Page 2 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 2
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
în spiritul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
al documentelor pentru Congresul al XlV-lea al partidului
• 19,00
19,20 Să
muncim în
MINA DEVA - Unitate reprezentativă a extracţiei şi preparării minereurilor din ţară socialiste •
nre, 3 eticii
tria - proc
tare • 20,C
Drumul r
Unitatea cu tradiţie şi Aşadar - elemente esen mir Trif, Ştefan Chiroşca Stan Dobrin^şi Liviu Borzei, politice în abataje, în bri Gheorghe I
„nume" în judejul Hunedoa ţiale ale succesului : bună şi alţii, ca şi formaţia lui lăcătuşii Gheorghe Stan, găzi şi ateliere, acolo un Omul şi si
ra şi în industria extracţiei organizare, dăruire în lacob Oşelinschi - de la Dorel Damian, loan Mun de se hotărăşte efectiv 21,50 Telejt
şi preparării minereurilor muncă, seriozitate, înaltă investiţii, maiştrii Zaharie tean, Gavril Ungher, Radu soarta producţiei, acfionînd închiderea
din ţară - Mina Deva a ur răspundere pentru soarta Tudor, Eugen Gyenge, Flo- Deleanu şi al altora este ferm, în spiritul orientări
cat încet dar sigur, în ul planului. „Este misiunea rian Oancea, Constantin hotărâtor asupra realizării lor şi indicaţiilor tovară
timii ani, printre Fruntaşii în noastră patriotică, de Sicoe, Gheorghe Popa, şi depăşirii planului". şului Nicolae Ceauşescu, !£adi
întrecerea socialistă pe ra membri ai partidului şi ce subinginerul Alexandru Dan- Relevînd că ocuparea de comitetul nostru de partid,
mură, prin realizările con tăţeni ai României socia ciu“, a ţinut să adauge către colectivul Minei De organizaţiile de ■ bază, or
SKLECTIU
stant bune obţinute. Pentru liste, să dăm ţării, pentru inginerul Vasile Neamfu, va a locului II în întrece ganul colectiv de condu GRAMUL I
activitatea susţinută şi re continua sa dezvoltare, adjunctul şefului Sectoru rea socialistă pe ramură în cere au putut coordona programul t
zultatele deosebite înregis cantităţi sporite de mine lui minier Deva. 1988 nu vine pe neaştep mai bine, de aproape, ac La zi în agi
trate în 1988 s-a situat pe tivitatea productivă, luînd Radiojurnal;
presei;
8,10
locul al doilea, fiind dis operativ măsurile de solu loriiilor; 9,0*
tinsă cu „Ordinul Muncii" ţionare a problemelor a- ştiri; 9,05 R;
clasa a ll-a. Organizare, dăruire, răspundere părute, asigurînd fluenţa tunătorilor;
pionic
fonul
- Sigur, este o mare şi eficienţa producţiei, con terpreţi de i
bucurie, o deosebită satis diţii optime realizării pla Iară; 11,25
şl dansurile
facţie ca, într-o competi pentru îndeplinirea pianului nului. PAVEL ARCADE, 12.05 Revista
ţie a muncii şi hărniciei in această perioadă, e- miner şef <le brigadă. dio ; 12,35
folclorului:
cu întreprinderi puternice forturile şi preocupările Sectorul minier Deva la 3; 15,00
din toată ţara, să ocupi © Pînă la 23 August — sarcinile pe 8 luni noastre sînt concentrate Radio-Tv.; i
locul secund, însă trebuie © Pînă la Congresul al XlV-lea — prevederile anuale spre materializarea indica operete; i
ştiut că pînă aici nu a fost ţiilor şi orientărilor din Cîntarca Ro
