Page 18 - Drumul_socialismului_1989_08

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag- 2

Drumuri familiare şi priveliştile e rodul unei
îndelungate şl paşnice con­
vieţuiri cu ele.
In recentul volum al poe­ otiţia ani in primul rînd Marele pericol care-l » 13,0
tului Miron Jic, Lumini hu- din lirica sa. Şi aici, ca pîndeşte pe un poet in La sfîrşil
ipostază de reporter este
nedorene, se allă o proză şi în poezie, el refuză „metaforita", excesul meta­ * Cînlcc
intitulată Locuri privite cu gesticulaţia grandilocventă. do Mior
dragoste. Ar ii lost poate Reportajele sale nu apar­ foric. Chiar dacă ispita mării *
un titlu mai potrivit pen­ ţin genului „shocking", nu metaforei il va fi încercai toral * 1
- şi presupun că l-a încer­
tru întreaga carte, căci cultivă senzaţionalul şi nici ■ului i
ceea ce defineşte aceas­ măcar insolitul. Ele se de­ cat - Miron Ţie a ştiut sport * f
tă suită de reportaje este finesc mai curînd ca nişte să-l reziste. Ceea ce nu a lunii c
intr-adevăr intensa partici­ meditaţii calme, cu accen­ înseamnă că poetul e cu română
pare afectivă a autorului te uneori confesive, asupra totul absent. Prezenţa sa * Mari s<
se simte pretutindeni, insă
la elaborarea lor. Dar, uno.r realităţi de mult cu­ cu discreţie, mai ales 'in blicişti *
„Incursiune în fantastica realitate" cum titlurile cărţilor mai noscute şi devenite prin a- structura compoziţională a moteca c
reflectă uneori şi opţiunile
cesta
Fie
că
familiare.
uşoară '
editorului, să nu cirtim, ci străbate Valea Jiului sau cărţii, in acele inserţii cu mîna po
foarte marcată tentă con-
să ne bucurăm de ceea ce închidere
Tulburător acest titlu de Eugen Evu ne îndeam­ cialismului ne oferă Dumi­ fesivă, in răsucirile sale
volum, apărut la Editura nă să urcăm spre Ţinutul tru Dem lonaşcu în cartea ni s-a dat. Cu atit mai introspective sau retrospec­ * 19,0
mult, cu cit, in viitoarea
Eminescu în anul 1982, cu- pădurenilor „animat de sa, apărută la Editura Da­ bibliografie a lui Miron Ţie, tive, de la aparent intim- 19,20 Su
prinzînd reportaje semna­ munţi" asemenea strămoşi­ cia 1985, „Glasuri în cîm- Lumini hunedorene va re­ plătoarele şi evident nos­ roşu stei
te de mai mulţi scriitori lor daci — „Animaţi de pia tăcerii", o carte des­ prezenta cartea de debut. talgicele evocări ale unor Icencicloj
hunedoreni între care Ma­ culmi, în veşnicie/ Păstră­ pre minerii din Valea Jiu­ Un debut pe care, intr-un Ţara Zarandului, fie că momente din copilărie — Film ari
rin Negoiţă, Valeriu Bâr- tori de chip şi port stră­ lui. Şi tot despre aceşti anumit fel, mizam, aştep- poposeşte la Deva sau vedeţi evocarea librăriei iubirii •
7
gău, Tiberiu Istrate, Eugen bun Ei îşi poartă simplu, oameni ai adîncului scriu tindu-l prin ani cu o încă­ Brănişca, fie că reflecţiile din Ura sau a iazului, ex­ nai • :
Evu, Corneliu Rădulescu, cu mindrie,/ Traiul ome­ cu pasiune şi mîndrie Gli­ păţînată încredere. Iar Mi­ ii sint suscitate de vesti­ celente momente cu func­ bine te-(
22,30 Inel
Tiberiu Dăioni, Gligor Ha- nesc, sufletul bun"... spre gor Haşa, Marin Negoiţă, ron Ţie - s-o spunem de giile trecutului, de peisaj ţie contrapunctică in text mului.
