Page 14 - Drumul_socialismului_1989_08

DRUMUL SOCIALISMULU
Pacj- 2

CINSTIRE HĂRNICIEI OAMENILOR MUNCII Cind se va produce revirimentul
v elev
Deviza colectivului: „Mai multe minereuri pentru ţară 11 mult aşteptat in ferma • 19,00 '

zootehnică ? 19,25 Coluir
Ieri, la Mina Coranda- naţionale, a cunoscut o socialistă pe judeţ — între cesului de producţie şi de Datorită deficienţelor ce taţii române
Român - ' |
1
t
Certej a fost o zi deose­ dezvoltare puternică. S-au unităţile industriale — şi preparare a minereurilor, organizării reproducţiei, Pr-oi&.iul I
bită, de muncă şi de săr­ pus în funcţiune noi ca­ pe locul I în ramura de să folosească raţional, la se perpetuează în organi­ fapt dovedit şi de numă­
bătoare. O sărbătoare iz­ pacităţi de producţie, s-a resort, contribuţiile aduse capacitate, utilajele, insta­ zarea şi conducerea acti­ rul mic (doar 10 capete — Directivă al
vorâtă din dăruirea în derulat un amplu proces de formaţiile conduse de laţiile şi echipamentele din vităţii fermei zootehnice a n.n) de treceri de la ca­ lui al XlV-li
producţie a bravilor mi­ de modernizare a întregu­ Marton Ferencz, Andrei A- dotare, să-şi perfecţioneze C.A.P. Ohaba, de mai tegoria viţele la juninci, - însufleţii
neri, încununată cu o me­ metodele şi tehnologiile de mulţi ani aceasta nu-şi din planul de 60 pe acest de ascensiui
ritorie răsplată. Prin De­ lucru, să îmbunătăţească realizează indicatorii de an. Interlocutorul aprecia nici • 20,2î
plan şi sarcinile ce-i revin
cret Prezidenţial, unităţii sub toate aspectele disci­ din programele judeţene că ar mai fi de trecut încă tă patria şi
20,40 Invăţc
i-a fost acordat „Ordinul Mina Coranda-Certej — distinsă plina de muncă şi de plan. de dezvoltare a zooteh­ 30 viţele la aceeaşi cate­ tare - produ<
Muncii" clasa a IlI-a pen­ cu „Ordinul Muncii" clasa a lll-a A fost exprimată ade­ gorie, ceea ce atestă o Univers, mo
tru locul al 111-lea ocupat ziunea caldă, de suflet, la niei, de autoconducere şi insuficientă preocupare • 21,35 Se
in întrecerea socialistă pe pentru locul al lll-lea ocupat în istorica Hotărâre a Plena­ autoaprovizionare terito­ faţă de formarea unei concertul or
ţară în ramura extracţiei întrecerea socialistă pe anul 1988 rei C.C. al P.C.R., ca mult rială. Analizind modul viitoare mătei din prăsilă
şi preparării minereurilor, stimatul şi iubitul fiu al cum se realizează preve­ proprie, cu potenţial pro­ fonice a Ra
nii pe platf
pe anul 1988. naţiunii noastre, ctitorul derile planului pe anul ductiv ridicat. Neajunsu­
Moment festiv, emoţio­ României socialiste moder­ 1989, se poate spune că rile se datoresc şi faptului trială a ori
nant. Colectivului muncito­ lui flux productiv, unita­ catrinei, Ioan Budai, Mar­ ne, „Minerul de Onoare" nici acum nu se înre­ că în fermă nu s-a instau­ gidia • 21
nai • 22,01
resc de la Mina Coranda- tea a fost înzestrată cu tin Drumer, Constantin al ţării, tovarăşul Nicolae gistrează revirimentul de rat un climat corespunză­ programului.
