Page 21 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 21
U R A Ziua brigadierilor
•IN TOATE RILt UNIŢI VA
Faptele durabile ale tinerei generaţii
Sărbătorim astăzi „Ziua an dobindeşte o semnifica singur gind şi intr-o singwă
brigadierilor", moment de ţie deosebită. Anul celei de voinţă, tineretul patriei a
Iniotţut HUNtooftaAl a 45-a aniversări a istoricu primit cu cele mai alese gin-
seamă, cu adinei semnifica
lui act de la 23 August 1944
ţii in activitatea patriotică a
durl şi sentimente de dra
S O C I A primelor şantiere naţionale, şi al Congresului al XlV-lea goste, bucurie şi mîndrie Ho-
tinerei generaţii. Au trecut
41 de ani de ia organizarea
al partidului oferă prilejul
tărirea Plenarei Comitetului
de a raporta partidului, se
Central al Partidului Comu
perioadă in care tineretul
cretarului său general, to
nist Român privind realege
patriei şi-a adus o impor
noi şi importante succese,
tantă contribuţie la edifica varăşul Nicoiae Ceauşescu, rea, la cel de al XlV-lea
Congres al comuniştilor ro
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P C rea societăţii socialiste, a- împliniri şi realizări deose mâni, a tovarăşului Nic'olae
ducindu-şi prinosul dragostei bite, de a-şi exprima recu Ceauşescu in funcţia supre
de ţară, de partid şi popor, noştinţa faţă de minunatele mă de secretar general al
punindu-şi semnătura pe noi condiţii de muncă, de Învă partidului, aceasta constituind
şi noi obiective industriale, ţătură şl viaţă create, de chezăşia sigură a înaintării
Anul XLI, nr. 9 865 DUMINICA, 6 AUGUST 1989 4 pagini - 50 bani agrare sau social-culturale. formare şi afirmare multila
Pentru brigadieri, ca de terală în toate sectoarele de N. STELIAN
altfel pentru toţi tinerii pa activitate.
triei, sărbătorirea din acest In acelaşi timp, intr-un (Continuare în pag. a 3-a)
ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII
SĂRBĂTORI NAŢIONALE
A POPORULUI ROMÂN
Şl A CONGRESULUI
AL XIV-LEA AL PARTIDULUI
Puternică angajare, înaltă răspundere ,,JUDEŢUL HUNEDOARA - 45 DE.ANI
pentru îndeplinirea planului, dezvoltarea PE COORDONATELE SOCIALISMULUI"
bazei de materii prime şi resurse « itinerar la măreţul jubileu al patriei ®
Dobra. Mutaţii revoluţionare
Sa împlinesc astâzi şase cedent pentru destinele Ro fere de la Valea Morii—Brad
decenii de la luptele mine mâniei, mineritul s-a dez şi Coranda-Hondol, s-au ra în toate domeniile
rilor din Lupeni. Ziua de voltat în ritm accelerat, ca cordat la circuitul productiv
6 august 1929 a rămas un de altfel toate celelalte sec uzineie de preparare de la
simbol al mişcării revoluţio toare economico-sociale, ba Uricani, Livezeni, Certej, Situată in mănoasa Vale rea animalelor şi in meş ale ţârii, aşezarea agricul
nare a clasei noastre mun za de materii prime şi re Gurabarza. a Mureşului, comuna Do teşuguri a locuitorilor săi, turii pe baze socialiste, cu
citoare în lupta împotriva surse energetice a ţării eres- Prin dotarea unităţilor bra, avind in componenţa dovedite de-a lungul vre tot ce reprezintă acest fapt,
orînduiri'i burghezo-moşie- miniere cu utilaje, instalaţii sa 12 sate - printre cele mii, dar, mai cu seamă, a condus la creşterea an
reşti, pentru dreptate socia şi echipamente moderne, mal cunoscute fiind, in a- in aceşti 24 de ani- care de an a producţiilor me
lă, pentru o viaţă mai bună. mecanizarea lucrărilor în a- tara satului de reşedinţă, au trecut de la Congresul dii la hectar, a numărului
Năzuinţele minerilor de la „Ziua bataje şi în cariere, promo Lăpuşnic, [Roşcaţii, Râdu- al IX-lea al Partidului Co da animale, la întărirea
Lupeni din 1929 aveau să varea unor tehnologii noi leşti ş.a. — se înscrie în munist Român, perioadă averii obşteşti.