şa. Tulburător mai ales a-i cunoaşte pe minerii loan Vasiu, Valeriu Bâr- la inceput - nu ne-a dez­ ori de dialoguri cu oame­ — pînă la o piesă ca
pentru faptul că în pagi­ Ghelariului şi Teliucului, pe gău în volumul de repor­ amăgit. Ne-a surprins dar nii zilelor noastre, Miron Drumul, care-şi transcende
nile sale ai posibilitatea taj „Planeta cărbunelui", nu ne-a dezamăgit. Ne-a Ţie adoptă aceeaşi strate­ condiţia de reportaj, iri-
să iei cunoştinţă despre un Editura Eminescu, 1984. surprins pentru că îl aş- gie caracterizată print -o zînd poemul in proză. Far­
r
judeţ cu realizări şi oa­ Creaţia artistică Creator deosebit de în­ templam cu poezie, iar el lucidă şi echilibrată can­ mecul primei cărţi a lui
SELECŢ
meni remarcabili, emble­ zestrat, Marin Negoiţă in­ ni s-a înfăţişat cu un vo­ doare in abordarea ,,su­ Miron Ţie stă în primul GRAMUL
matic pentru chipul nou hunedoreană — vestighează, cu uneltele lum de reportaje. O dată biectelor", El e tempera­ rînd în revelaţia posibili­ programu
al patriei conturat în pe­ gazetarului de vocaţie, a- depăşit insă primul moment mental incapabil de infla­ tăţii de a privi 'calitatea Sfatul mc
rioada de neasemuite îm­ mărturie a şa cum il caracterizează de surpriză, însoţindu-l pe mări spontane şi entuzias- cotidiană cu un ochi proas­ zi în ag
Kadiojurn
pliniri, pe care cu mîndrie anilor luminoşi scriitorul Mircea Sîntim- drumurile care îi sint atit me faciJe. Ochiul său e păt, înviorat de afecţiune presei; 8,
o numim „Epoca Nicolae breanu, în volumul „Punc­ de familiare, il regăsim pe senin şi dinainte avizat, şi candoare. lodiilor;
Ceauşescu". Hunedoara ai socialismului tul de topire" (Editura Al­ acelaşi artist discret si iar dragostea cu care con­ ştiri ; 9,0
dlo; 10.00
rămîne o entitate aparte, batros, 1981), un autentic ponderal pe care-l ştim ae templă tocurile, oamenii RADU CIOBANU 10,05 Din
recunoscută. Itinerarele pe mozaic cu oameni şi fur­ rulul; 10,
radi
care ni le propun creato­ cei care zilnic coboară nale, o temă delicată — rară ştiri;
de
rii spre a ne cunoaşte mai spre... siderurgia Hunedoa­ ipostazele atitudinii uma­ socialiste
bine meleagurile şi seme­ rei. Prin Tiberiu Dăioni ne. A făcut acest lucru şr ’ ; l
nii ne umplu de emoţie, luăm cunoştinţă despre „cu tenacitate şi minuţie, cronica plastică £ poziţie de pictură j ş .< 12,2
X
a
de o neasemuită căldură munqa de început a celor alcătuind în această carte la 1 la 3;
sufletească. ce făuresc cetăţile de lu­ din mii de probe şi fişe Constantin Zgîmbău ex­ tabere naţionale (Slănic- graţios, cu mult aplomb mleră Rn
Alături de Marin Negoi­ mină din salba Retezatu­ de temperatură conica pune în sala „Studio" a Prahova — 1987 şi Topli- liric. Uneori foloseşte Muzică uţ
ci
logurl
ţă ne adîncim în Ţara lui. uneia din cele mai ne- Centrului de cultură şi ţa — 1988), cît şi la pri­ pasta groasă, alteori dă Hadiojurn
Moţilor Crişeni, mai întîi Tiberiu Istrate ne propu­ spectaculoase dintre biru­ creaţie „Cîntarea Româ­ ma tabără judeţeană de uleiului transparenţa a- rli ale ep