Certcj i-au fost înmînate maşini, utilaje şi instala­ Crăşmăriuc şi alţii. Totoda­ Ceauşescu, să fie reales la mult aşteptat. Că aşa stau tor de ordine şi disciplină,
înaltele simboluri ale de­ tă, dezbaterile au scos în Congresul al XlV-lea, în lucrurile ne-o dovedeşte lipsei de îngrijitori în u-
votamentului şr abnegaţiei ţii moderne. Drept urma­ evidenţă neajunsurile ca­ suprema funcţie de secre­ faptul că la efective e- nele perioade ale anului, BgAPH
— „Diploma de onoare" şi re, cantitatea de minereu re mai sînt la unele locuri tar general al partidului. xistă un minus de peste slabului control exercitat
„Steagul roşu" de unitate în concentrate — la plumb de muncă. Continuă să se într-o puternică trăire 340 bovine şi 40 ovine faţă asupra activităţii ce se
fruntaşă pe ţară din par­ de planul anual. Canti­ desfăşoară în taberele de SELECŢII^
tea Consiliului Central al tatea zilnică de lapte care vară. GRAMUL I:
di
programul
Uniunii Generale a Sindi­ se livrează la fondul de La toate acestea se mai Sfatul medic
catelor din România. stat este departe de a re­ adaugă şi insuficienta preo­ zi în agrici
In acest cadru sărbăto­ flecta o preocupare cit de cupare pentru asigurarea Radiojurnal;
presei; 8,10 i
resc, colectivului Minei cit satisfăcătoare din par­ bazei furajere. Faptul că, iodiilor; 0,00
Coranda-Certej i-au fost tea conducerilor unităţii pînă la începutul lunii cultătorilor;
ştiri; 9,05 Ră
adresate calde felicitări din şi fermei pentru redresa­ iulie, nu se depozitaseră de ştiri; 10,0!
partea Biroului Comitetu­ rea activităţii şi rentabi­ nici 100 tone fînuri reflec­ într-un gliio:
lui judeţean de partid, U- lizarea fermei, deoarece nu tă situaţia precară în Ani de pare,
pliniri — Cîi
niunii pe ramură a sindi­ se obţin nici doi litri de tire ; 11,00
catelor din unităţile mi lapte pe cap de vacă fura­ care se află ferma privind ştiri; 11,05 )
niere, Centralei minereuri­ jată. pregătirea viitoarei perioa­ toreaseă; 11,?
lor Deva. ministerului de Din dialogul purtat cu de de stabulaţie. Şi în con­ şoară ; 12,00 1
ştiri; 12,05
resort. Au fost evidenţiate şeful fermei, Vasile Avram, tinuare se acţionează mult folclorului ;
rezultatele deosebite dobîn- am desprins că acesta pri­ prea anemic la strînge- dul, Inima
dite în muncă, în extrac­ veşte situaţia respectivă rea fîneţelor naturale de Forme"* artl
te au «tiv
ţia unor cantităţi tot mur ca pe un lucru ..normal", pe cele 779 ha, din această nai ,, «ârej
mari de minereuri comple­ fără să întrevadă vreo cauză pierzîndu-se cantita­ A van premieri
13.00 De la
xe, atît de necesare impe­ posibilitate de îmbunătă­ tiv şi calitativ apreciabile 15,15 Arii <
tuoasei dezvoltări a eco­ ţire (?). în loc să caute cantităţi de furaje. 15,3(1“ ^«irte fr
nomiei noastre naţionale, şi să găsească soluţii pen­ întrucît potenţialul fer­ ste cui te-a
aşa cum este stabilit în tru a schimba în bine ac­ mei zootehnice , nu este Radiojurnal;
donate econ-
documentele programatice tivitatea, şeful fermei adu­ nici pe departe pus în Imnurile nu
pentru Congresul al XIV- ce tot felul de „scuze", valoare, se impune ca din rile patriei
iea al Partidului Comunist considerînd că orice ar face partea organizaţiei de 17.00 Pentru
Antena Sîndi
Român. el nu ar determina o îm­ partid, conducerii C.A.P., Orele serii:
Inginerul Ioan Bîisan, bunătăţire substanţială a consiliului popular co­ jurnal; 21,00
dv...;
22,00
directorul minei, a prezen­ realizărilor. De aceea se munal Lăpugiu şi C.U.A.S.C. oră; 23.00 IV
tat în sinteză rezultatele Momentul satisfacţiei ticl>llne — primirea înaltelor distincţii. mulţumeşte doar cu pre­ să fie acordată mai multă tir: 23,15 Nt
rlobîndite de mineri în a- zenţa prin fermă, întoc­ atenţie soluţionării- opera­ zicală; 23,55*
tln dr stlrî.
