Page 26 - Drumul_socialismului_1989_08

Pacj. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 8

Asigurarea furajelor — permanent în atenţia

cooperatorilor din Lăpuşnic LA PANOUL DE ONOARE
• 19,0
In etapa actuală, pe a- realizat 150 tone, la sucu­ jeră. Toate aceste eforturi tia la recoltarea, trans­ oamenii, laptele lor de muncă, ! 19,20 Să
genda de lucru a coope­ lente 924 tone, iar la gro­ depuse de către membrii portul -şi depozitarea fu­ muncim i
ratorilor şi mecanizatori­ siere 294 tone. Intr-adevăr, cooperatori au drept fina­ rajelor. de înalt patriotism ! melor of
lor din unităţile agricole mai avem pînă a realiza litate sporirea cantităţii întrucît la C.A.P. Lă­ j socialisto
aparţinătoare C.U.A.S.C. necesarul de furaje, dar de lapte şi a efectivului puşnic mai există unele - pr
Dobra, un loc important îi consider că în urma mă­ de animale. Menţionăm, restanţe în realizarea o- Aproape de semeni, j tnarc •
ocupă acţiunile de recol­ surilor organizatorice pe de asemenea, că îngrijitori biectdvelor ' din zootehnie, tv. : „Floi
tare, transport şi depozi­ care le-am luat, în urmă­ ca Maria Sas, Ioana Oa­ este necesar ca organizaţia Ştefan
tare ale furajelor. Tocmai toarea perioadă vom în­ cheş, Ioana Pieş, Ion Sas, de partid, consiliul de Rolul far
de aceea, cadrele de con­ deplini şi chiar depăşi pla­ Lucreţia Dumitru, Vasiie conducere al unităţii să ia de inima oraşului • j tatea no
ducere şi-au organizat te­ nul. Aceasta, deoarece nu Pleş şi Gheorghe Oacheş cele mai adecvate măsuri Din frun
meinic activitatea, fiind vrem să ne mai întîlnim asigură o bună îngrijire în scopul transpunerii în Ne zimbeşte deschis, cu mator pe sectorul minier, j • 21,50
cunoscut faptul că în pe­ cu situaţia de acum cîţiva şi furajare a animalelor. practică a sarcinilor for­ sinceritate şi apoi, pe chi- — Tovarăşe Ioan Jugu- |
rioada de stabulaţie ani­ ani, clnd, spre sfîrşitul pe­ Cu rezultate bune în a- mulate de secretarul ge­ pu-i încă tinăr, apar cu­ lea, vorbiţi-ne despre la- ' Jt A|
malele au nevoie de can­ rioadei de iernare, eram sigurarea bazei furajere se neral al partidului, tova­ tele dîrzeniei şi seriozită­ milie, despre copii.
tităţi sporite de fibroase, nevoiţi să cumpărăm fu­ înscrie brigada din Radu- răşul Nicolae Ccauşescu, ţii, ale asprimii împrumu­
suculente şi grosiere. In raje". Icşti, de unde se eviden­ pentru oameni muncii din tate de la „diamantele" - M-am căsătorit la 23 j
acest sens, cu rezultate bu­ Merită relevată şi pre­ ţiază cooperatorii Sevas- neşlefuite ale subsolului. de ani aici, in Aninoasa, I SF.LECŢ
1
ne se acţionează în cadrul ocuparea existentă în ve­ tian Seîeşan, Petru Ghea­ agricultură, privind spori­ Se numeşte Ioan Jugulea, dar cu o fată din Delen , » GKAMUL
din satul meu natal, de 1
Cooperativei agricole de derea îmbunătăţirii din ra, Aurel Simoc. care îşi rea efectivului de anima­ miner şei de brigadă ta lingă Vaslui. Şi am rămas J programul
Sfatul
mc
le, a producţiei acestora,
producţie Lăpuşnic. punct de vedere calitativ o condiţie esenţială repre- sectorul IV al /.M. Ani- aici. Avem patru copii. A- » 7.i !n ntţt
„Pînă în prezent — ne a bazei furajere. în acest depăşesc zilnic sarcinile noasa. Itadiojurn; 8,1
presei;
spunea Gheorghe Taşcov, scop s-au semănat 31 de ce le revin. Totodată, am zentînd-o asigurarea unei — De cind lucraţi in mi­ cum, Liliana, fetiţa cea « lodiilor; <
inginerul şef al unităţii — hectare cu plante pentru reţinut cuvintele de mul­ bazo furajere corespunză­ nă, tovarăşe Jugulea ? mare, are 21 de ani, este j ascultători
căsătorită şi are, la rin- (
am recoltat şi depozitat siloz, în cultură dublă, e- ţumire pentru ajutorul pri­ toare cantitativ şi calita­ du! ei, o fetiţă, prima J letln de ;
erofonul )
importante cantităţi de nu­ xistînd în acelaşi timp şi mit din partea muncitori­ tiv. - De 24 de ani. In ace­ Interpreţi
treţuri. Astfel, la fin am 10 hectare cu sfeclă fura­ lor energeticieni de la Min­ NICOLAE FiLIMON laşi loc de muncă. Cind noastră nepoţică. Mihaela, I populară;
am venit în Aninoasa a- sora Lilianei, s-a măritat * te; 11,00 l
/ veam 7 5 ani. Am lucrat şi ea şi aşteaptă un copil. | 11.05 In di
mai intii in construcţii. Du­ Am rămas cu băieţii, cu J meiitelc
pă 2-3 ani am venit la Adrian şi cu Cătălin. Ne | sul al Xl
dului Con
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ mină şi am revenit după străduim să le creăm con- I 11,25 llln
dansurile
