Page 23 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 23
Pag. 3
9 865 • DUMINICĂ, 6 AUGUST 1989
Rolul hoiărîtor ai PARTIDULUi COMUNIST ROMÂN Mutaţii revoluţionare
în pregătirea revoluţiei de eliberare socială şi naţională,
6 AUGUST în toate domeniile
Lumea copii-
25 Sub trico- antifascistă şi antiimperiaiistă Hă aici la ea acasă p r
o -
orie ! 12,40 (Urmare din pag. 1) nind de aici, a luat liinţă
itului 0 .3,00 sector de exploatare
13,05 Album în anii regimului de dic faţa maselor consecinţele altă parte, partidul comu armată. Partidul a apre in care agricultura a lost un r
ciat just legătura marii
nefaste ale aderării guver
de şi o secţie dc preluca e
nist a precizat că proble
ca
statuată
ramură
; * Concert de tatură militară fascistă, majorităţi a militarilor cu bază a economiei naţio a lemnului, a căror acti
îndră zi a li- cînd însăşi fiinţa României nului la Pactul tripartit şi ma majoră care se punea interesele vitale ale po nale, iar noua revoluţie a- vitate s-a dezvoltat şi di
nu era cea a unei ridicări
Cîntec pen- ca stat era grav primej ale acordului economic porului, starea de spirit grarâ se dovedeşte un versificat continuu. Menţio
Auzică uşoară duită, Partidul Comunist româno-german. la luptă de tipul „clasă antihitleristă care se dez proces complex, de ample năm doar că volumul pro
î August. Ver- Român şi-a asumat, cu în După ce România a fost contra clasă", ci a mobi transformări înnoitoare in ducţiei industriale a co
sene animale drăzneală şi luciditate, împinsă în războiul hitle- lizării tuturor forţelor pa volta şi mutaţiile care a- munca şi viaţa ţărănimii, munei a ajuns acum Io 69
rist, în faţa partidului co
triotice, naţionale, antihit
veau loc în rîndul aces
uşoară * Te- înalta răspundere patrioti leriste, concentrarea lor tora. progresul a fost neîntre milioane lei anual. Mai
Aplauze pen- că de a organiza şi de a munist s-au ridicat noi o- într-un Front Unic Naţio Dîndu-şi seama că, ră- rupt şi deosebit de dina mult, o parte din produc
alente * Mari conduce rezistenţa an.tihit- biective de luptă în raport nal în vederea înlăturării mînînd inactivă, monarhia mic. Cine îşi închipuia, cu ţia meşterilor timplari de
ecranului * leristă a poporului român. cu cele de pînă în iunie dominaţiei germane, a re nu va supravieţui prăbuşi un deceniu in urmă, că aici este solicitată şi la
„Nu trebuie să uităm nici
S' versuri de un moment — subliniază 1941, vizînd ieşirea ţării cuceririi libertăţii şi inde rii regimului antonescian, vom ajunge să obţinem export, numeroase obiecte
din acest război şi alătu
ani. Muzică tovarăşul Nicoiae Ceauşescu rarea ei coaliţiei antihitle pendenţei naţionale. cercurile Palatului şi-au recolte de peste 7 000 kg şi piese de mic mobilier
'iSecvenfa te- — că Partidul Comunist riste. Aceste obiective au Partidul Comunist Român pus problema găsiri' căi orz la hectar şi peste 8 000 poartă peste hotare em
uiui • 14,50 Itomân a fost singura for fost definite în documente a stabilit, în documentele lor pentru scoaterea ţării kg griu la ha, cum s-au blema ,,Madc in Dobra-
itte onorate, ţă care s-a ridicat cu toa programatice ca: Circulara şi organele de presă, sar din război. obţinut in acest an, in Romanici".
