor putem însămînţarea culturilor du
rea libertăţii sale. Aceste tar asupra sectoarelor eco dovedit a fi la înălţimea Setea de nestinsă liberta
evidenţia pe Marina Moi-
constante ale devenirii is nomice şi politice. Această misiunii sale, fiind exponen te nutrită de poporul român se, Ioan Haida, Petrişor ble — cum ne spunea
Constantin Petculescu, in
torice româneşti, care defi dramatică situaţie s-a accen tul politic al intereselor na în devenirea sa multimilena Şuiagă, Dorin Seleşan şi ginerul şef al Consiliului
nesc independenţa ca ideal tuat mai mult în condiţiile ţiunii, militînd şi acfionînd ră a dobîndit în eroica în Ionel ITaida. unic agroindustrial Dobra
suprem al poporului nostru, în care Germania hitleristă cu fermitate în fruntea ma făptuire din august 1944 o
N pro- Un fapt ce merită re — este înaintată şi în U-
Radio- sînt evidenţiate şi în desfă a antrenat România, contrar selor pentru eliberarea po întruchipare strălucită, ofe
ţii,' 6,15 şurarea momentului crucial voinţei poporului român, în porului, a patriei, înfăptuind rind lumii întregi exemplul marcat este acela îă Ter nităţile din Micia şi Paş
6,:io La al istoriei naţionale : revo războiul purtat împotriva U- măreţul act insurecţional de capacităţii nelimitate a unei mocentrala Mintia, între nic — unde lucrările res
i ; 7,oo prinderea patrona toare, a
Revista luţia de eliberare socială şi niunii Sovietice. la 23 August 1944, asigurînd naţiuni hotârîte să-şi apere pective sînt bine organi
rul mc- naţională, antifascistă şi an- in faţa acestor evenimen victoria revoluţiei de elibe cu orice preţ valorile sale detaşat la Lăpuşnic pe pe zate şi coordonate de con
etin de tiimperialistă din august 1944. rare socială şi naţională, perene. rioada secerişului 10 oa ducerile colective din cele
Icm as- te care prefigurau încă de antifascistă şi antiimperia- meni care au ajutat atît
Buletin După cum se ştie, în vara atunci o adevărată catastro Întreaga noastră istorie, două cooperative. La C.A.P.
ces. eu- şi toamna anului 1940, po fă naţională, poporul nu a listă. viitorul luminos al României la strîngerea grabnică şi Lăpugiu şi Ohaba însă se
’artidul, fără pierderi a recoltei de
lia — porul român a intrat într-o rămas pasiv, nu a aşteptat La chemarea înflăcărată a dobîndesc prin prisma sem află o mare cantitate de
: ij.oo perioadă istorică extrem de ca libertatea şi viitorul să-i partidului comunist, întregul nificaţiilor multiple ale mă cereale păioase, cît şi Ia paie în cîmp, iar suprafe
,05 Po- dificilă în care, ca de atîtea fie hotărîte prin deznodă- popor s-a angajat cu entu reţului act de la 23 August eliberarea terenului şi
,:is Mu- ziasm şi spirit de jertfă în transportul paielor de orz ţele semănate cu culturi
) Hule- ori în îndelungata noastră mîntul confruntării angajate 1944, înţelesul fundamental duble sînt mici. Organiza
ştiinţa existenţă, a fost pusă în între marile puteri. Consec lupta pentru victoria revo că poporul român a avut, şi grîu în baza furajeră. ţiile de partid, consilii
25 Tră- cumpănă fiinţa statului şi vent glorioaselor sale tradi luţiei de eliberare socială şi are şi va avea un ideal su Eliberarea terenului s-a
mpliniri le de conducere din cele
comoa- dăinuirea naţiunii. Sub o ţii istorice, o dată cu smul naţională, antifascistă şi an- prem, pentru împlinirea că încheiat şi la Cooperativa două cooperative au dato
3.00 De copleşitoare presiune şi a- gerea prin forţă a unei tiimperialistă. întreaga ar ruia, asemenea atîtor gene agricolă de producţie din