Io febea pentru a cunoaş­ ne un itinerar de suflet inţele umane capitale : a- niei" din Hunedoara un la Cinciş, iar recent a cuarelei, iar cîteva din poea Nici
10 7 Ope
te „constelaţia gorunilor" spre cetăţile dacice din supra ruginim propriei fi­ număr de 50 de lucrări efectuat un fructuos tra­ lucrări sînt realizate în cL. Florin
din panteonul istoriei noas­ Munţii Orăştiei, spre în­ inţe''. personale, rod al muncii seu la Reşiţa şi Timişoara, tehnică pointilistă (vi­ ţiunl); 17
tre, apoi la Obîrşa spre a ceputurile noastre ca popor, Cîmp fertil de inspiraţie, de creaţie şi a unei per­ Constantin Zgîmbău ofe­ brantă). Preferinţa pen­ Ştiri: 17,01
dresa
dv.;
vedea ce înseamnă să plă­ dar şi spre Orăştie, oraşul Hunedoara rămîne perma­ severenţe exemplare. De­ ră iubitorilor hunedoreni tru subiecte în prim-plan, rll; 20,(1
mădeşti pămîntul şi sâ-i „Paliei", şi deopotrivă a- nent aceeaşi sursă incan­ ţinător merituos a nume­ ai picturii o aleasă ex­ fără să estompeze spaţia- 21.00 La
dai formă pe roata ola­ şezarea cu „vocaţia înnoi­ descentă de inspiraţie, roase premii naţionale, poziţie, apreciată prin litatea, acurateţea impe­ 22.00 Radi
22,
Sport;
rului, la Barza alături de rii" industriale şi edilitare prospectare pentru scrii­ fiind, totodată, unul din bogăţia tematică, exce- cabilă a tuturor lucrări­ fonice de
minerii care scot din a- ce a cunoscut-o în anii tori, prin oamenii şi fapte­ animatorii activităţii plas­ lînd peisajul şi naturile lor expuse, vădesc un Late; 23,0i
dîncuri minereuri, şi mai socialismului. le lor specifice anilor so­ tice din municipiu. el statice. Cromatica este real talent, un artist ca- tic; 23.10 ?
23.55—21,00
apoi la Brad pentru a a- Mărturii tulburătoare des­ cialismului, prin ineditul este unul din exponenţii propensiv verde-gri, com­ lofil, cu puternica surse ştiri.
fla izbînda construcţiei în pre dezvoltarea fără pre­ locurilor sale. - cei mai viguro.şi ai pic­ poziţiile sale avînd clari­ în realitatea înconjură-
oraşul reşedinţă a Ţării cedent pe care a cunos­ turii tinere din judeţ. Du­ tate şi multă lumină, de­ oare.
Zarandului. cut-o judeţul în anii so­ MINEL BODEA pă ce a participat la două senul fiindu-i preris, EUGEN EVU
a descinde din lumea creaţiei DEVA:
NOTE DE LECTURĂ Veronica Micle — ipostaze spirituale shakespeariene sau din per­ done in a
sonajele însc-tate de iubire ab­
(Modern
solută ale lui Camil Pctrescu, HUNEDO.-
Theodor Râpan, Pentru cunoscătorul orlcît gustin Z. N. Pop : „Mărturii, re“ de la Iaşi, „a condus-o căci Eminescu ii mărturisea după o s
„Aşa cum sint" de puţin avizat al vieţii şi Ed. Tineretului, 1907 şi Pe ur­ pe Veronica Micle ca să cu­ iubitei : „Veronicâ (...) dar tu B); băiat
Otica
circulaţie
Vcroniciţi
Micle,
mele
Ed
noască
de
arterele
nici
ştii,
poţi
cît
şti
nu
r
nu­
marelui
operei
Eminescu,
mele său rămîne indisolubil Sport-Turism, 19(11). ale Vienei, muzeele, marile te-ant iubit, cît te iubesc. A- INI:
istorice,
Ml
ţie
Veronica
Intr-un portret al firii realităţii transfigurate poe­ legat de aceia al poetei Ve­ dintr-o familie modestă. provenea parcuri, monumentele Aşa a tit de mult îneît mat lesne i „ I—II
Tatăl
veştile".
