Page 19 - Drumul_socialismului_1989_08

t • SÎMBĂTĂ, 5 AUGUST 1989 Pag. 3

i Locuitorii comunei Băi-
în competiţie pentru servicii prompte, ţa sînt bucuroşi că au moa­
JUNE ra lor. Ei se înscriu de pe
acum în cerinţa formulată
pentru produse de calitate de secretarul general al
[ • 13,05 partidului în Expunerea
iplămînă: Ia marele forum democra­ oamenii, laptele lor de muncă, ţ
pe plai Cooperativa „Viitorul" Aflăm la serviciul plan Manea, Mircea Gligor, Ra- tic din noiembrie anul tre­
3in lirica din E>eva a luat fiinţă în al unităţii, de la tovarăşul fila Podelean, Drăgoi Lo- cut, şi anume ca pînă în S
le pe li- iulie 1987 prin fuzionarea Dumitru Tâlvescu, că în ghin. Se detaşează prin 1990 fiecare comună să de înalt patriotism
icrsul de- unor secţii aparţinătoare perioada care a trecut din calitatea serviciilor pentru aibă moară .şi brutărie
* ~ «- cooperativelor „Prestarea" acest an la producţia mar­ populaţie, prin hărnicie şi proprii.
ta meteo Simeria şi „Mureşul" De­ fă totală sc înregistrează liună organizare lucrătorii Petru Dobra este aici
* Opera va. în scurt timp, prin o creştere de 10,9 la sulă, că secţiilor tapiserie, conduse morar. Ei macină pentru Fiecare realizare
inii şoara dezvoltarea unor secţii pînă la 23 August, marea de Elvira Novac şi Lukacs localnici, dar şi pentru ce­
mari pu- cum sînt cele de confecţii sărbătoare naţională a po­ Sigismund. tăţenii de la Vălişoara,
Fono-Fil- metalice I, fotometal, ta­ porului român, devansarea Ca noutăţi, consemnăm Blăjeni, Ilia, Şoimuş, Bră- este o bucurie...
* Muzica piserie auto, prestări ser­ va fi de 15 la sută. .Co­ înfiinţarea în complexul nişca, Mintia, Certei etc. I,
5 Sâotâ- vicii în construcţii, prin lectivul unităţii noastre din cartierul „Progresul" a Gheorghe Dane din Ilia.
o 15,00 diversificarea activităţilor răspunde prin fapte de unui magazin pentru ex­ maistru la O.S.M. 2 a C.S. s-a încadrai in fabrica
igramului in cadrul celorlalte, dar şi muncă chemării adresate punerea spre vînzare a Hunedoara, ne spunea : noastră".
jurnal o prin încadrarea cu un per­ de secretarul general al produselor de tîmplărie şi La aceste spuse şi in
dor, sub sonal tînăr (media de vîrstă partidului, t o v a r ă ş u l a obiectelor de uz casnic, legătură cu faptul că cel
19,30 Te­ 30 ani), bine pregătit pro­ N'colae Ceauşescu, de a achiziţionate şi recond'ţio- Moara din Băiţa mai mulţi dintre lucrătorii
ii: 19,55 fesional, cu specialişti de realiza planul pe opt luni nate în secţiile de prof’l de Ia secţia de cherestea
Timpul înaltă calificare, unHatea pînă la 23 August şi pe în­ ale cooperativei, cît şi a- Vaţa sint, de loc, din Bro-
Telejur- a urcat o traiectorie con­ tregul an pînă la Congre­ menajarea unui spaţiu de „Am măcinat la Ohaba şi tuna — o mică aşezare din
Roman|ă, tinuă, reuşind ca prin sul al XIV-lea" — subli­ achiziţionare-vînzare pen­ la Ilia, dar făina cea mai vecinătatea comunei Vaţa
isit ! • rezultatele obţinute să se nia Cornelia Moldovan, tru autoturisme în spatele - Marcel Sbircea ţine să
i progra- situeze în 1988 pe locul I contabilul şef al coopera­ hotelului „Deva". bună o face moara din Iacă o apreciere plină de
Băiţa". La rîndul său, Ioan
în întrecerea socialistă pe tivei. Competiţia pentru reali­ Neaanţu, din comuna Bră- haz, potrivit căreia, la naş­
U.J.C.M. După- cum relata ing. zarea unor servicii prom­ nişca, muncitor la Termo­ tere, fiecare copil din Bro-
Incinta unităţii lasă o Kiss Adalbert, şeful pro­ pte, a unor produse de centrala Mintia, afirma; tuna este purtat dintr-un
bună impresie vizitatoru­ ducţiei, cu rezultate re­ înalt nivel calitativ, preo­ „Aici, la Băiţa măcinatul braţ in altul al părinţilor,