ledieat Zilei cinile ce reveneau fiecă Pe fondul general carac toate cele trei cooperative — Fireşte, toate cela a-
tă hotărîrea împotriva a-
« 15,00 în- cestui război, a acţionat Comitetului Centra! al terizat prin creşterea gra agricole din comuna noas mintite au dus la piolunde
rogramului 0 dului de împotrivire a tră ? mutaţii şi pe plan edili-
jrnal 0 19,20 pentru unirea tuturor for ,,23 August 1944 — act istoric revoluţionar, poporului român, în an Răminind tot in acest lar-gospodâresc, cultural,
ţelor patriotice, antifascis
îomânioi. O- te, a organizat lupta pen samblul său, faţă de Rei- domeniu trebuie să amin spiritual, şi al nivelului de
ii conducăto- tru ieşirea din război, pen începutul devenirii socialiste a patriei" chul nazist, s-a desfăşurat tim de puternicul sector trai - sublinia Ioan Fo-
0 20,25 Film tru înfăptuirea revoluţiei activitatea Partidului Co legumicol care s-a dezvol noage, vicepreşedintele bi
Comedie de de eliberare socială şi na munist Român de coaliza tat in această perioadă in roului executiv al consiliu
che" o 21,50 ţională, antifascistă şi an partidului din 3 iulie 1941; rei clase şi pături sociale re, într-un front comun de cadrul C.A.P. Dobra. O lui popular. Aceste trans
0 22,00 In- tiimperiaiistă". Platforma-Program din 6 în lupta generală antifas luptă, a tuturor forţelor fermă cu o suprafaţă de formări sint evidente pen
roqramului. Partidul Comunist Român septembrie 1941, intitulată cistă a poporului român, democratice şi patriotice 100 ha teren, in cea mai tru oricine păşeşte in Do
în primele rînduri ale a-
’! AUGUST „Lupta poporului român ale naţiunii. „I-a revenit mare parte irigat, unde bra. Este de ajuns să a-
a stabilit, încă din toam pentru libertate şi inde cestei lupte s-a aflat clasa oameni pricepuţi şi har minţim centrul civic al lo
na anului 1940, obiectivele pendenţă naţională" ; Re muncitoare, partea cea mai Partidului Comunist Român
Telejurnal 0 — relevă tovarăşul Nicoiae nici cum sint brigadierul calităţii, cu blocurile sale
mnele dem- esenţiale ale mişcării de zoluţia C.C. al P.C.R. din combativă şi mai bine or Ceauşescu — misiunea de Ioan Şindea, cooperatoa cochete şi confortabile, cu
mâneşti 0 rezistenţă româneşti, şi ianuarie 1942, intitulată ganizată. cinste de a reprezenta for rele Sidonia Presecan, Le- noul sediu politico-admi-
ini prioritare anume doborârea dictaturii „Pieirea sau salvarea po In documentele sate pro ţa naţională cea mai acti tiţia Oprean, Eva Sima nistrativ, centru care, in
irii în dome- antonesciene, alungarea din porului român" ş.a. Pnn gramatice, P.C.R. a acordat vă în realizarea Frontului sau inginera Leontina Ra scurt timp, va prinde con
;,
ruc}i ''r. de ţară a trupelor hitleriste intermediul acestor docu o atenţie deosebită mase Unic Muncitoresc, de a da obţin an de an pro tur delinitiv, străzile con
20,1 ezaur şi redobîndirea indepen mente, partidul comunist lor largi de la sate, con uni forţele democratice îm ducţii toit mai mari, livrind solidate şi modernizate,
20,4u fndus- denţei naţionale, eliberarea a formulat, în noile con siderând că nu e posibilă potriva războiului, pentru spre pieţele judeţului sute puternica reţea a unităţi