împrejurimile
aş înţelege o lume fără soa­
iar
strînsa,
ori­
ronica
(Un
Nelu
sale poetice publicat. în tic, topite în baia develo- ginala Micle, tulburătoarea legă­ ci, Ilic Cimpeanu, mic mese­ început marea, zbuciumata, re, decît pe mine fără ca să Statueta s
şi
cel de-al doilea volum (,A- pantă a melancoliei de tură spirituală şi sentimenta­ riaş în Nâsâud şi luptător sub fericiţii, dureroasa, fascinan­ te iubesc". iar Veronica îi turul); VI
tul lui Ba
în
iancu
şa cum sînt", Editura „E- structură neoromantică. lă a acestora — cu momen­ flamurile a lui Avram lînăr, iar ta, dramatica şi sublima idilă destăinuia poetului în 5 fe­ rul) ; LO
Eminescu
de
dragoste
dintre
de
1848,
murit
tele
din
contradictorii
unita­
minescu", 1989), Theodoi Practic, în acest al doilea tea profunzimii şi pasiunii Iu­ mama sa, văduva Ana Cîm- şi Veronica Micle, aie cărei bruarie 1882 că il Iubeşte „ca legendei
o nebună şi e o nebunie atit
Răpan redevine risipitorul volum coexistă încă paş­ birii lor — îmbogăţeşte isto­ peanu, luînd drumul pribe­ ecouri sublimate artistic s-au de dulce şi atit de scumpă TRILA: F
literaturii
ria
cu
zbă­
o
din spiţa poeţilor care pen­ nic frenezia metaforică pe captivanta şi române legendă, giei spre Moldova, s-a greutăţi revărsat, prin retorta cea geniu­ sufletului meu, că doresc ca UI or — seri
în
eminescian,
mai
lui
numeroase
citoresc) ;■
cu
tut
unică
niciodată să nu mai scap de
tru un poem riscă toate alocuri combinată cu o a- al cărei farmec dialectic — pentru a-şi creşte cel doi co­ strălucită poezie erotică din ea (...) Tu te vei convinge Priveşte ti
cuvintele, spaţiile dintre nume no.tă de jovialitate „dureros de dulcc“ — emo­ pii — Radu şi Veronica. Ana- literatura română. că, din mii de fiinţe, abia (Muncitori
cuvinte, şuvoiul metafore­ de extracţie adolescentină, ţionează, cucereşte şi va is­ Veronica, înzestrată cu gingă­ Preocupările poetice ale Ve- una poate iubi cum te iubesc Cel 13
(Retezat);
de
inteli­
şie,
farmec,
plină
desigur,
de
ronlcăi,
stimulate,
lor fiind dirijat cu abili­ cu insulele unui discurs piti , necontenit spiritualitatea gentă. frumoasă, sensibilă, cu marele poet prieten, s-au con­ eu pe tine ; şi dacă m-ai uci­ aterizează
şi sensibilitatea umană.
tate înspre o posibilă artă sinuos, bazat pe explozia Despre Veronica Micle s-a o voce plăcută şi cu o bo­ cretizat în volumul Poesii, e- de, te-aş iubi şi în minutele (Steaua r
agoniei".
spiritualitate
Bucu­
Heimann,
poetică : „Scriu ca şi cum / in interior a ideii, pe „ex­ scris destui de mult şi inegal. gată lumea artei, după deschisă ditat de Ig. cuprinzînd produc­ încheiem succintul popas TIE: F.xp.