Radiojurnal;
deloc uşor - subliniază in cuvîntarea tovarăşului ridicat în
ginerul Nicolae Stanca, di reu, de metale în concen In deplină înţelegere cu tate, pe un teren arid, că Nicolae Ceauşescu la Ple mare — cî
rectorul Minei Deva. între trate, arăta destoinicul şef cei de la extracţie, elec acest succes a fost prefaţat nara C.C. al P.C.R. din ti ce; 16,30 M
17.05 Coord
gul colectiv, sub conduce de brigadă Gheorghe A- tromecanicii asigură în de alte poziţii onorabile 27-28 iunie a.c., a obiec mice; 17,25
rea conrtetului de oarhd, preutesei, de la Sectorul permanenţă întreţinerea şi în anii trecuţi, între care tivelor stabilite pentru muzică pop
Orele serii:
s-a mobilizat exemplar, zi minier Deva. impreună cu repararea, conform grafi locul al IV-lea pentru rea Congresul al XlV-lea, în jurnal ; 2i
şi noapte, în muncă, s-a ortacii mei Roman Nicoa- celor, şi de calitate cît lizările din 1987 şi locul al hotărîrea unanimă de a pămîntului
preocupat stăruitor de bu ră, Valentin Sas, Petru mai bună, a utilajelor şi 11 l-l ea pentru cele din 1986, întîmpina acest măreţ e- 22,00 O zi în
na organizare a 'ucruiui Crişan, Adam Tămaş, cu instalaţiilor din subteran şi inginerul Lucian Moga, se veniment, precum şi ani Moment poci
turnă muzli
pe sectoare, formaţii şi toţi cei 52 cîţi sîntem în transportul „la ziuă" a în cretarul comitetului de versarea istoricului act de 2l,no Buletin
schimburi, de întreţinerea formaţie, muncim cu pasiu tregii cantităţi de minereu partid al unităţii, a eviden la 23 August 1944 şi „Ziua
şi funcţionarea ut'lajelor, ne şi dăruire şi ne depă cuprifer extras în fiecare ţiat forţa organizaţiei de minerului" cu rezultate re
instalaţiilor şi echioamen- şim zilnic sarcinile". „Aşa partid, exemplul în mun marcabile în producţie.
telor din dotare, de apro cum procedează, de altfel, schimb. „In toate acţiuni că al comuniştilor, modul Aşa cum a indicat tova
vizionarea sistematică şi în şi brigada lui Pavel Arcade le noastre, apreciază ingi răşul Nicolae Ceauşescu, Ut.iV: Cj
cantităţi corespunzătoare - de la acelaşi sector, din nerul loan Bota, şeful sec serios şi responsabil în pînă la 23 August ne vom * tria); HUNE
cu materialele necesare, cadrul căreia se eviden torului electromecanic, a- care se angajează în pro îndeplini prevederile pe 8 GHEORGHE 1KIMIA, birlntul (M<
realizîndu-şi ritmic sarcini ţiază constant minerii loan portul unor meseriaşi pri ducţie. luni, iar pînă la Congresul miner şef de brigadă, Alerg după
dern — B):
le, înregistrînd constant Oprean, lle Bălici, Con cepuţi, harnici şi conştiin - Mutînd centrul de al XlV-lea, planul pe în Sectorul minier Muncel iubeşte un
sooruri de producţie. stantin Apreutesei, Drago- cioşi, cum sînt maiştrii greutate al întregii munci tregul an 1989. ra); PETRO
- I—II (7
Vocaţie de
nirea); LUP
Grija pentru promovarea de extracţie, a producţiei de
noului, a progresului tehnic cupru în concentrate. -latură inseparabilă a producţiei lui Baclius
m activitatea ele producţie, De asemenea. în scopul a- Protecţia muncii VULCAN:
plar intervii
pentru introducerea unor teh tragerii în circuitul economic rul) ; LONF
nologii de lucru de înalt A a tiituror resurselor refolosi-
productivitate şi eficienţă bilo. la uzina de preparare Pentru ca activitatea pro nilor de plan, prevenindu-se, Totodată, in subteran, în ce înapoi (Mint
LA; Ultimul
constituie o preocupare pri Deva s-au conceput şi reali ductivă să se desfăşoare flu totodată, accidentele în pro lelalte puncte de lucru se c- eltorcsc);
mordială la Mina Deva. ..Sînt zat un sistem do transport ent, fără dereglări de natură ducţie şi îmbolnăvirile profe fectuează frecvent controale
ani buni de cînd aplicăm me hidraulic al sterilului din la tehnică ori socială, cu ma sionale. De menţionat că asupra purtării şi întreţinerii Nu eşti sin
toda de exploatare cu surpa zul de decantare Valea Mure ximă eficientă economică, Ia fondurile sociale alocate an echipamentului de protecţie, torescj; URI
re în subetuje, prin care s-a şului, pînă in uzină, şi un Mina Deva se acordă o aten de an în domeniul protecţiei respectării instrucţiunilor de va în faţa u
uşurat mult efortul fizic a) flux separat de prelucrare, ţie consecventă respectării ri muncii sînt utilizate cu prio securitate a muncii, se critică BRAD: Un i
oamenilor, productivitatea a a.sigiirlnJu-se producerea unui guroase a tehnologiilor de lu ritate tocmai în scopul amin la gazeta de perete eventua Vestul sălb;
crescut pînă la 20 de tone oc concentrat de calitate cores cru şi a normelor de protec tit mai sus, starea de sănă lele abateri, stări de indisci roşie) ; OR
post, sporind în mol cores punzătoare. Se realizează ast ţia muncii, aplicîndu-se mă tate a tuturor încadraţilor uni plină, alte nereguli. gentleman ir
punzător producţiile de ma- fel o producţie marfă supli suri operative ori de cîte ori tăţii controlîndu-se periodic. Ca urmare a eforturilor de batic (Patri
este cazul. In acest scop, or Prin cabinetul de protecţia puse, a măsurilor luate şi ac greşit (Fiară
ganul colectiv de conducere muncii al minei şl. cu aju ţiunilor întreprinse, de la în SARA-BAI:
al minei, comitetul sindicatu torul cadrelor de specialitate, ceputul acestui an s-a pro neralilor —
lui, compartimentul de pro periodic se fac instruiri şi dus doar un accident în pro de cultură
tecţie a muncii, sub coordo testări ale personalului asu ducţie şi nu s-a înregistrat „Cîntarca
Tehnologii moderne, narea comitetului susţinute partid, pra modului în care sînt cu nici un caz de îmbolnăvire ale berez:
HAŢEG :
de
pen
depun
eforturi
ION DOURA,
tru aslgururea unor condiţii noscute şi aplicate instrucţiu profesională, activitatea pro maistru principal, (D. ; Bi
cit mai bune de lucru şi so nile şl se normele departamen- ductivă s-a derulat în bune uzina de preparare jele .dbirii:
hann Straus
sarcinile
condiţii,
„la
plan
de
diferite
organizează
tale,
înalte, eficientă ciale, crearea unul climat op acţiuni tematice, precum şi zi“ fiind îndeplinite şi depă neîncoronat
7
?
responsa
şi
de.
tim
angajare
(Centrul de
concursul anual pe meserii.
şite la toţi indicatorii.