grame priori- părţii de nord-ves>t a Ro diţii istorice, obiectivele realizarea unui front unic sabotarea maşinii de răz de tone de legume proas lor comerciale şi de pres
10 Ctitorii ale mâniei cotropite de bor mişcării de rezistenţă, căi naţional al poporului ro boi fasciste şi hitleriste, în pete, de calitate. tări servicii pentru popu
Hur 0 21,20 tii yş ti. înfruntând cu cu le şi mijloacele menite să mân fără ţărănime, aliata organizarea şi înfăptuirea Să nu uităm priceperea laţie (volumul desfacerilor
capitalului raj măsurile represive ale ducă la înfăptuirea lor. clasei muncitoare. actului istoric de la 23 Au dobreniior in creşterea a- de mârluri şi al prestărilor
r
s^fi dr »sc eu autorităţilor şi ale poliţiei în lumina analizei mul Ţinînd seama de carac gust 1944, a revoluţiei do nimalelor, care a dus la de servicii a lost, in anul
Ronvif.de 0 legionare, punîndu-şi via tilaterale a situaţiei inter terul larg pe care trebuia eliberare socială . şi naţio intărirea continuă a sec trecut, de aproape 34 mi
irnal o 22,00 ţa în primejdie, comuniş ne şi internaţionale, P.C.R. să-l îmbrace frontul unic nală, antifascistă şi anti toarelor zootehnice din lioane lei), lăcaşurile de
programului. tii au iniţiat puternice ac a apreciat în mod just na naţional antihitlerist, P.C.R. imperiaiistă". cele trei cooperative agri cultură şi creaţie, sistemul
ţiuni cu caracter antifas tura contradicţiilor care se s-a preocupat, totodată, de Folosind contextul inter cole de producţie — Do reţelei de învăţămint şi a
cist, antihitlerist. Prinitre aflau pe prim-plan în so organizarea luptei intelec naţional favorabil, după ce bra, Lăpuşnic şi Roşcani celei sanitare, bine puse
acestea se relevă demon cietatea românească de a- tualilor şi funcţionarilor, condiţiile interne au fost - — dar şi ia creşterea nu la punct, care fac ca Do
straţia desfăşurată la Obor tunci, stabilind, pe aceas pensionarilor, meseriaşilor, maturizate şi pregătite, mărului acestora in gos bra să aibă incă de pe a-
emisarul Car- (Bucureşti), la 3 noiembrie tă bază, obiectivele de ac negustorilor, categorii ca partidul comunist împreu podăriile cetăţenilor. As cum ţinuta unui oraş a-
ţune (Patria); 1940, cu prilejul căreia ţiune. Detaşînd faptul că, re au resimţit, la rîndul nă cu celelalte forţe poli tăzi comuna deţine peste groindustrial. La toate a-
tA: Labirintul participanţii au scandat: în acele împrejurări isto lor, consecinţele înfeudării 3 530 bovine, 6 830 ovine, ceste realizări şi-au adus
A) ; Alerg ţării Germaniei naziste şi tice şi cu armata a hotă
a (Modern — „Jos fascismul!", - „Vrem rice contradicţia principa rât trecerea la acţiune, prin marea majoritate in secto contribuţia locuitorii sate
s fata iubeşte independenţă naţională I". lă devenise cea dintre po ale războiului hitlerist. rul socialist, 3 300 porci lor noastre. Oameni cum
Flacăra): PE- In acelaşi sens, Partidul porul român, pe de o par O valoare naţională deo declanşarea actului istoric sint deputaţii Ioan Băcea-
Zorro — se- sebită în cadrul politicii revoluţionar de la 23 Au ne ş.a.