lui. Totul este bine orga­ marcabile se înscriu în cuparea pentru diversifica­ e mai bine organizat ca-n insoţindu-l cu cuvintele:
)IN PRO- nizat. De la înfiinţare, continuare atît secţiile con­ rea prestaţiilor pentru alte părţi. Mo-rarul e punc­ „Na-ţi-l ţie, dă-mi-l mie,
10 Radio­ conducerea unităţii (preşe­ fecţii metalice I, foto-me- al iletului să fie!" Anec­ f
logi; G,I5 tal I şi pictură I — care populaţie se fac simţite în tual şi serveşte corect şi
i; G,30 La dinte Traian Barbura) a aceste zile premergătoare respectuos cetăţenii. Avem dotă sau întimplare ade­
ră ; 7,00 luat măsuri pentru beto- au ocupat primele trei unde adăposti înăuntru vărată, zicala este proba­
o Revista narea platformei şi achi­ locuri în întrecerea socia­ sărbătorii de la 23 Au­ tă din plin de viaţă, de
ierul mc. listă organizată la nivelul gust în toate secţiile coo­ griul, nu sîntem nevoiţi realitate, in familia sorta-
uletin de ziţionarea unei macarale perativei. Rezultatele de să-l lăsăm în faţa morii Cînd ţelul secţiei de che­
lenta ra- portal şi a unei automa­ secţiilor în semestrul 1 ca-n alte părţi. Aici nu ni torului David Feier.
î de ştiri; carale de 12,5 tone pentru a.c. —, cît şi cele de re­ pînă acum, modul în care restea Vaţa — tehnicianul Vorbind şi despre alte
ra folclo­ paraţii tv. şi reparaţii o- colectivele de muncă răs­ s-a întâmplat, niciodată să Marcel Sbircea - l-a a-
rista lite- secţiile de confecţii meta­ pund sarcinilor puse în ni se închidă uşa în nas mintit printre oamenii de mulţumiri şi satisfacţii ale
0 Uulctin lice şi construcţii. Aspec­ biecte uz casnic, coordo­ sau să fim amînaţi pe altă eroului reportajului nostru,
fin tarile tul secţiilor ca re-şi au tot nate de Edvin Farcaş, faţa sectorului cooperaţiei bază ţi fruntaşii unităţii pe ele sint: luminile calde,
Muzicii u- Mircea Gligor şi, respec­ meşteşugăreşti sînt dovezi dată, deşi şi aici vine lume David Feier, ne-am oprit
ul' de aici sediul este unul nou. multă ca la... moară. (Ion o clipă. Numele ne era cu­ la întoarcerea acasă de
pt tea Preocupările pentru înno’- tiv, Viorcl Igna ; interes ale coeziunii într-un mare Coţoi, corespondent). la lucru, din ochii celor
13, rea şi diversificarea con­ sporit pentru asigurarea c-olectiv : cel al cooperati­ noscut, iar după ce l-am patru nepoţel (cîte do! de
Avanprc- fecţiilor metalice, pentru bazei tehnico-materiale şi vei „Viitorul", hotărîi să văzut pe purtătorul său
15,15 la cele două fiice ale sale
15,30 Dia- modernizarea producţiei în dc producţie manifestă, de cinstească marile eveni­ ne-am edificat cu uşurin­ - n.n.), sănătatea anima­
• : i g ,<jo generai, creşterea răspun­ asemenea, şefii de secţii mente ale acestui an, a- ţă. II mai IntUnisem pe
,15 Ctito- Dorcl Pîrva, Nicolae Fili- dăugînd noi şi însemnate Urlt-anl — unul cliutro acest bărbat robust, cu o lelor din propria gospodă­
e aur, E- derii faţă de calitatea o- oraşelo Văii Jiului care rie, de la care contractea­
eauşcscu: peraţlilor executate sînt irton, Titus Drăgan, Eleo- realizări celor prezente. în anii socialismului a lire blajină, pe la diferite ză anual cu statul lapte şi
.T-co" 'rd“ realităţi întîlnite ia fieca­ nora Matroi, Teodo-r Novac, cunoscut o puternică adunări la nivelul Între­
;cl (so.ec- re secţie. Gheorghe Bobar, Jia.nu ESTERA SÎNA dezvoltare. carne, realizarea obligaţii­
itletin de prinderii forestiere de ex­ lor la cooperativa agdcolă
lefi pe a- ploatare şl transport Deva de producţie din comună,
Orele sc-
liojurnal ; şi, mai de curînd, la fru­ viaţa lui de familie ordo­
lin dv .. ; Culturi duble pe toate moasa festivitate de evi­ nată, prosperă.