nul 1988, care le-au adus mai ca un turist, care doar tive şi concrete a pro­
locul al lll-lea pe ţară în observă un aspect sau al­
întrecerea socialistă, zinc, cupru, sulf etc. — a înregistreze absenţe nemo­ patriotică, minerii de Ia tul ce grevează activita­ blemelor ce condiţionează lllWEB
tea şi rezultatele economi­
în continuare, tovarăşul crescut an de an. Consi­ tivate de la lucru, învoiri Mina Coranda-Certej au ce, dar lasă lucrurile să soarta indicatorilor de
Adrian Gligor, secretarul liul oamenilor muncii a nejustificate, concedii fără adoptat textul unei te­ se desfăşoare în virtutea plan, punerea în valoare DEVA: coi
comitetului de partid, pre­ raportat că în perioada a- plată etc., ceea ce a făcut legrame adresate Comi­ inerţiei. a rezervelor existente pen­ done in acţii
şedintele consiliului oame­ nalizată, indicatorul pro­ ca indicele de utilizare a tetului Central al partidu­ tru creşterea efectivelor şi HUNEDOAR/
(Modern
—
nilor muncii, a prezentai ducţie marfă a fost reali­ timpului de muncă să fie lui, tovarăşului NICOLAE O serie de deficienţe se producţiei animaliere. după o stea
Raportul cu privite la rea­ de numai 94,45 ia sută. CEAUŞESCU, în care prin­ manifestă în privinţa creş­ B); Oricare
lizarea planului şi a bu­ zat în procent de 114,5 la Marea majoritate a ce­ tre altele, se ‘ spune : terii tineretului bovin şi NICOLAE TIRCOB un băiat (F
getului de venituri .şi ehei-, sută, producţia marfă vîn- lor care au luat cuvîntul „Răspundem prin fapte TROŞANI: Z
riiie 1—II (7
tuieli pc semestrul 1 ax., dută şi încasată — 139 la — Ioan Zaharia, Ioan Cio­ minereşti de muncă înflă- DEZBATERE EDUCATIVĂ Nelu '*biirei
a angajamentului asumat sută, a crescut productivi­ can, Voica Vichente, Ioan căratelor dumneavoastră Stătu ichi
de oamenii muncii în în­ Budai, Roman Bodrean, îndemnuri şi chemări. Vă „Să trăim şi să muncim înalte conştiinţe revoluţio­ tural) JL(
tul 101 Bachi
trecerea socialistă, a pro­ tatea muncii, iar cheltuie­ Gheorghe Năstase, Ioan raportăm că minerii de la în spiritul normelor eticii nare a fiecărui lucrător rul) ; LONE.
