Page 12 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 862 © JOI, 3 AUGUST 1989
ţ . . 1
„Cupa Minerul" la handbal feminin •
9
■
în cinstea apropiatei tu Gheorghe, Voinţa Rm.»
Apelul adresat de Sovietul Suprem al U.R.S.S. * „Zile a minerului", A.S. Vîlcea, Textila Sebeş şi |
cele două continente exa
Congresului S.U.A. în legătură cu moratoriul * Remin Deva organizează echipa gazdă, Remin De- 0
minează întregul complex * un atractiv turneu de va. Orele de desfăşurare |
asupra exploziilor nucleare al problemelor economi | handbal dotat cu „Cupa meciurilor: 4—5 august*
ce legate de creşterea a- er 11 a
. 0-13.00
MOSCOVA 2 (Agerpres). în apel — U.R.S.S. este meninţătoare a datoriei ex * Mm i ", în perioada _ 10 0 * şi,
1
— Sovietul Suprem al gata în orice moment, pe terne. Pentru multe ţări 1 4—6 august a.c. Participă
echipele: Constructorul !7,00 20,00; 6 august •
U.rt.S.S. a adresat un apel bază de reciprocitate, să H STOCKHOLM. - La din această zonă proble 8
Congresului S.U.A. în le- declare moratoriu asupra Slockholm s-au încheiat ma achitării datoriei ex Baia Mare, C.S.M. Sfîn- orele 9—12. 1
j»
gătuiră cu moratoriul asu tuturor exploziilor nuclea consultările sovieto-ameri- terne a devenit ctît de a-
pra exploziilor nucleare şi re, moratoriu care ar pu cane. Ia nivelul reprezen cută, îneît ameninţă în
încetării experienţelor nu tea deveni prologul înche tanţilor ministerelor de ex
cleare, transmite agenţia ierii unui acord privind terne ale U.R.S.S. şi S.U.A. săşi existenţa economiei
TASS. Documentul relevă, interzicerea totală a expe cu privire la Afganistan, naţionale - a declarat ia UNITATEA AGROINDUSTRIALĂ DEVA
printre altele, că U.R.S.S. rienţelor nucleare. Acest anunţă agenţia TASS. Cu deschiderea lucrărilor mi
se pronunţă pentru în aspect ar putea fi dezbă acest prilej, părţile au e- nistrul de stat pentru afa oferă spre vînzare unităţilor socialiste
ceperea imediată a exa fectuat un schimb de opi cerile externe al Egiptului,
minării, în cadrul Confe tut şi în cadrul unei în nii cu privire la modalită Boutros Ghali.
rinţei pentru dezarmare tâlniri a parlamentarilor ţile de urgentare a solu • AUTOUTILITARĂ T.V., TIPUL 14 F.D.
de la Geneva, a proble sovietici şi americani, ca ţionării pe cale politică a ■ WASHINGTON. -
mei interzicerii totale a re să aibă loc, în viitorul acestei probleme. In pofi Specialiştii N.A.S.A. au e- la preţul de formare legal stabilit.
experienţelor nucleare. în apropiat, la Moscova sau da diferenţelor de abor fcctuat o corecţie a orbi
acelaşi timp — se arată Washington. dare, consultările au rost tei staţiei interplanetare Doritorii se pot adresa pentru relaţii
utile, precizează agenţia americane „Voyagcr-2" ca
Lucrările sesiunii Consiliului TASS, care adaugă că păr re se apropie de cea mai suplimentare la sediul U.G.I.R.A. Deva, din
ţile au convenit să le con îndepărtată planetă a sis
interguvernamental de coordonare tinue. temului solar - Neptun. strada Decebal nr. 8, telefon 13727.