bilitate in îndeplinirea sarci
creaţie „cin
niel‘‘): STMF
(Mureşul) :
de pe B-du'
să minieră extrasă, arăta in montară de f>00 000 lei pe . lu Unanimă angajare pentru realizări superioare (Lumina)
ginerul Constantin Nichitea- nă. concretizată in importan
nu. secretar adjunct al co te Cantităţi de cupru în con
mitetului de partid. Mina est* centrate, precum şi recupera însufleţiţi du preţioa tragem suplimentar 60 000 Smadici, Gheorghe Iri
în adîncirc. condiţiile de lu rea parţială a altor metal** sele indicaţii şi orientări tone minereu. Azi rapor mie, Alexandru Mihala-
cru mai dificile, conţinutul conexe din sterilul supus piv- tăm că angajamentul a che, Vasile Soare, maiştrii
de metale în scădere, de a- pa rării. din cuvîntarea tovarăşu Numerele
ceea preocupările întregului — La promovarea unor noi lui Nicolae Ceauşescu la fost onorat". Vasile Ionescu, Nicolae tragerea exc
colectiv sînt îndreptate spre metode şi tehnologii in pro Plenara C.C. al P.C.R. I’avel Arcade, şef de Bărăşteanu, Nicolae Bâr- verii" din i 3(
aplicarea metodelor moderne cesul preparării minereului, din 27—28 iunie a.c., de brigadă, Sectorul minier lă, Milică Pană, Ştefan FAZ
de lucru, indentif jcarea şi in identificarea şi aplicarea Deva : „împreună cu cei Croitoru, Pavel Bele, loan ICxtr. I:! 31
promovarea altora noi, care soluţiilor tehnice amintite prevederile din proiectul 18, 31. 82, 81,
să nc asigure menţinerea ca şi-au adus contribuţia aproa Programului-Directivă şi 41 de ortaci din formaţia Soare, Mircea Cojocaru, Extr. a II-
pacităţilor la nivelul sarcini pe întreg colectivul uzinei — din Tezele pentru Con pe care o conduc, cu toţi inginerii Simion Todoţii 70, 3, 72, 47
lor de plan tot mai mobili apreciază inginerul floria Sîr gresul al XlV-lea al minerii de la Deva, am şi Marius Fodor, lăcătuşii 73, 27.
zatoare, eventual realizarea u- bu —, un colectiv solid, dis Vaier Donea, Ştefan Du- Extr a m
nor cantităţi suplimentare de ciplinat, conştiincios, din rîn- partidului, hotărîţi să le luat cunoştinţă cu nemăr 17, 85,‘ 4G , 5
minereuri, de metale în con clul căruia se evidenţiază con materializeze neabătut în ginită bucurie de hotărî bălaru, Gheorghe Scobar- 8, 58.
centrate". stant preparatorii loan Giur producţie, oamenii mun rea Plenarei Comitetului ni'ţă, Tiberiu Bucătarii, GHEORGHE APREUTESEI, Extr. a IV-
în aceste direcţii acţionează giu, Marcel Luchini şi Traian Central al P.C.R. din iu loan Bogdan, Gheorghe miner şef de brigadă,
cu competenţă şi responsabi Groza, maiştrii Virgil Tîrsa, cii de la Mina Deva, în Sectorul minier Deva 24, 18, 75, , 21
litate muncitorească, patrioti loan Danciu şi Viorel Lazea, frunte cu comuniştii, ac nie a.c. ca, la Congresul Trif — se străduieşte, zi 02, 83.
că, specialiştii. întregul colec cadrele tehnice Adrian Noaght, ţionează cu abnegaţie şi al XlV-lea, tovarăşul de zi, să-şi realizeze sar r’AZA
tiv al unităţii. Astfel, ingine Călin Copos, loan Frîncu, dăruire, îşi amplifică ne Nicolae Ceauşescu, iubi cinile de plan, să extragă Extr. a V-i
rii floria Sîrbu. şeful uzinei Cornelia Adam. Ştefan Ga- cantităţi cît mai mari de 30, 85, 8.
fie preparare, loan Frincu şi luşnenk. contenit realizările obţi tul nostru conducător, Extr. a VI
Maria Stanca au studiat po nute pînă acum. Minerul de Onoare al minereuri complexe. Sîn 21. 42, r 2G.