punerilor oamenilor m u n ­ lile la 1000 lei producţie Filtpaş, Zaharia Arieşan, Mina Coranda-Certej îşi şi echităţii socialiste" a din alimentaţia publică, legendei (Ml
cii şi a prevederilor din marfă au fost reduse cu Aurel Moldovan şi alţii — vor îndeplini sarcinile de fost genericul unei acţiuni punîndu-se accent pe răs­ TRIL A: Noa|
Iilor — seriile
contractul colectiv. peste 37 lei. au stăruit asupra a ceea plan pe 8 luni în cinstea politico-educative organi­ punderea şi grija faţă de cltoresc);
A fost evidenţiat cu în cadrul adunării gene­ ce trebuie făcut pentru ca măreţei noastre sărbători zată de Consiliul oameni­ proprietatea socialistă, ac­ Priveşte înap
(Muncitoresc)
pregnanţă faptul că. mai procesul de extracţie a naţionale de la 23 August, lor muncii de la I.C.S.A.P. ţiunea s-a transformat în- Cel 13 de
cu seamă după Congresul rale a oamenilor muncii minereurilor complexe din iar la Congresul al XIV- Hunedoara, cu sprijinul or­ tr-un dialog viu, intere­ (Retezat); E
al IX-lea al partidului, de au fost evidenţiate rezul­ subteran- .şi din carieră să lea al Partidului Comunist ganului de miliţie munici­ sant. Participanţii au fă­ aterizează
roşi
(Steaua
cînd tovarăşul Nicolae tatele pozitive obţinute de cunoască îmbunătăţiri, Român ne vom prezenta pal, la care au participat cut- propuneri, s-au anga­ TIE: Expedb
Ceauşescu a fost învestit la începutul acestui an. producţia să crească me­ cu sarcinile planului de şefii de unităţi din cadrul jat ca, împreună cu colec­ Să-ţi vorbesc
în înalta funcţie de secre­ reu. Cu toţii au apreciat producţie îndeplinite pe întreprinderii. Mergîndu-se tivele de lucrători comer­ ne (Flacăra);
RA-IiAI:
Din
tar general ai partidului pentru care Mina Coran­ că pot şi trebuie să-şi or­ întregul an". pe linia educării şi formă­ ciali pe care le coordonea­ dragoste (<
Mina Coranda-Certej, ase­ da-Certej s-a situat pe lo­ ganizeze mai bine activi­ rii spiritului de autoexi­ ză, să practice un comerţ cultura şi c
menea .întregii economii cul al Il-lea în întrecerea tatea pe toate verigile pro- GH. I. NEGREA genţă, disciplină şi a unei modern, civilizat. tarea Romăn
ŢEG : Munţi
(Dacia); BR/1
,
,
,
V.’iV.W.W.W/.V.'.W.VAV.VAV.V.ViV.V.V.VAW.V.V.'AW.V.V A\VS.Y.\VAW/.V,SVWS,V.V.\VAWAfAW.VWV.VW.VBW^W^rAWr.W.VVVA%Z»W.W. la start: CA
— seriile I-
<lc cultură
Aplicarea şi generaliza­ că în multe locuri ea nu „Cîntarea M;
SIMERIA:
rea ia un nivel superior Eficienţa iniţiativelor muncitoreşti trebuie să fie o preocupare este influenţată de activi­ la (Mureşul):
a iniţiativelor muncito­ tatea „Cercurilor calităţii", done la Hon)
reşti constituie un dezide­ deoarece multe dintre a- mina).
rat major pentru organe­ statornică a organelor şi organizaţiilor de sindicat cestea desfăşoară o muncă
le .şi organizaţiile sindica­ formală şi sporadică. Mai
le din judeţul nostru. A- mult, în.tr-o seamă de u-
oes.t fapt conduce ia iden­ gresul al XlV-lea — pe în­ sînt iniţiate în minerit, si­ te unităţi conturându-se o ra, I.E Deva, T.A.G.C.M. nităţi ele nici nu au fost
tificarea a numeroase re­ tregul an, Consiliul jude­ derurgie, construcţii, dar experienţă bună. Ne refe­ Deva, „Vidra" Orăştie, Mi­ create, s-au există doar Pentru azi:
zerve interne .şi punerea ţean al sindicatelor se şi în celelalte domenii ale rim la I.U.M. Petroşani, na Ţebea, din alte unităţi pe hîrtie. fi răcoroasă Ci
anotimp.
nu
manifestă
suficientă
lor în valoare, creşterea preocupă constant pentru activităţii economice a ju­ întreprinderile miniere Pa- preocupare în dezbaterea Existenţa acestor lipsuri par fi ~l noros
potenţialului de creativita­ perfecţionarea stilului şi deţului. S-a ajuns astfel ro.şeni, Bărbăteni şi Hune­ cu întreg personalul mun­ şi a altora dovedeşte ca­ răi. iai ac
te şi spirit gospodăresc metodelor de muncă ale ca în acest an iniţiativa doara, de lianţi Deva, chi­ citor a programelor-angaja- renţe serioase în stilul de zor oi oluroa
de.
