Page 22 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Pag. 2
în spiritul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
al documentelor pentru Congresul al XlV-lea al partidului dumini
• ii,:
lor a 1
Puternică angajare, înalta răspundere pentru îndeplinirea planului, ' , la c
viaţa
Telex •
duminicc
dezvoltarea bazei de materii prime şi resurse energetice a ţării prînz *
bertăţii
tru ţară.
* Patria
(Urmare din pag 1)
Adunarea festivă din municipiul Petroşani ţie de secretar general al suri * I
partidului, chezăşie de ne
* Muzic
Judeţ cu o îndelunga muncitoresc, de continuă îm zdruncinat a unor noi şi mă lesport
tă şi bogată tradiţie 11 bunătăţire a muncii şi vie reţe înfăptuiri, a mersului Iru tinen
muncitorească — Hune dedicată „Zilei minerului ţii sale. Vizitele de lucru hotărît al României pe dru comici
doara se bucură şi de o efectuate de secretarul ge mul construcţiei socialiste şi Cîntece
industrie minieră puter (Urmare din pag. 1) nergetice a ţării, pentru torul comunist al naţiunii neral al partidului în jude comuniste. poeţi Iţ
nică, diversificată, care înfăptuirea exemplară a noastre române. ţul nostru, şi de fiecare da De „Ziua minerului" adre populare
asigură zi de zi ţării în rii tehnice, forţei de mun prevederilor înscrise în Ne angajăm, mult iubi tă şi in unităţile miniere, la săm calde felicitări mineri lespectat
;
semnate cantităţi de căr că şi timpului de lucru, proiectul Programului-D - te şi stimate tovarăşe locurile de muncă ale oa lor din judeţ, care au ob Angajarr
bune cocsilicabil şi ener întreaga activitate de ex rectivă şi în Tezele pentru Nicolae Ceauşescu, că noi, menilor din acest domeniu, ţinut locuri fruntaşe pe ţară Reportdj
getic, minereuri de fier, tracţie şi preparare a căr Congresul al XlV-lea. minerii din Valea Jiului, s-au concretizat în noi pro în întrecerea socialistă din minerulu
cuprifere şi complexe, bunelui este străbătută în într-o deplină unanimi vom face tot ceea ce ne grame de acţiuni şi măsuri 1988, fiind distinşi cu ordi chidorca
plumb, cupru şi zinc în prezent de angajarea fer tate de gînduri şi senti stă în putinţă pentru a da menite să determine dez ne ale Republicii Socialiste 19,00 Te
concentrate, alte metale, mă a colectivelor pentru a mente patriotice, partici economiei naţionale cît voltarea şi modernizarea mi România, celor care au în Cîntarca
substanţe minerale utile înitîmpina măreţele eveni mai mult cărbune, susţi- neritului. registrat frumoase realizări magiu!
şi nemetalilere. Şi, spre panţii la adunarea festivă nînd din adîncul inimilor Azi, cind poporul întreg ii în acest an şi cincinal, tuturor rului iut
au adoptat textul unei te
lauda lor, cele mai mul mente politice ale anului omagiază pe mineri, pe des minerilor şi preparatorilor, artistic:
te dintre colectivele noas cu un bogat şi semnifica legrame adresate C. C. noastre, prin fapte demne toinicii oameni oi adincuri- lucrătorilor din cercetare- modă
tre miniere desfăşoară o tiv raport muncitoresc. al P. C. R., tovarăşului de muncă, realegerea dum lor, ei, minerii ţării, şi cei proiectare şi celor din uni Tclciurnc
susţinută şi fructuoasă Luînd cuvîntul în adu NICOLAE CEAUŞESCU, neavoastră Ia cel de al din judeţul nostru - din tăţile de piese de schimb chidorca
întrecere socialistă cu nare, tovarăşul Ion Io- secretar general al Parti XlV-lea Congres, în supre Valea Jiului, Ţara Zarandu- şi reparaţii din domeniu,
cele similare din întrea nescu, secretar al Co dului Comunist Român, ma funcţie de secretar ge lui şi Poiana Ruscăi, de la pentru munca lor susţinută, LUNI
ga ţară, obţinind rezul mitetului ■ judeţean Hu preşedintele Republicii So neral al partidului, ca o Deva, Certej şi Muncel, de plină de dăruire şi răspun • 19,
tate deosebite, care 1 e nedoara al P. C. R.. a cialiste România, Minerul nouă dovadă a ataşamen la Ţebea, Troiţa, Micia şi dere, pentru rezultatele po 19,25 G.