devină împliniri, realitate de de lucru, s-au redus consi rîndul unităţilor administra de cînd in fruntea parti - In anul 1965, sublinia
necontestat abia în anii minerului" derabil eforturile fizice ale tiv-teritoriale rurale mari dului, la cirma destineloi Alexandru Coţ, tinărul pri
construcţiei socialiste în pa oamenilor muncii, au sporit al judeţului nostru. Cu o naţiunii se allă tovarăşul mar al comunei, in coo
e
tria noastră şi cu deosebi productivităţiie, producţiile istorie multiseculară, cu Nicoiae Ceauşescu, revo perativele agricole din co
re în perioada ce a urmat zilnice obţinute. Meseria de perioade de avint econo luţionar încercat şi patriot muna noastră se obţineau
Congresului al IX-lea, cînd, cînd de la an la an. Prin miner a dobîndit valenţe mic, dar şi de stagnare, înflăcărat, strălucit condu producţii medii la cereale
prin voinţa întregii naţiuni, fondurile considerabile de superioare, oamenii adîncu- Dobra a polarizat, totuşi, cător al poporului român. păioase, porumb şi legu
în funcţia de secretar gene investiţii alocate, în judeţul rilor devenind adevăraţi teh in jurul ei interesele co De atunci Dobra, ca ati-
ral al partidului a fost ales nostru au fost extinse şi nicieni în mînuirea tehnicii munităţilor umane din a- tea alte localităţi ale ju me de două-trei ori mai
mari ca la începutul coo
cel mai de seamă şi iubit modernizate unităţile exis înaintate, cea parte a judeţului, deţului şi ale ţării, şi-a perativizării. De atunci în
fiu al poporului, revoluţio tente, s-au deschis o serie in toate se regăseşte gri constituindu-se ca o loca început urcuşul ferm pe să, in aceşti ani fertili ai
narul consecvent şi patriotul de mine noi, cum sint cele ja consecventă a partidului, litate rurală reprezentati coordonatele dezvoltării „Epocii Nicoiae Ceauşescu",
înflăcărat, gînditorul vizio de la Livezeni, Paroşeni, a t o v a r ă ş u l u i Nicoiae vă. Acest fapt se dato- multilaterale, spre statutul
nar şi înţelept, tovarăşul Bărbăteni, Cîmpu lui Neag, Ceauşescu personal faţă de reşte, în primul rînd, hăr de oraş agroindustrial. MIRCEA LEPĂDATU
niciei şi spiritului de ini
Nicoiae Ceauşescu. Valea de Brazi, Lonea Pilier, acest puternic detaşament ţiativă, priceperii în lucra Şi aici, ca in toate ce
în acest arc de timp ge Petrila Sud, au fost puse în rea pâmintului, în creşte lelalte sate ale judeţului, (Continuare în pag a 3-a)
neros, de înfăptuiri fără pre valoare zăcămintele cupri (Continuare în pag. a 2-a)
Adunarea festivă din municipiul Petroşani dedicată „Zilei minerului"
într-o atmosferă dc pu nutresc faţă de iubitul con pe mai departe a grandio lui municipal Petroşani ai
ternică angajare patriotică, ducător ai partidului şi sului program de dezvol P.C.R. Au luat cuvîntul, în
La Petroşani a avut loc, statului, tovarăşul Nicoiae tare multilaterală a patin continuare, Dan Surulescu.
ieri, adunarea festivă con Ceauşescu, de mumele şi ei, de înaintare fermă a Ştefan Alba, Vasile Flo-
sacrată sărbătoririi „Zilei activitatea căruia este le României spre comunism. ren, Vasile Iuşan, Ştefan
minerului". Au fost pre gat tot ce s-a înfăptuit A fost adus, totodată, un Tudornn, Traian Maghiar,
zenţi numeroşi mineri, măreţ şi durabil în patria vibrant omagiu tovarăşei Iacob Stoica, Alexandru
fruntaşi ai abatajelor me noastră în aceşti ani glo Elena Ceauşescu, eminentă Toqder, preşedintele Co
canizate, preparatori, con rioşi, care au dat un nou personalitate politică şi mitetului Uniunii Sindica
structori de utilaje pentru şi strălucitor chip Româ savant de largă recunoaş telor din ramura Mine, Pe
subteran, maiştri, ingineri, niei socialiste, au îmbogă tere internaţională, a cărei trol, Geologie, Energie E-
tehnicieni, specialişti din ţit munca şi viaţa între activitate multilaterală, leotrică. însufleţiţi de cute
cercetarea ştiinţifică, alţi gului popor. pusă în slujba înfloriri zătoarele perspective prefi
oameni ai muncii repre în climatul angajant al ştiinţei, învăţămîntului şi gurate în proiectul Progra-
zentând toate colectivele adunării festive, partici culturii, ilustrează puter mului-Directivă şi Tezele
miniere din bazinul carbo panţii au reafirmat adeziu nica efervescenţă a spiri pentru Congresul al XIV-
nifer al Văii Jiului. nea deplină a minerilor tului creator românesc. lca, dc îndemnurile şi che
Desfăşurată la puţin Văii Jiului, a celorlalţi Adunarea festivă a fost mările secretarului gene
timp după ce poporul ro oameni ai muncii şi locui deschisă de tovarăşul Pe ral al partidului, tovară
mân a făcut cu justificată tori din municipiul Petro tru Barb, preşedintele şul Nicoiae Ceauşescu, mi
mândrie bilanţul realizări şani, faţă de Holărîrea Consiliului municipal al nerii din bazinul carboni
lor obţinute în epoca i- Plenarei C.C. al P.C.R. cu sindicatelor. Despre sem fer al Văii Jiului şi-au in
maug urată de Congresul al privire la realegerea tova nificaţiile tradiţionalei săr- tensificat preocupările pen
IX-lea, adunarea festivă a răşului Nicoiae Ceauşescu, ■ bători a muierilor şi tru dezvoltarea potenţialiit-
dat o înaltă expresie sen la apropiatul Congres al despre munca rodnică de lui întreprinderilor, folosi
timentelor de stimă şi pre XlV-lea, în funcţia supre pusă pentru creşterea pro rea superioară a capacită
ţuire, de nemărginită dra ducţiei de cărbune a vor ţilor dc producţie, a dotă-
mă de secretar general al
goste şi recunoştinţă pe Partidului Comunist Ro bit tovarăşul Ion Resiga,
care minerii Văii Jiului le mân, garanţia înfăptuirii prim-secretar al Comitetu (Continuare în pag. a 2-a)