în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor Corectarea traiectoriei de
■ GENEVA. - La sesiu zbor a stafiei permite ca
al ţârilor nealiniate nea de vară a Consiliului aceasta să freacă ia o dis
HARARE 2 (Agerpres). telecomunicaţiilor şi infor Economic şi Social al tantă de 5 400 km deasu
— La Ilara re s-au înche maţiilor, ca şi încercările O.N.U. (ECOSOC) - des pra polului nord a plane
iat lucrările celei de-a 10-a acestor state de amestec făşurată la Geneva - în tei Neptun la 24 august. LICEUL INDUSTRIAL NR. 1 HUNEDOARA
reuniuni a Consiliului in în treburile interne ale ţă cadrul dezbaterilor gene Specialiştii N.A.S.A. speră
terguvernamental de co rilor în curs de dezvolta rale asupra politicii econo ca „Voyager-2", lansată în str. 23 August nr. 17
mice şi sociale pe plan 1977, să transmită pe Pă-
ordonare în domeniul in re, folosind mijloacele in internaţional, un accent
formaţiilor şi comunicaţii formaţionale şi de teleco mînt, în afară de date te- face înscrieri pentru ŞCOALA PROFESIO
lor al ţărilor nealiniate, municaţii. S-a subliniat, deosebit a fost pus pe lemetrice, aproximativ 8 000
impactul dezechilibrului e-
transmite TASS. Partici totodată, necesitatea fău xistent în economia mon de imagini. NALA — curs seral — în următoarele me
panţii ău adoptat o rezo ririi în viitorul cît mai a- dială asupra colaborării serii :
luţie prin care condamnă proptat a unei noi ordini Q MOSCOVA. - Ca ur • oţelar 20 locuri
monopolul ţărilor occiden internaţionale şl în acest economice internaţionale. mare a gravelor inundaţii
tale dezvoltate în domeniul domeniu. Consiliul a hotârît convo ce s-au produs în ţinutul • laminorist 20 locuri
carea, în 1994, sub egida Primorie, a fost scoasă din
Acţiuni, luări de poziţie în favoarea O.N.U., a unei reuniuni funcţiune calea ferată Vla- • mecanic maşini şi utilaje 40 locuri
internaţionale consacrate divostok - Habarovsk, prin De asemenea, face înscrieri pentru cla
păcii şi dezarmării problemelor populaţiei. cipala arteră de transport
din Extremul Orient sovie sa a IX-a curs seral. Se pot prezenta toţi
BONN 2 (Agerpres). — buie să includă toate sis ■ LONDRA. - Primul tic, anunţă agenţia TASS.
Pentru fiecare rachetă cu temele de arme nucleare. lot de rachete de croazie oamenii muncii care au numai 8 clase.
Au fost luate măsuri de
rază medie de acţiune eli ☆ ră americane amplasate urgenţă pentru restabilirea Informaţii suplimentare la telefon 957/
minată, N.A.T.O introdu TOKIO 2 (Agerpres). — la baza de la Greenham, 11687.
ce două noi arme atomice în Japonia continuă am din vestul Londrei, au fost cît mai grabnică a trafi
— arată, într-un studiu plele acţiuni destinate mar readuse în Statele Unite, cului de pasageri şi de
Herrmann Schcer, reputat cării unor momente de în conformitate cu Tratatul mărfuri pe această magis
trală feroviară. Potrivit u-
expert în problemele dez tristă aducere aminte pen dintre S.U.A. şi U.R.S.S. nui bilanţ preliminar, 15
armării al Partidului So- tru întreaga omenire: bom privind eliminarea rache persoane şi-au pierdut
«ial-Democrat din R.F.G. bardamentele atomice e- telor cu rază medie şi mai viaţa. CENTRALA MINEREURILOR DEVA
El s-a pronunţat pentru fectuatc în urmă cu 44 de scurtă de acţiune. La a-
începerea, cît mai curînd ani asupra oraşelor Hiro- ceastâ bază s-au aflat 96 ■ WASHINGTON. - A- cu sediul în Deva, Piaţa Unirii nr. 9,
posibil, de negocieri pri shima şi Nagasaki. Una de rachete de acest tip, proximativ 20 000 dc pom judeţul Hunedoara
dintre manifestările, sim
vind dezarmarea nucleară bolice o constituie marşul dintre care 16 au fost dis pieri sosiţi din toate col
în Europa, care să se des iniţiat, la 18 iulie, în ora truse, restul urmînd a fi ţurile Statelor Unite depun ORGANIZEAZĂ CONCURS
făşoare în paralel cu cele şul Sapparo, care se va în dezamorsate în următorii eforturi pentru stingerea
referitoare la reducerea cheia la 5 august la Na doi ani. incendiilor de păduri care
armamentelor convenţio gasaki. Participanţii — bîntuie în statele din vest în ziua de 15 august 1989, ora 8, pentru
nale. membri ai organizaţiilor H CAIRO. - Căile do - California, Idaho, Ore- ocuparea următoarelor posturi în cadrul
Cu prilejul prezentării nipone pentru pace, dar şi soluţionare a datoriei ex gon şi Washington. De la centrului de calcul electronic:
unui document 'intitulat militanţi pacifişti din alte terne a ţărilor în curs dc 26 iulie, flăcările au mis
„Studiu privind arsenalele state ale lumii — atrag a- dezvoltare se află în cen tuit vegetaţia pe o supra
de arme nucleare şi pla tenţia asupra pericolului trul atenţiei participanţilor faţă de 70 000 hectare. ® 3 analişti-programatori, cu studii su
la o conferinţă a econo
nurile dc înarmare atomi pe oare îl prezintă armele miştilor din state africane perioare (facultatea de matematică-
că în Europa", Scheer a nucleare, cu o capacitate şi latino-americano, care informatică)
relevat că aceste negocieri de distrugere crescîndă, a început miercuri la
nu trebuie să se mărgi cerînd măsuri hotărîte Cairo. Reprezentanţi din ® 1 economist la compartimentul plan,
nească numai la domeniul pentru dezarmare, pentru aproape 50 de state de pe organizare, retribuire, cu studii supe
armelor nucleare cu rază asigurarea securităţii şi li
scurtă de acţiune, ci tre niştii planetei. rioare economice
® 1 economist la compartimentul finan-
* ciar-contabil, cu studii superioare e-
„Fiecare copil african DATORIA EXTERNĂ AGRAVEAZĂ plasat economiile ţărilor conomice.