7 Noiembrie); Comunist Român, intr-un te, şi imperialismul fascist gust 1944. Dar, in anii „Epocii nu, Adrian Seleşan, Lau-
fa); LUI’ENl: document editat în decem german şi regimul dicta partidului comunist a avut Nicoiae Ceauşescu", o da rean Tril, Ioan Handăr,
jimbata (Cul- brie 1940. a denunţat în torial antonescian pe de poziţia adoptată faţă de Dr. MIRCEA VALEA tă cu intărirea agricultu Gheorghe Tomeşteanu şi
3CAN: Seere- mulţi alţii se află mereu
hus (Luceafă- rii, in Dobra a germinat,
EA : Sfîrşitu! consolidindu-se, activitatea in primele rinduri pe fron
lincrul); PE- la întreprinderea minieră I industrială. La baza aces turile muncii din agricul
aptea penera- ECRAN lonea, unul dintre oame
e 1-11 tn- Faptele durabile ale tei orientări s-a aliat pu tură, industrie şi edilitar-
ANIN A : nii de bază de la sectorul ternica tradiţie meşteşugă gospodăresc, hotăriţi să-şi
pot cu mlnie 0 Adunarea generală a III — minerul losif Hăbuc rească din zonă. Bogată iacă comuna mai frumoa
!•): URICANI; oamenilor muncii de la — a ieşit la pensie. Noroc in păduri, exploatarea şi să, mai bogată material
• la Barletta tinerei generaţii
BRAD ; Alo, întreprinderea minieră Bar bun şi „La mulţi ani !“ 0 prelucrarea lemnului se a- şi spiritual.
străbunica za a desemnat fruntaşii în Medalionul literar „Vero-
le); GURA- (Urmare din pag 1) şi locale de muncă patrioti întrecerea socialistă pe se nica Micle" şi simpozionul
nărire la Am- că, adueîndu-şi o tot mai
îerul); ORAŞ- mestrul I 1989. Ei sint, în cu tema „Ocrotirea patri © VIND pui Cocher sfia
l(ia (Patria); patriei, spre treptele cele importantă contribuţie la ordine : losif Oprean — moniului natural hunedo- niol, . Deva, Mărăşti, bloc lă 4»
;e despre mi- mai înalte ale libertăţii, dezvoltarea economico-so- şef de brigadă la sectorul rean" vor deschide, in ziua «pat ’tnment 23. (11366)
1; GERM1SA- demnităţii şi fericirii, ale cialâ a judeţului, la conti © VtND urgent Dacia 1300,
n prea multă Valea Morii, llis.ie Ana — de 8 august a.c., manifes mod el 1973, stare perfecţi î de
(Centrul de civilizaţiei socialiste şi co nua infjorire a acestor stră miner la sectorul Brusturi tările din cadrul săptămî- fu IUţionare; Informaţii atclie-
creaţie „Cîn- muniste. bune plaiuri româneşti. Li şi Florian Pavel — exca- nii cultural-educative „Ger- rul de înci iircat brichete de
niei“); HA- In ampla cronică a mun nul dintre ele este cel de 0 Brigada lingi ii Casa de cultură Deva,
ii în flăcări vatorist în cariera Valea misara ’89" sau telefon 17531. (11567)
AZI; Rezervă cii Înscrisă de brigadieri pe pe amenajarea hidroenerge Morii. Felicitări tuturor ! geologică complexă din ANIVERSĂRI © VtND casă gaze, de pen-
VLAN: Zorro marile şantiere ale ţării, la tică Riu Mare-Retezat, loc 0 La întreprinderea minie Iscroni are sediu nou, fru dinţi n. Huni etloara, strada Se-
—II (Centrul loc de frunte se află şi de inimă şi suflet pentru mos. Este amplasat pe un veri n, nr. 3. (c. 6)
• CÎND al treilea boboc de
şi creaţie mai bine ide 7 000 de bri ră Lonea a fost dat în fo trandafir înfloreşte pentru mi © VÎND ( urea Yamaha P ’.S.S.