Preocupări stăruitoare pen Ext
sibilitatea îmbogăţirii în me tru susţinerea eforturilor cre 11 ie Torna, preşedintele ţării, să fie reales în tem mîndri că la rezul 28, , 71).
tale a minereului cuprifer ex atoare ale preparatorilor au comitetului sindicatului: suprema funcţie de se tatele bune din ultimii
tras. au efectuat analize, tes şi lucrătorii din cadrul bri cretar general al parti ani, şi îndeosebi la cele Fond total
te, încercări, ajungînd la so găzii specializată electromeca „Conştienţi de faptul că din 1988, care au adus 1 226 113 lei.
luţia optimă, respectiv iden nică, condusă de inginerul locul fruntaş ocupat in dului. Susţinem din a-
tificarea si extragerea fracţiu Alexandru Szdlosi, care a ţi întrecerea socialistă pe dîncul inimilor această Minei Deva locul al II-
nii purtătoare de metal din nut să precizeze : .,Noi efec ţară trebuie onorat prin opţiune, onorînd-o cu re lea în întrecerea socialis
sterilul rezultat în procesul luăm reviziile, reparaţiile, lu tă pe ţară, şi-au adus
preparării minereului^ cuprifer, crările de întreţinere a utila succese tot mai consis zultate deosebite în pro
care se returnează în fluxul tente în muncă, oamenii ducţie, cu însemnate can contribuţia şi minerii, Pentru azi
tehnologic de prelucrare. E- jelor şi Instalaţiilor din do noştri se mobilizează e- tităţi de minereu extrase ceilalţi oameni ai mun fi stabilă, ci
ficienţa : o producţie marfă tarea uzinei de preparare şi peste plan". cii de la Muncel şi ne mult noros.
re
anuală în plus de peste 10 a minei, confecţionăm şi impor xemplar, desfăşoară larg angajăm să ne îmbună ploi, care
volum
un
condiţionăm
milioane lei. tant de piese de schimb, e- întrecerea socialistă în Dănilă Irimie, şef de caracter de
O. altă preocupare încunu tre brigăzi, formaţii şi brigadă, Sectorul minier tăţim continuu activita ţite de descă
nată dc succes a preparato xecutâm diferite prestaţii şi schimburi, înregistrînd zi Muncel, vicepreşedinte tea, să ne majorăm rea ce şi izolat g
rilor o constituie implemen la alte unităţi din cadrul Cen al consiliului oamenilor lizările, să întâmpinăm cu lat, cantităţi
tarea metodelor moderne de tralei minereurilor Deva. a- de zi însemnate depăşiri pot depăşi
control şi conducere a fluxu vetn oameni bine pregătiţi de plan. în cinstea ani muncii al Minei Deva: frumoase rezultate, la ni Vîntul va st
Iul tehnologic» cu ajutorul cal profesional, harnici şi dăruiţi versării măreţului act is „Şi colectivul nostru — velul minei, Congresul aî SABIN PETRUŢIU, din vest şi r
culatorului de proces. în a- profesiei, cum sînt Sabin Pe XlV-lea al partidului, lăcătuş, brigada specia intensificări
eest mod. se urmăresc şl re tru tiu.^ Angliei Marina. Gheor- toric de la 23 August din rândurile căruia se lizată electromecanică 35—50 km/h.
glează automat prin ci pălii pa-- glie N;iCul;i. Viorel Toadei. 1944 şi a „Zilei mineru evidenţiază constant, prin sărbătorirea măreţului rile minime
rametri--din fluxul prelucrării Corne! Mateş, Viorel Abru- lui", am declarat tuna hărnicie şi realizări, bri act istoric de la 23 Au prinse între
minereului cuprifer, aşigurîn- dcanu. Mir cea Dâbăcan, Io gust 1914 şi „Ziua mi Pagină realizată de de, Iar cele
du-so desfăşurarea în bune nel Opreau. Wilinm Grrgelv. iulie .Pună record în găzile conduse de Pom tre 21 şi 20
condiţii a activităţii produc loan St roia. loan Durem. Io producţie", în care să ex pei Domide. Costache nerului". DUMITRU GHEONEA
tive, creşterea randamentelor nel Dan. Trandafir Tămas“.