situează constant intre transmis, în numele Bi de Onoare al ţării, în care tului nostru profund faţă Boiţa-Haţeg, din abataje zitive dobîndite în produc nităţii
fruntaşe. roului Comitetului jude se spune : „Vă asigurăm, de partid, faţă de dumnea şi din cariere şi, alături de ţie. Şi ne însoţim gindul bun 19,45 St
După ce, patru ani ţean de partid" şi al Comi mult iubite şi stimate tova voastră, cel mai iubit fiu ei, , preparatorii — îşi în cu urarea sinceră de a-şi ale cerc
c o n s e c u t i v , respec tetului executiv al Consi răşe Nicolae Ceauşescu, de al naţiunii române, erou dreaptă gîndurile curate amplifica eforturile şi preo nir co
1
tiv 1984-1987, colectivul hotărîrea nestrămutată a între eroii neamului, cti spre iubitul conducător al cupările în muncă, de a •i ni
Întreprinderii miniere Pa- liului popular judeţean, noastră, a minerilor din torul României socialiste partidului şi statului nostru cinsti cu noi şi importante foicioric
tuturor minerilor din Va Valea Jiului, de a munci tria - p
lea Jiului şi din judeţul moderne de astăzi, Mine mulţumindu-i din adîncul succese marile evenimente tare • 1
politice ale anului — a 45-a
inimilor pentru tot ce a fă
Hunedoara, cu prilejul „Zi cu şi mai mult spor pen rul de Onoare al ţării. aniversare a revoluţiei de Epocii d
Onoare muncii, lei minerului" calde feli tru creşterea producţiei Să ne trăiţi ani mulţi, cut şi face spre binele şi eliberare socială şi naţiona Din lum
fericirea patriei, spre pro
citări, precum şi îndem de cărbune, pentru mate fericiţi, mult iubite şi sti gresul şi dezvoltarea ei con lă, antifascistă şi antiimpe- * 21,35
Laudă hărniciei! nul de a se acţiona cu rializarea în viaţă a tutu mate tovarăşe Nicolae tinuă, multilaterală. în ace rialistă şi Congresul al XlV- feb, duh
Ceauşescu,
împreună
cu
ror obiectivelor strategice
înaltă dăruire şi răspun cuprinse în Programul-Di- mult stimata tovarăşă laşi timp, îşi exprimă depli lea al Partidului Comunist 21,50 Te
dere muncitorească pen rectivă şi Tezele pentru Elena Ceauşescu, spre glo na adeziune la Hotărîrea Român. închidere
roşeni a ocupai locul I tru creşterea producţiei de cel de-al XlV-lea Congres ria nepieritoare a patriei Plenarei C.C. al P.C.R. din Să le dorim minerilor noş
pe ramură, in 1988, limd cărbune, în vederea întă al partidului, strălucite noastre, spre bunăstarea iunie a.c. privind realegerea, tri noi şi tot mai mari iz-
bînzi în muncă şi în viaţă,
la cel de al XlV-lea Con
distins cu inaliul titlu de ririi pe mai departe a ba documente politice, ce pre şi fericirea neamului ro deplină sănătate şi numai
„Erou al Muncii Socia zei de materii prime şi e- figurează cu claritate vii gres, a tovarăşului Nicolae bucurii ! Noroc bun ! DEVA:
liste", a fost rindul în mânesc. Noroc bun !“. Ceauşescu în suprema func done In
treprinderii miniere Lo- HUNEDC
(Modern
nea de a se situa pe ctupâ o
prima treaptă a podiu B); Orie
mului competiţiei hărni In cursul vizitei de lucru Întreprinse in judeţul nostru un băla
ciei şi dăruirii muncito in luna martie a.c., secretarul general al partidului, to TROŞAN
riile I—1
reşti, in domeniul extrac varăşul Nicolae Ceauşescu, a fost şi oaspetele drag al Nelu (U
ţiei şi preparării cărbu minerilor de la I.M. Lupeni. Coborind in abataje, Mine •fJt* ' Statueta
; r
nelui, pentru realizările rul de Onoare al ţării s-a interesat, din nou, despre do S'wfL ’ ăi turul): '
iul lui i
bune 'înregistrate in 1988 tarea tehnică existentă in subteran, despre gradul de rul) ; Ii'
fiind onorată cu „Ordi mecanizare a operaţiilor de extracţie şi transport ale căr legendei
nul Muncii" clasa I. bunelui. Minerii-tehnicieni din sectorul IV al minei, intre .<>- 4»" ^ -i-RILA:
ir — se
Alte două unităţi mi care se numără şi cei din brigada condusă de Vasile oresc)
niere din judeţ, cu acti Şotrea (reprezentată in această imagine prin schimbul priveşte
(Muncito
vitate constant fructuoa condus de Ion Raicu), specializaţi in lucrări de montare- Cei 13
să şi succese in produc demontare a complexelor mecanizate, dovedesc - prin (Retezat)
ţie - Mina Deva şi Mi aterizeaz
(Steaua
na Coranda-Certej — au rezultatele obţinute zi de zi in producţie - inaliă compe BARZA:
ocupat, în 1988, locurile tenţă profesională, hărnicie şi abnegaţie muncitorească. sterdam i
Ex
II şi respectiv III, în în Prin organizarea ireproşabilă a locului de muncă şi re TIE: voi
Să-ţi
trecerea socialistă pe ra ducerea accentuată a duratei de execuţie a fiecărei ope ne (Flac
mura extracţiei şi prepa raţii, ei reuşesc să scurteze substanţial durata punerii in RA-BAI:
rării minereurilor, acor- funcţiune a complexelor mecanizate, contribuind, in acest dragoste t
cultura
dîndu-li-se „Ordinul Mun fel, la creşterea continuă a producţiei de cărbune coc- tarea Rit
cii" clasa a ll-a, respec siticabil necesar siderurgiei româneşti. ŢEG : ti
(Dacia)
tiv „Ordinul Muncii" cla la start:
sa a lll-a. In imediata Iar — suriiK
vecinătate, pe poziţia a de cui»
IV-a, s-a clasat Cariera Arsului şi Valea Morii, la sută, producţia netă — luna iulie „Lună de pro nă, micşorarea cheltuieli „cîntaret
în atmosfera de puter
SIMKR1/S
minieră Micia-Mintia, ca nică însufleţire genera ;! clasate în această ordine 126,7 la sută, producţia ducţie record", în cinstea lor totale la 1 000 lei pro la (Mure
-
re a obţinut rezultate de documentele programa pe primele trei locuri în marfă vîndută şi încasată ducţie marfă cu 19 lei, iar done la !
pozitive şi in anii tre întrecerea socialistă pe în — 139 la sută, reducerea „Zilei minorului". Mobili- a celor materiale ou 5.9 mina).
tice pentru cel de al XIV-
cuţi. iea Congres al partidulu , treprindere în semestrul I cheltuielilor la 1000 lei pro zîndu-se exemplar în ac lei. Dintre mulţii semna
1
Meritoriu este că şi de minerii din judeţul nostru, a,l anului. ducţie marfă cu 37,2 lei. tivitate, ci au extras o tari ai acestor succese în
la începutul anului cu asemenea tuturor colecti In aceeaşi perioadă s-au cantitate de minereu com scrise în bilanţul între
rent, aceste unităţi mi velor muncitoreşti, rapor • Minerii de la între asigurat în plus economiei plex de 6000 tone, între prinderii miniere Hune
niere, dar şi altele men tează succese deosebite, se prinderea minieră Lonea, naţionale însemnate canti doara pot fi amintiţi Ghe- fi Pentru
predo
ţin ridicat pulsul întrece angajează sa-şi amplifice fruntaşi pe Valea Jiului tăţi de minereuri comple gind la 38000 tone sporul rasim Tecar, Cosma Poan să, cu Ci
rii socialiste pentru con preocupările şi eforturile şi pe ţară, se prezintă la xe, plumb, zinc, cupru, sulf de producţie de la înce ta, Ioan Rotaru, Gherasim totul izo
tinua dezvoltare a bazei in producţie pentru înde sărbătoarea lor cu un plus în concentrate. Formaţiilc- putul anului. Mureşan, Mihai Neamţu, sînt posi
de materii prime şi re plinirea. piua la 23 August, Ştefan Baisz şi alţii. ploaie în
v
Vîntul
surse energetice a ţării. a planului pe opt luni şi din secte
Onoare muncii noas pînă la Congresul al XIV- PLANUL - REALIZAT EXEMPLAR ! o Minerii şi preparato pcraturili
tre rodnice, valoare su lea al partidului, a preve rii din cadrul Carierei mi fi cuprir i
grade,
premă şi izvor al tutwor niere Micia-Mintia au în ’ntre 9 :
împlinirilor I de rii oi pe întregul an- o plină !a 23 August* * pe 8 luni scris în bilanţul activităţii t cond
Laudă hărniciei — atri • Oamenii muncii de la desfăşurate pe perioada mineaţa.