României") ; faptele brigadierilor hune- losinţă noul sediu al şco fost teren viran, neproduc cuţa Nicoleta Almăşan, din 270, clîitar;’ i Rass şi difuzor
iaria Mirabe- doreni. Continuind ţi conso- gadieri ciţi au lucrat aici lii de calificare, în incinta tiv. Dar ce nu face mina Deva, mama, tata şi bunicii D F T 50 W . Simetia, telefon
; ILIA: Pie lidind permanent o frumoa pină in prezent, de lormare bunului gospodar ? Incinta 6107!]t. (1456; t)
ii? Kong (Lu- unităţii, care asigură con Aurelia şi Aurel îi urează „I a 0 VÎND Fiat 600 D. Hune
să şi bogată tradiţie, tine a unor coractare puternice, diţii optime de pregătire a fost nivelată, aranjată mulţi ani !“ (14507) doara, telefon 15801, după ora
•
DIN
seva
rii judeţului s-au aflat şi se a unor adevăraţi oameni. a personalului muncitor al şi... redată circuitului pro murmurul suav al florilor, din 17. (c. 5)
izvoarelor,
0 VÎND Daria 1210, îmbu
află in primele rinduri ale Lucrările de împrăştiat ba minei 0 Sectorul minier ductiv. Au fost semănate din aureola viselor măreţe, in nătăţiri c.N. Informaţii zilnic.
marilor bătălii pentru Înăl last şi pămint, finisaje, de Troiţa. Chiar la jntrarea straturi cu legume. Şi această sublimă zi, cînd îm Hunedoara, strada Prutului,
ţarea unor obiective de in viaţii, terasamente, rigole şl în galeria principală poate trandafiri... 0 Maistrul prin pleteşti a 22-a floare în gran nr 9, bloc (' 1-3, apartament
dioasa cunună a tinereţii, dra
teres naţional. Una dintre profilări de canale efectua fi citit, săpat în piatră, a- cipal Constantin Şufană, gă Fane Şuteu, din crişeni, 13. (<:. 4)
: Vremea va cele mai recente dovezi in te numai in acest an depă Miiiacla, Mona, Luci şi Nuţa
unt frumoa- nul 1889. Se împlinesc a- de la Mina Vorţa, om dă îţi urează „La mulţi ani !“ şi
variabil. Cu acest sens este şi aceea că, şesc 4 milioane lei. De re şadar 100 de ani de cînd ruit de o viaţă muncii în o fericire contopită cu împli P I E R D E R E
după-amiază anul trecut, brigada Hune marcat, de asemenea, im se explootează minereul subteran, a ridicat, la re niri depline. (14568)
averse de doara de pe Şantierul naţio portantul volum de muncă ^ „LA mulţi ani !“ dragul ^ PIKKDUT carnet de mem
nele de deal. depus pe şantierele locale în zona respectivă. Cu pri centa adunare generală a meu prieten Fane Şuteu, din bru cooperator nr. 210'tit95 9
.1 fia moderat nal al tineretului Canal Du- lejul acestui frumos jubi oamenilor muncii, proble Crişeni, îţi doreşte prietenul eliberat de Cooperativa «le
vestic. Tem- năre-Bucureşti a ocupat lo ale tineretului, dintre care leu, de sărbătoarea „Zilei ma sporirii preocupărilor tău, Nicu Comanac. (14569) credit „Decebal** Deva, pe nu
naxime vor cul I in Întrecerea cu cele amintim pe cele de la Hu pentru formarea unor ti TOTI trandafirii din lu mele Căldărariu Mariana. H
•
intre 23 şl 28 lalte brigăzi prezente aici. nedoara, Deva şi Petroşani minerului", adresăm harni me, pentru Fane Şuteu, din declar nul. (J1562)
cele minime cilor mineri de la Troiţa un neri ca mineri destoinici Crişeni. Fericire deplină iţi
1 grade. ~,zo- Indiferent că locul lor de - unde valoarea lucrărilor călduros „La mulţi ani I" şi necesitatea stabilităţii doresc Florin şi Ghiţă Sandu.