cu
din unităţi, acum în anul organelor şi organizaţiilor „Contul de economii al mică Orăştie etc. ment, oamenii necunoscînd muncă, atît al comisiei e- avei. însoţi
O
analiză efectuată de
în care toate colectivităţi­ sindicale, creşterea eficien­ grupei sindicale" să fie a- Consiliul judeţean al sin­ în suficientă măsură căile conomice a Consiliului ju­ descărcări el
plicată în 281 de unităţi
le muncitoreşti, .întregul tei întregii activităţi poli- economice, de către peste dicatelor a reliefat însă că şi modalităţile de acţiune deţean al sindicatelor, cît caracter loca
şl
deluroasă
tico-organizatorice, gene­
nostru popor intîmpină cu ralizarea iniţiativelor mun­ 3700 de grupe sindicale. în aplicarea şi generaliza­ cele mai potrivite pentru şi al consiliilor teritoriale rest. Vînt s
moderat
rez.ultate deosebite aniver­ citoreşti. S-au organizat în Cu rezultate bune în a- rea iniţiativelor muncito­ realizarea obiectivelor pro­ ale sindicatelor, comitete­ Temperaturile dir
sarea a 45 de ani de la acest sens consfătuiri, dez­ plicarea' iniţiativei se pre­ reşti se menţin încă o sea­ puse. Neajunsuri se ma­ lor de sindicat şi consilii­ vor fl cupri
actul istoric de ia 23 Au­ bateri, schimburi de-expe- zintă întreprinderile minie­ mă de lipsuri şi neajunsuri. nifestă şi în modul de or­ lor pentru generalizarea şl 13 grade,
gust 1944 şi Congresul al rienţă, analize, acţiuni de re Barza, Lonea şi Live- Nu peste tot angajamente­ ganizare a evidenţei, de experienţei pozitive, care coborîte în
ma:
cele
Iar
XlV-lea al partidului. propagandă tehnico-econo- zeni, precum şi mecanică le sînt fundamentate te­ raportare a rezultatelor nu acordă suficient spri­ 18 şl 23 grad
Urmărind materializarea mică ş.a., cu participarea Orăştie, de transporturi meinic, nu se iau în con­ dobîndite. De aici, desigur, jin birourilor grupelor sin­ ţa, izolat cea
La
munte,
înflăcărate! chemări a se­ membrilor activului sindi­ Deva, de material rulant siderare posibilităţile rea­ unele lipsuri în materiali­ dicale, nu exercită Un con­ coroasă. Ci
cretarului general al parti­ cal. a şefilor de formaţii Simeria ş.a. le existente, nu se pun în zarea sarcinilor privind u- trol sistematic şi exigent noros. Vor c
ave
vor
dului, tovarăşul Nicolae şi brigăzi, muncitorilor cu Iniţiativa „Cercurile ca­ valoare toate rezervele e- tilizarea bazei materiale şi cu privire la modul în ca­ care de avers
ter
Ceauşescu, ca sarcinile de înaltă calificare, maiştrilor, lităţii" a făcut ca pînă în xistente. Sindicatele din creşterea calităţii produc­ re se aplică iniţiativele extinse. Vin
plan să fie realizate exem­ tehnicienilor şi inginerilor. prezent, în judeţ să func­ unităţile miniere ale Văii ţiei. muncitoreşti. din sectorul
plar, pînă la 23 August Cum este şi firesc, cele ţioneze peste 1 300 de a- Jiului, cele de la Combi­ Referindu-ne la calitate vestic. Dimir
ceaţă pe văi.
— pe 8 l u n i şi pînă la Con­ mai uruite dintre acestea semenea organisme, în mul­ natul siderurgic Hunedoa­ este necesar să subliniem N. STELIAN