vanpre- meninţare cu forţa, exerci părţi importante a vetrei mată a ţării, ca un singur raţii d înaintaşi, nu-şi va Roşeam. Alexandru Goţ, ria să acţioneze cu mai
; 15,15 e multă insistenţă pentru
operete; tate de marile puteri fascis strămoşeşti şi intrarea tru om, a întors armele împo precupeţi eforturile: inde secretarul comitetului co
române! te, prin odiosul Dictat de la pelor germane în ţară, po triva hitieriştilor. Izbucnirea pendenţa şi unitatea patriei munal de partid, primarul grăbirea ritmului de. des
; i Viena, din 30 august 1940, porul nostru a angajat cu şi desfăşurarea revoluţiei în străbune. localităţii, remarca parti- făşurare a acestor îucrărL
5,13 C
17, U0 ■.V.'AV.V.V.V/AŞ'A'.V.WAV.-.V.V.-.V.V.V.-.V.-.V.V.V.V.' .V.V.W.V.'.V.WAV.V.’.V W/AV.V.V.'.W^AVAW.VA’.V.VV.Vrr.V/.'.V.V.V.W.V.V.V.V.V.V
17,05 Ra- WAV.V
că: 17* 5
t, patra,
nuzi cal; Producţie sporită, cu cheltuieli minime
*0,00 Ra-
> zi în-
Moment lizează ţesuturi de contex
focturnă în procesul revoluţionar, bit de important. Pornind
1.00 Hu- de ample şi profunde în de la un stoc de fire, din turi, nuanţe şi modele di
noiri, declanşat de Con lină, provenite de la secţia ferite. „Stofa ţesută înde
gresul al IX-lea al P.C.R., „covoare", conducerea uni plineşte o serie de calităţi
o atenţie deosebită s-a a- tăţii a identificat .şi in estetice şi comerciale, de
cordat dezvoltării tuturor ventariat aceste resurse şi fineţe şi durabilitate ce
localităţilor patriei, îmbu s-a consultat cu specialiş satisfac cerinţele şi gustu
nătăţirii continue a condi tii în domeniu asupra po rile celor ce apelează la
ţiilor de muncă şi viaţă sibilităţilor de utilizare a serviciile noastre, întrea
•u 1 Cnr- ale cetăţenilor. Trăindu-şi lor în mod productiv. „Aşa ga producţie de stofă rea
(Patria); lizată fiind destinată pro
ablrintul azi frumoasa vîrstă a ma s-a născut ideea creării
Alerg rilor transformări şi îm unei secţii de ţesătorie" — ducţiei proprii, asigurînd
idem — pliniri, Hunedoara, muni ne spune tovarăşa Copo- 75 la sută din materiile
iubeşte prime necesare unităţilor
a); PE- cipiul de pe Ccrna, a de de confecţii şi croitorie de
— se- venit un important cen
■mbrie): tru economico-social şi cul Cooperativa comandă. Prin întreaga ac
.UPENI: tural al ţării. La indica tivitate desfăşurată, secţia
ii (Cul- „Drum nou" ţesătorie, asemenea tutu
Sccre- ţiile secretarului general
.urcaf.'i- al partidului, tovarăşul Hunedoara ror celorlalte secţii, este
i-la (Ml- Nicolae Ceauşescu, privind eficientă pentru că reali
Inf zează o producţie însem
Spoi dezvoltarea activităţii de nată cu cheltuieli minime"
AD: A prestări servicii pentru sesc Mioara — vicepreşe — ne informează interlo
util ro- populaţie şi creşterea ca dintele cooperativei.
'.A: Tu Pentru început au fost cutoarea noastră.
Secvenţă din cartierul Pctroşani-Nord, care redă pregnant transformările edilitar-
li !e (Mi- lităţii acestora, cooperaţia Preocupări identice pen urbanistice petrecute In loca litatea reşedinţă de municipiu. l oto O. GKOKGKSCU
: F.xpe- meşteşugărească s-a dez achiziţionate şase războaie tru recuperarea şi valori
-ti vor- voltat şi specializat per de ţesut de ia întreprin
e (Fla- manent. derea industrială din Ti ficarea materialelor refo-
TA-HAI: mişoara, cu care s-a pornit losibile am regăsit şi la
şi Brâu Cooperativa meşteşugă celelalte secţii şi unităţi
ură şi rească „Drum nou" Hune activitatea secţiei de ţesă componente ale cooperati provenlte din gospodăriile a PREOCUPARE COTI- !