de cea, di- muncă s-a numit canalul Du- depăşeşte 6 milioane lei. şi succese tot mai mari in lor în aceeaşi unitate, pî (14569) COMEMORĂRI
năre-Marea Neagră sau se Toate la un loc reprezin Ş UN călduros „La mulţi
vreniea va activitate I 0 După 25 de nă la pensie. Era, în fapt, ani ! u fericire, împliniri de
cu cer va- numeşte canalul Dunăre- tă argumente de necontes ani de muncă neîntreruptă un crîmpei de autobiografie. pline t Şi tot ce-ţi doreşti tu, • MllNK, 7 august se îm
•amiază, lzo- Bucureşti, Combinatul mi tat ale participării şi anga dragă ştefan Aurclian Şuteu, plinesc şase luni de la înce
>ndiţil de a- nier Motru, Frunzaru-Olt, jării revoluţionare a tinere din Crişeni, cu ocazia ani tarea din viaţă a celui care
■aie. Vîntul versării zilei de naştere, îţi a fost WOLLNFK RUDOLF.
derat. Izolat Centrala termoelectrică Dro- tului din judeţul Hunedoara „Expo-minerit ’89“ doreşte Nicu Haţegan. (1 1569) (11570)
beta Turnu-Severin, Ipoteştt pentru înfăptuirea neabătu 0 TRISTĂ şi dureroasă ră-
îătoarele trei I Sud, amenajarea riului tă a marilor zidiri a/e pre Cercul numismatic de zenţi numeroşi colecţionari niîiie pentru noi ziua de 26
nea va fl V I N Z Ă R I iunie, tind scumpul şi iubi
frumoasă şl Dîmboviţa - tinerii hunedo- zentului socialist. pe lîngă Centrul de cul din Bucureşti, Arad, Cra- tul nostru IA COR ()Zi:ROV r -
să- se încăl- reni s-au dovedit şi se do Sărbătorim astăzi pe bri tură şi creaţie „Cântarea iova, Deva, Odorhei, Paş IOAN, din Rrădâţel, ne-a pă
1 va fl va- vedesc o prezenţă activă, gadieri, pe aceşti tineri for României" din municipiul cani, Petroşani, Tîrgu Jiu, 0 vtND casă mobilată şi răsit, la numai '13 ani, lăsîn-
t, mal ales maţi in spiritul celor mal anexe gospodăreşti (împreju du-nc îndurerate sufletele şi
vor cădea responsabilă şi plină de dă Deva a organizat în cin Tîrgu Secuiesc, precum şi rimi frumoase). Informaţii inimile pentru totdeauna. As
loaie. Vîntul ruire in realizarea sairciniJor frumoase tradiţii de muncă stea „Zilei minerului" o din Cehoslovacia şi Unga Boz, telefon 66550, după ora tăzi se împlinesc şase săptă-
tuturor
Mulţumim
Klcrat din incredinfate. şi luptă revoluţionară, capa interesantă expoziţie sub ria. Azi şi mîine, aceasta 2!. (14563) tnîni. prin prezenţă şi celor
flori,
care,
m VINn Dacia 1300 şi cana
ie. Tempe- bili să răspundă tuturor che genericul „Expo-minerit poate fi vizionată în holul pea cu ladă tip .,Otga“. Deva, au fost alături de noi la ma
Ime vor fl Parafei cu ampla activi telefon 12467. (14564) rea durere. Lacrimile noastre
re n şi 18 tate desfăşurată pe şantie mărilor, dornici şl apţi să ’89". Aflîndu-se la a 5-a mare al Centrului de cul 0 VÎND video recordcr îi vor uda mereu mormintul.
:ele maxime rele naţionale, brigadierii înveţe, sâ se construiască ediţie, expoziţia prezintă tură şi creaţie „Cîntarea ..Pllilips", sigilat, telecoman Soţia Floriea, fiica C’laiidia,
i grade. Izo- pe sine, construind pentru insigne şi medalii din do României" din Deva. (Ioan dă, infraroşii. Deva, telefon părinţii Vaier şi Dorica, su
mlneaţa. desfăşoară o intensă acti 14480. (14563) rorile Mariana şi Nuţa. (11510)
vitate pe şantierele judeţene * ţară, pentru viitor. meniul minier, fiind pre Carculea, corespondent).