absol­
spre
Să-ţi
voii;
reşti,
1887,
7
mi s-ar ierta păcatele rnîi- ploatarea" dramatic-reto- A fost şi negată, contestată, virea cu rezultate strălucite a ţii lirice in care îşi găsesc asupra poetei Veronica Micle, ne (Flăcăi
de
blasfomială
ostracizată
se
din
nilor scriitoare,/ sugmmă- rică a peisajului liric: cei mai mulţi, iar de alţii, şcolii Centrale 1864, Iaşi, pro­ îndeobşte expresie crîmpeie prilejuit de centenarul morţii RA-BAI:
sale, subliniind faptul că. îna­
căsătoreşte,
cu
7
tu
număr,
fost
ia
7
toare de cîntec .../ Ce an­ „Sînt un om fericit ! Ai­ mai puţini supralicitată şi a aure­ fesorul Ştefan Micle, rectorul din romanul vieţii saie ; dra­ intea tuturor cititorilor şi a dragoste şl
geniul
gostea
pentru
poetic
cultură
adulată,
sen­
7
tică făptură e dorul cînd doma adevărului/' ne­ olată. Desigur, s-au aflat în­ Universităţii clin capitala Mol­ eminescian, cu farmecul şl criticilor literari, marea autentica tarea Ror
sincera
şi
sibilitate,
să-şi
ce-i
mă gîndesc/ de eîtă risipă ştiut..." („Aşa"). De altfel, să şi voci, condeie şi spirite dovei. fapt cultura îngăduie lecţii suferinţa seismelor itinerate intuiţie artistică a acesteia TEG : Mu
amplifice
prin
(Dacia): 1
pro­
7
e-n stare biata inimă, răz­ n-ar fi exclus ca tocmai pertinente, care s-au aplecat de franceză, literatură univer­ de trăirile ; absolute ale asupra vedea in Eminescu adevăra­ la start:
tagoniştilor
meditaţii
seriozitate
cu
şi
cu
migală,
sau
al
vrătita...". acesta din urmă să devină acurateţe ştiinţifică asupra sală, pian, canto poeziei, îndeosebi labilităţii fiinţei umane ; schi­ tul „Zeu" romaneşti, „Luceafăr" se — seriile
şl
poeziei
cînd
prin
cultivarea
spre
concrete,
Pînă aici am spus foar­ firul principal al evoluţiei documentelor probatorii legate ilus­ care manifesta o înclinaţie ţe pastelistlce ; omagieri oca­ confesa in memorabilele şi de cultul
în viitor a poeziei lui Ră-
„Cîntarea
zionale — poezii ce ilustrează
de
trative
şi
te puţin despre tempera­ pan. viaţa şi activitatea poetei, e- deosebită. o autentică sensibilitate artis­ zguduitoarele cuvinte : „Şi SIMERIA:
a.şa sînt fără nici o lege Şl
mentul poetului şi al poe­ miţlnd judecăţi „sine ira et In aceasta ipostază Spiri­ tică, dar nu posedă fiorul fără nici un Dumnezeu — la (Mureşi
Ţinta pe care poate să
şi
ziei pe care o scrie. Răpan o atingă suflul liric al studio" (fără ură şi părtini­ tuală, fondată pe cultul poe­ cosmicităţii, dimensiunile menite să-mi rămîie cel puţin acel al done la II
mina).
artei
a
majoră
forţa
ziei, l-a cunoscut pe Emines­
re), care o situează pe poziţia
pentru
care
poeziei,
e un furtunos melancolie, poemelor este desigur mai şi în lumina ce i se cuvine cu la Viena în primăvara a- să înfrunte timpul. fost întrupat In fiinţa mine s-a
lui
E
Din
din
poeziile,
corespon­
eonservînd adeseori în mare. Actualmente, sarci­ după scurgerea unui secoi de nului 1872, unde — după măr­ denţa şi din trăirile ce trans­ thinescu".