Ea
mu
but frumos, 'înălţător aI Întreprinderea minieră * ptnŞ ia Congresul aî XiV-lea p e întregul an care a trecut din acest an fi răcorc
D
riabil.
demnităţii şi existenţei Barza se prezintă la săr importante depăşiri de lat vor :
umane ! bătoarea „Zilei minerului" plan: la producţia marfă verse de
Cinstire tuturor celor cu un succes de prestigiu : la extracţia de cărbune de conduse de Marton Fc- • Minerii de la între — cu peste 15 la sută, pro va sufla
care, prin răspundere şi îndeplinirea prevederilor aproape 19 000 tone. Secto renez, Andrei Acatrinei, prinderea minieră Hune ducţia netă — 11,1 la sută, ceaţă.
Pentru
vrednicie, prin pasiune de plan pe 3 ani şi 8 luni rul IV poartă fanionul în Ioan Budai, Martin Dru- doara se prezintă la săr zinc — 80 tone, plumb — zile :
şi abnegaţie, obţin suc din cincinal şi realizarea trecerii. Dinitre cei mai mer, Constantin Crăşmă- bătoarea zilei lor cu un 176 tone, cupru — 41 tone, predomii
cese in producţie, pun unei producţii marfă su vrednici mineri se disting riuc sînt nelipsite de la şirag de succese: depăşi . bentonită —3660 tone, mi va conţii
temelii durabile la pro Grigore Mîndruţ, Cornel panoul de onoare al mun rea producţiei marfă cu nereu complex — 2250 to zească. i )
riabil.
pria bunăstare, la edifi plimentare de peste 70 mi Ţîr, Andrei Antal, Ioan cii. circa 14 milioane lei, plu ne, calcar — 6000 tone ş.a. după-am
carea multilaterală, so lioane lei, a unor impor Curtean, Miron Trăilă. suri semnificative la pro In fruntea întrecerii socia averse d
cialistă şi comunistă a tante cantităţi peste plan a Minerii de la Mina dusele fizice: fier în mi liste se află, în ordine, for va •sufla
Sectorul
patriei. Tuturor minerilor de minereuri complexe, • în cinstea „Zilei mi Deva, distinşi cu „Ordinul nereu marfă livrat — 6550 maţiile conduse de minerii râturile
- calde felicitări I cupru, plumb, zinc în con nerului", colectivul Minei Muncii" clasa a Il-a, pen tone, dotomită — 9 791 to Mihai Căsălean, Trandafir cuprinse
centrate. La obţinerea a- Tamaş (de la Mina Vorţa) grade, i:
DUMITRU GHEONEA cestor frumoase realizări, Coranda-Certej raportea tru locul al II-lea ocupat ne, talc — 1142 tone ş.a., şi Ştefan Brandibuir (de la între 26
depăşirea
productivităţii
lat ceaţf
contribuţii deosebite au ză : producţia marfă rea în întrecerea socialistă pe
seMoarele Brusturi, Valea lizată în proporţie de 114,5 ţară în 1988, au declarat muncii cu 5 750 lei/persoa- Boiţa-Haţeg).