11 ; 22,10 denţiere şi cinstire a frun­ L-am văzul la /ucu, în
gini siin- taşilor in producţie pe anul
p o pul ari- depozit, alături de Mario
lent poe- supraîeţele stabilite! 1988, organizată în muni­ Negriu, Sabina Ştef, Talia-
de ilans: cipiul reşedinţă de judeţ. na Neag, Lenuţa Farca,
letin do
Primise cupa mare, albas­ Valeria Mateş, sortind un
(Urmare din pag. i) Cu porumb, cele mai mari tră, de cristal - semn al lot de cherestea pentru ex­
suprafeţe s-au semănat la preţuiri] muncii şi rezulta­ port. Lucrau rapid, in tă­
punderea pentru încorpo­ C.A.P. Bretea Română, telor obţinute in produc­ cere, vorbind şi înţelegin-
rarea seminţei în sol a Strei şi Boşorod — cîte 70 ţie, care l-au situat, anul du-se doar din priviri. Har­
fost încredinţată celor mai de ha la fiecare unitate. trecut, pe primul loc in
arul Car- nic, ordonat, modest, con­
(Patrla); buni lucrători ai secţiilor La cele din Valea Streiu- competiţia hărniciei la ni­
Labirintul de mecanizare, cum sînt lui, Bretea Streiuilui şi Nă- ştiincios, priceput, echili­
; Alerg velul întreprinderii. „Acea brat - cum il caracteri­
lodern — Gicâ Ionaşcu, Ioan Nagy. dăştie suprafeţele însămîn- manifestare a constituit u- zează şeful secţiei pe Da­
a iubeşte Iovian Marcu, Lazâr Tă- ţate sînt între 30—40 de nul dintre cele mai plăcu­
ir a) • "E- nâsoi, Ioan Duduc, Valo­ ha, ceea ce impune ca lu­ vid Feier —, el impune a-
o e- te momente din activitatea ceste calităţi oamenilor
liou. c*); rică Şchiopu, Nicolae Pe- crarea să fie grabnic în­ mea de 31 de ani de cînd
LUPENI: truţ, Vasile Motolea şi -Oc- cheiată deoarece timpul din subordine, tuturor a-
htă (Cul- tavian IToza. Ei îşi desfă­ este mult înaintat M»'-........... lucrez la Secţia de che­ celora din preajmă, fără
Ş: Secre- şoară activitatea sub în­ restea Vaţa, şi numai aici", zbucium sau forţă, ci doar
(Luceafă- în perioada cînd nu se ne spune Dcvid Feier. „Şi prin evidenţierea lor in în­
Sfîrsitui drumarea atentă a specia­ poate lucra în clmp, me­ altele î" — il întrebăm.
•ui); PE- liştilor din cooperativele canizatorii pregătesc maşi­ treaga sa activitate.
ii genera­ agricole care veghează la „Ştiu eu ? !... Fiecare rea­ Ce-şi mal doreşte David
li (Mun- nile şi utilajele ca vor lua lizare este o bucu'ie. Sint Feier in cei trei ani pe
INOASA : respectarea cerinţelor teh­ parte la acţiunile din cam
1
cu mînie nologice ale fiecărei cul­ pania agricolă de toamnă. mulţumii şi liniştit cind ştiu care ii mai are pină a
JH1CANI: turi. Au fost puse la punct toa­ că unitatea şi-a făcut pla­ pensie ? Să-l ţină puterile,
Barletla nul şi oamenii ciştigă bine. să lucreze ca şi pină acum
.D : Alo, Pînă in prezent — ne te maşinile de scos cartofi,
drubuniea spunea ing. Ioan Cotuţiu, mijloacele de transport, ca (dar eu altă situaţie nu (adică să se menţină frun­
: ORAŞ- cunosc aici, cel puţin pen­ taş pa secţie şi pe între­
(Patria); directorul S.M.A. Căi an — şi semănătorile de păioa- tru cele cinci muncitoare prindere - n.n.), să-şi pre­
espre mi- au fost însămînţate toate se. întreaga activitate se din formaţia mea); cind gătească un înlocuitor pe
ÎERMISA- suprafeţele destinate pro­ desfăşoară sub imperativul
rea multă oud vorbe frumoase des­ măsură şi să audă numai
itrul do ducerii de legume ia cul­ efectuării unor lucrări de pre fraţii mei Petru şi Ioan de bine despre colectivul
ţie „Cin- tură succesivă Ia unităţile cea mai bună calitate, oa­
“); IIA- din Strei, Bretea Rămână, menii muncii de aici fiind şl despre cei trei nepoţi, in care lucrează şi despre
:n flăcări Bretea Straiului şi Gînţa- care lucrează tot aici; cind brotunanii săi.