Slavici
lui
Emi­
turisirea
—
sa
(Intre
spaţiul aceluiaşi poem: na vindicativ-tragică este ia dispariţia pe această evocă­ nescu, cunoscut din colabo­ par în viaţa şi opera lor, E-
rile
poziţie
situate
nobleţea unei melancolii asumată de un ton eleg'ac menţionăm lucrările Iui Au- rările la „Convorbirile litera- mlnescu şi Veronica Micle par Prof. DUMITRU SUSAN
echilibrate, precum şi agi­ sub care bănuim forţe Pentru t
taţia de care este cuprins pătrunzătoare: „Butoi cu Ci răcoroa
spiritul In faţa minunilor pulbere e viaţa mea./ Sol­ CRONICA FILMULUI Maria şi Mirabela în Tranzistoria dimineaţa,
naturii, a nedemonstrate­ dat îi sînt şi cizma ei mă variabil. A
!•’''late
so
lor spaţii profund inspira­ strînge/ sărut o floare, Tranzistoria este o stra­ coproducţia româno-sovie- simpat/ce (Farazitina, fiica oferă actorilor tot atitea 1 cursul
te independente de ordi­ floarea de cais,/ mireasma nie lume a electronicii, tică „Maria şi Mirabela regelui), nu sînit decît pre­ nivele de interpretare : A- mal ales î
va
Vîntul
nea firească. Astfel, poe­ ei îmi fracturează visul..." miezul unui vis în care în Tranzistoria" (Ion Po- textul înregistrării unei noi driana Cucinschi .şi Ioana moderat d
tul nu e din familia con­ („Notorietate"). realul se transfigurează pescu-Gopo — regie, Va­ victorii a Binelui. Moraru caută firescul, Ste­ tic. Tcmp
structorilor de sintagme, Presiunea sub care sînt surprinzător, oamenii cu­ lentin Ejov, în colaborare Excelentul fundal lirlo la Popescu şarjează, JorJ mo vor f
tre 7 şi 12
poezia lui fiind în perma­ scrise unele poeme din re­ noscuţi apar sub alte în­ cu Gopo — scenariu, Vo- şi muzical a,l aventurilor Voicu se maimuţăreşte, maxime
nenţă racordată ia stimu- centa carte a lui Theodor făţişări şi totul devine po­ lodea Pekar — regie ani­ din vis este asigurat cu Oana Pellea şi IToraţiu Mă- grade. Dli
lii unei inspiraţii abun­ Răpan ne convinge că sibil, o lume explorată cu maţie) are foarte clare in­ originalitate şi talent de lăele afişează ironie şi de­ ceaţă. mmt
La
dente, încărcate de meta­ „Aşa cum sînt" relevă un vie curiozitate de micile tenţii educative şi morali­ poetul Grigore Vieru şi taşare, Bena Za iţe va şi Ii rece. Ci
fore interogatoare. poet capabil de surprize, eroine, Maria şi Mirabela, zatoare. compozitorul Eugen Doga, Mara Paşici umanizează ţlal noros
Peste tot, percepţia poe­ conturează un autoportret însoţite de Oaky, Omide şi Întîmpiările din lumea ajutaţi de o impecabilă dezinvolt. nala averi
tică la Răpan se petrece liric din metafore care nu Scăpărici, personaje ani­ electronicii, cu personaje coloană sonoră, semnată Televizorul defect este ploaie, la
laţ
posibil
la nivelul metaforei, rea­ reuşesc să acopere ridurile mate revenite din „Maria animate transformindu-se de Dan Ion eseu. reparat, râsul se sfârşeşte soare. vj
litatea fiind veşnic meta­ adevăratului chip al poe­ şi Mirabela" de odinioară. în oameni, cu leneşi, în- Jocul eroilor, desfăşurat şi, o dată cu el, aceste a- moderat se d
Local
morfozată, epuizată de lu­ tului. Basm modern garnis’t curcă-lume şi risipitori de pe nivele cuprinse între venturi intenţionând a fi ceaţă.
mea gigantică a metafo­ cu efecte speciale, muzică energie, cu personaje ne­ real şi imaginar, proză şi extraordinare.
rei, de obrazul celălalt al VALERIU BÂRGÂU şi dans. umor şi gaguri. gative uneori de-a dreptul poezie, liric şi dramatic, GHEORGHE POGAN