are, la naştere, o datorie africane într-o situaţie
I externă de 200 dolari, ca SITUAŢIA ŢĂRILOR AFRICANE intolerabilă. Condiţii: Să aibă domiciliul în munici
I re creşte în fiecare an cu s-a dovedit — mai ales nomice. Creşterea accen întrebarea care se pune piul Deva.
22 ia sută. Această con
I statare a fost făcută în după sesiunea specială a tuată a datoriei externe este: ce-i de făcut ? Cum
să ieşi din această situa
I O.N.U. consacrată redre a Africii, care încă de la Vechimea în specialitate — peste 4 ani.
cadrul unei reuniuni a ti sării economice a Africii sfîrşitul lui 1987 depăşea ţie cînd contextul econo Condiţiile de retribuire sînt cele conform
neretului african, care a (mai 1986) ■ — că numai 200 miliarde dolari, cu mic internaţional este
avut loc la Bamako (Mali). cuvintele frumoase şi fra toate că nu este compa foarte nefavorabil în ce Legii nr. 57/1974, republicate.
Nu există o imagine mai zele bine cizelate'nu aju rabilă cu cea a Americii priveşte ţările africane ? Relaţii suplimentare şi tematicile pot fi
elocventă decît această tă la nimic. Latine, împiedică, totuşi, Cel mai aberant feno
s cifră pentru a măsura Două mari probleme investiţiile' productive. A- men în cazul transferu luate de la compartimentul personal al C.M.
s imensa dramă economică preocupă statele conti ceasţă’„supraîncălzire" în lui resurselor financiare Deva — telefon 13040, interior 110.
ce zguduie continentul a- nentului la ora actuală. între Nord şi Sud este că
s sectorul datoriei externe
frican de mai mulţi ani. Mai întîi, problema-' dato s-a asociat, din păcate, ţările africane şi cele în
\ Seceta şi foametea sînt riei externe, care a' că cu o catastrofală scădere curs de dezvoltare, în ge ;
mereu actuale, cu o notă pătat, mai cu seamă după a preţurilor la materiile neral afectate de foamete,
i de agravare fără prece 1980. o dimensiune de-a prime, care au cunoscut de probleme ale folosirii COMBINATUL DE PRELUCRARE
dent a ansamblului para dreptul insuportabilă, în- nivelul lor cel mai scăzut sub posibilităţi a forţei A LEMNULUI SEBEŞ,
s metrilor economici şi so trucît ţările africane sînt din ultimii 30 de ani. în de muncă, ale analfabe
\ ciali pentru marea majo obligate să consacre a- casările provenind din tismului etc., finanţează cu sediul în Sebeş, str. M. Kogălniceanu
\ ritate a ţărilor africane. nual 50 la sută. dacă nu exportul de materii pri programele de moderni nr. 59,
Soarta Africii, ee-i drept,
zare din ţările industria
\ nelinişteşte de cîtăva vre mai mult, din totalul în me al ţărilor africane au lizate occidentale. ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
scăzut de la 64 miliarde
casărilor lor externe pen
s me atît pe anumiţi şefi tru a rambursa doar ser dolari în 1935, la 45 mi în condiţiile actuale, o © 2 şefi manevră
\ politici, chiar din ţări viciul datoriei acumulate. liarde în 1986. Acest re mai mare mobilizare a ® 3 manevranţi.
industrializate, cît şi pe
\ înaiţi demnitari ai orga O astfel de situaţie este cul generalizat al preţu Africii, întărită printr-un Informaţii suplimentare fa sediul între
rilor materiilor prime,
efort internaţional, a de
generatoare de tensiuni
\ nizaţiilor internaţionale, sociale şi face dificilă pla combinat cu o creştere venit o necesitate urgen prinderii, biroul P.I.R., telefon 31483, inte
\ în primul rinei ONU Dar nificarea dezvoltării eco sistematică a datoriei, a tă. („EI Moudjahid").
rior 212.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Godea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. | 44065 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 30. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex! 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275