Bornă - doara numără peste 730 de torie. Intr-o perioadă re populaţiei. DIANA. Unitatea de aii* |
Misiune lativ scurtă secţia s-a ex vei „Drum nou". Astfel, la U NOUĂ UNITATE DE mentaţie publică „In- *
BltAZl: oameni ai muncii, din ca tins, iar activitatea sa a secţia marochinărie, apro tim" Brad, aparţinătoare 1
glieare- re 80 la sută femei, an ximativ 50 la sută din pro PRESTĂRI SERVICII. Coope
Simon fost specializată continuu, J ■ PARTICIPARE LA FON- rativa „Mureşul" din Deva C.P.A.D.M. din localitate, J
e (Mu- trenaţi in realizarea unei folosind nu numai fire din ducţie se realizează din I DUL DE AUTOAPROVIZIO- a deschis recent, la etajul s-a extins cu o grădină j
’ovestea însemnate activităţi de stocul propriu, ci şi din materiale care rezultă din
ina). propria activitate sau din « NARE. Comuna Baru a II* I! al complexului din Viile de vară. Colectivul condus *
prestări servicii şi produc contractele încheiate cu al Noi, o nouă unitate de de Eugen Barat se stră- i
ţie. Printre preocupările te unităţi de profil din ţa a unităţilor de pielărie- J vrai la fondul do stai ş/ prestări servicii. Este vor duieşte şi reuşeşte să ost- (
demne de remarcat ale co ră. blănărie. j cel de auloaprovizionare, ba de o croitorie pentru aure zilnic un meniu bo- J
lectivului cooperativei, ac Folosindu-se fire din li Participînd cu responsa î in perioada trecută din bărbaţi, femei şl copii, ce gat şi să realizeze o ser- |
tivitatea referitoare la re nă, poliester, celofibră sau bilitate ia muncă, harnicul | ocesî an, 143 bovine, 30 execută lucrări la coman vire ireproşabilă s
cuperarea şi refolosirea ma chiar amestec din polies colectiv al cooperativei a dă, ceea ce constituie îm
teriilor prime şi materia ter, celofibră şi melană, obţinut rezultate bune în » porci, 343 ovine, 311 bl plinirea unei mai vechi ce
;IUc.'l va lelor ocupa un loc deose aici, la Hunedoara, se rea realizarea principalilor in lapte de vacă, 153 h! lap- rinţe a locuitorilor cartie ltM Â iii
nstabilă, dicatori de plan pe pri u E 3
r noros. j te de oaie şl alte produse rului.
:are vor mul semestru al acestui an. mtmm
:Ie aver Mobilizarea tuturor forţe
ile des- lor spre a răspunde che
Izolat, mării secretarului general MICA PUBLICITATE trate, cap rezervă nou. Brad, • VIND 110 capre eu lapte.
i vor fj telefon 50724. (11508) Capii naş, nr. 353, judeţul A-
intui va al partidului, tovarăşul • VIND urgent Dacia 1310. rad (Petrea ciobanul).
la mo- Nicolae Ceauşescu, privind A N I V E R S A R E Deva, telefon 17346, după ora (14511/14512)
intens ‘ realizarea planului pe pri 16. (14500) ÎNCHIRIERE
•
VIND cărucior invalid.
km/l Deva, strada Mărăşeşti, nr. 29, TINERI căsătoriţi căutăm
•
d-vcstic. mele 8 luni ale acestui an t TOATE florile din lume telefon 23226. (14498) apartament sau garsonieră de
minime pînă la 23 August şi a pla Ic (Uimim scumpei noastre a VIND casă, pre( conve inctiiriat. Deva sau Simeria.
între 7 nului pe întregul an pînă fiice Ciaudia Muscan astăzi, nabil, strada Fr. Engeis, nr. Deva, telefon 13079. (14502)
cele (Un partea mamei şi tatălui,
17 si 22 la Congresul al XlV-lea cînd împlineşte 20 ani. „T.n 12. Deva, telefon «9080-, strada
:aţă di- al partidului, se înscrie mul|f ani ! n . (14492) Caragiaie, 10. (14505) D E C E S E
•
printre obiectivele majore player VIND Lada 1500 şi video • COLEGII de muncă de
zilnic,
Samsung.
Deva,
ale unităţii. De asemenea, telefon 23924, orele 16—19, du la I.J.T.L. Deva aduc un ul
,’nioa va V Î N Z Ă R I tim omagiu celui care a fost
i cerul se urmăreşte satisfacerea minică, telefon 22368. (14501) BR1NDU.ŞAN FLORKA şi
. Vor că- diverselor cerinţe ale M VIND I.M.S. M 461, mo transmit sincere condoleanţe
schimb
cu
sau
cter de populaţiei, îmbunătăţirea a VXND video player Sam tor Diesel, nerodată sau Da şi întreaga compasiune fami
Dacia
1310
mălţimi sung. Deva, telefon 11410, du cia ncrldieată (termen de ri liei. (14499)
clpita- calităţii produselor şi a pă ora 17. (14506) dicare Imediat), schimb fără 4 COLECTIVUL de asisten
'lormâ serviciilor, realizarea unor • VIND urgent, convenabil, compensaţie. Sat Luncani Va te al secţiei interne — Spita
soare. produse care să satisfacă Lada 1200. Deva, telefon 21046, le, 13, comuna lloşorod, Mun- lul judeţean Deva, esle ală
-Serat, 70559. (11503) turi de colega lor Hănellă
•0—80 gusturile şi exigenţele cît 0 VIND urgent stupi şl rol tcanu Ioan. (14501) Livia în greaua Încercare pri
•
VIND Dacia 500 Lăstun,
or- mai multor cetăţeni. cu sau fără lăzi. Deva, teler canapea ,,Onix“, două fotolii. cinuită de pierderea mamei
fon 23071, Cazan. (14503)
^ VIND video recorder Phi Hunedoara, telefon 14458. sale. Sincere condoleanţe.
ECATERINA ALDEA lips, nou, 20 casete Inregis- (14509) (14513)