: Rezervă hotărîţi să întîmpine ma­ ştiu că partenerii externi
N: Zorro ga. La C.A.P. Strei au fost rea sărbătoare de ia 23 li împărtăşim cu plăce­
(Centrul însămînţate, pe lingă le­ August şi Congresul al apreciază marfa pe care re dorinţa...
;1 creaţie le-o trimitem noi; cînd a-
mânlel“) ; gume, şi 6 ha cu mazăre. XIV-lea al partidului cu DUMITRU GHEONEA
a Mirabe- Culturile, favorizate de rezultate cît mai bune în Ilu că încă un brotunan
LIA; pie­ ploile căzute în ultima înfăptuirea cerinţelor noii
ton.!» (Lu- {
vreme, au o bună răsărire. revoluţii agrare.
VAV.SWA^A^.W.^VWirV.VWWWWVVVV.SV.V.'VVVV.VVWVVVWWV W.V.VAV.VAVAV.VAV .V.V.VAVAVAW.V.V.VAVAVAW.V.VAV.V.V.V.'.V.'.’AV.-.Y.V.
De o bună perioadă de Consemnăm, de aseme­
remoa va timp, în spiritul strânsei Sprijin de nădejde pentru activitatea nea, că organizaţia de
loaptea şi colaborări dintre muncitori parlid şi conduc rea între­
rul va fi prinderii se preotnpă ca
de ploaie şi ţărani, în judeţul nostru
semnala •— şi nu numai aici — s-a ce se desfăşoară în agricultură toţi muncitorii care pro­
iă-an. zii, încetăţenit obiceiul ca în­ vin din mediul rural să-şî
a de deal.
i slab la treprinderile economice să îndeplinească şi îndatori­
dorul ves- acorde ajutor unităţilor a- Cooperativei agricole de întreprinderii, asiguirîndu- In timpul campaniei a- Prin efortul pe care l-au rile ce îe revin ca locui­
'ile mini- gricole. Măsura este bine­ producţie din Lăpuşnic, 5C astfel condiţii dintre gricole, lucrătorii energe- depus şi conştiinciozitatea
>rinse în- cele mai bune pentru păs­ ticicni de la Mintia i-au de care au dat dovadă în tori ai satelor. Totodată,
s, iar cele venită, ţinînd cont că în Din discuţiile pe care aceste acţiuni s-au deta­ trebuie menţionat şi faptul
20 Şi 25 agricultură, în anumite pe­ le-am purtat cu tovarăşul trarea furajelor. In ace­ ajutat pe cooperatori la că energeticienii de atei
ta, izolat Ovidiu Florescu, secreta­ laşi timp, mai trebuie a- şat maistrul principal
rioade ale anului, se re­ mintit că la brigada Ră- eliberarea terenului de au răspuns solicitărilor şl
romea va simte lipsa forţei de mun­ rul comitetului de partid paie, precum ,şi la trans­ Bucur Adam, sudorul Puiţi altor unităţi agricole.
ra fi par- că. al întreprinderii, am re­ duîeşti s-au asigurat con­ portarea băieţilor la locul Eugen ?i alţii. Pentru sprijinul şi cola­
vor som­ diţii pentru introducerea De asemenea, mai amin­
itate de în acest context şi în­ ţinut că lucrătorii de alei apei în grajdurile de ani­ de depozitare. Pe serii $i borarea existentă, cei ce
0 lSon m treprinderea eîectrocentra- l-au sprijinit pe coopera­ categorii dc lucrări, în ra­ ti™ că întreprinderea are
1 şi nin- male. Totodată, o parte beneficiază de asemene®
va sufla le Deva — nume consa­ tori la construirea a trei din muncitori au participat port de sezon, la acţiunile tn întreţinere şi o supra­ ajutoare nu au dccît cu­
nord-vest. crat în constelaţia energe­ finare acoperite, utilizând amintite au participat pe­ faţă de 7 hectare cu mor­
semnala la recoltarea, strângerea şi vinte de mulţumire.
ticii româneşti —, acordă materiale recuperabile sau transportarea unei aprecia­ riodic în jur dc 120 de oa­ covi la ferma din Brăniş-
ajutor material şi uman ea re nu mai erau de folos bile cantităţi de nutreţuri. meni. ea s A.E.S.C.H. Deva. NICOLAE FILIMON