stagiul militar. Şef de bri­ diţii optime de viaţă şi de ' 12,00 nule
gadă era pe atunci Gheor­ învăţătură, să le sădim I 12.05 Kevi
ghe Patrolea. Un om cu convingerea că la baza J radio; 12,
Intensă activitate în ferma mult calm In dialogul cu împlinirilor lamiliei stau | ra folclor
la l In ti;
oamenii, cu inte'res pen­ munca, cinstea, buna in- ' mleră ra
Arii dn o
de legume tru ca activitatea noastră ţalegere intre toţi mem- I teneu, C 16,0
să meargă bine. De la el brii ei.
.
\
nici;
am învăţat multe lucruri — Cum vede un bun mi- | 16,15 Cînt
(Urmare din pag 1) sesc aspersoareie. Atunci folositoare in muncă şi în nor, un bun familist dra- , r cv' 'on
oa;
cînd situaţia o cere,’ siste­ viaţă. gostea da patrie ? J tir. . şti
întreţinere au fost însă e- mul de irigaţii este pus în Statornic in dragostea - Pentru mine dragostea J donate eci
feotuate în perioada opti­ funcţiune de Ioan Boroş pentru meserie, Ioan Ju­ de patrie înseamnă ono- i Interpreţi
populară;
mă şi la nivel calitativ ri­ şi Ioan Crişan. Un aport gulea a urcat rînd pe tind rarea cu cinste a datoriei « rii; 20,9'
dicat, astfel că avem cul­ însemnat la buna desfăşu­ treptele ei, azi coordonind de miner, devotament şi j 20,15 Mem
turi frumoase şi curate, rare a activităţii în fermă o brigadă formată din 40 angajare revoluţionară, [ Iul român
su 'sia d
care promit recolte boga­ o are căruţaşul Ilarie Pan- de mineri, din care majo­ pentru a scoate la supra- | im n oră
te. ţile, ce asigură transpor­ ritatea tineri. Lucrează in laţă pentru ţară cantităţi | poetic:
muzicală;
Ini reţinerea în bune con­ tul cantităţilor de legume prezent la exploatarea sporite de cărbune, aşa * letln de s
diţii a culturilor este ro­ recoltate din cîmp la lo­ stratului III, blocul II cu cum ne-a indicat iubitul |
nostru conducător, lovară- J
dul muncii tuturor ce­ cul de unde se expediază abataj frontal cu susţine­
lor cc-şi desfăşoară acti­ beneficiarilor. re individuală in felii ori­ şui Nicolae Ceauşescu, cu * *:mi
vitatea în grădina de le­ Activitatea din aceste zontale şi buna colabora­ ocazia vizitei de lucru a- *
re cu şefii da schimb Izi- lectuate in judeţ şi in mij- j
gume. Praşilele mecanice zile din ferma de legume locul minerilor Văii Jiului, \
dot Robu şi Nicolae Puş­
au fost efectuate de lovi- a Cooperativei agricole de că, cu Radu Stoica şi Au­ cu nenumărate alto prile- * DEVA;
ţă Muntean şi Ioan Mora- producţie din Dobra se ca­ rel Măruţeac, apropierea juri. Ca părinţi, să demon- | HUNEDOA
ru, cc au acordat o deo­ racterizează printr-o stră­ de ortacii din brigadă au strărn urmaşilor noştri prin , ţia (Modei
ria şi Mir
sebită atenţie calităţii a- danie permanentă şi- res­ creat o atmosferă sănătoa­ exemplul personal că pa- | zlstoria (?
ponsabilă, oamenii care
cestei lucrări. Praşilele să de lucru, care a favo­ triotismul nu este o lozin- Sprijinit*-!
%
căra); PIC
manuale le-au efectuat — muncesc aici fiind hotă- rizat şi obţinerea unor re­ că. El este un crez de t ce are \
rîţi să întîmpine cele două
(Pariat;);
la acelaşi nivel calitativ mari evenimente politice zultate frumoase in pro­ viaţă caro presupune în I Caciius (
ridicat — legumicultoarele, ale acestui an — a 45-a ducţia de cărbune. „Este primul rînd să iii aproape j Singuratici
evidenţiindu-se Ileana Giu- aniversare a revoluţiei de brigada cu cel mai însem­ de oameni, să-i iubeşti şi | (Unirea);
nat aport la depăşirea pla­
ra, Marişca Stana, Otilia eliberare socială şi naţio­ nului de producţie înregis­ să-l respecţi, să Iii aproa- » turnire tir
VULCAN:
pe de inima oraşului in |
Stăniş, Mica Puircar, Loti nală, antifascistă şi anti- care trăieşti, sporindu-i Iru- . ci' (LUCI
Butar, Marioara Popa ş.a. imperialistă de la 23 Au­ trat de sectorul IV al mi­ I- Dra
nei pe trimestrul II a.c." — museţea şi confortul.
ne. ..i); P
Pentru creşterea produce gust 1944 şi cel de al XIV- ailăm de la tovarăşul Dă- muri nour
ţiei la hectar, pe 30 de ha lea Congres al partidului I.P.S.IUJ.M. D(»va. Oala pumni o nou.'i turnare de piese nuţ Rujai, tehnicianul nor- ESTERA SiNA I toresc): A!
venţe (Mu
se face irigarea prin braz­ — cu rezultate cît mai bu­ este pregătită eu multă niinu ţio/Jtate. RICANI: t
de, iar pe restul se folo­ te în producţie. ruţi (Itetc
Lanţul do
roşie); O
unei actriţ
i
ta cu c
(Flacăra);
Mai aproape de * „Cetate de lumină" pe vatră străbună \ bAi: Johs
regele nc
\
valsului (l
realităţile şi cerinţele (Urmare din pag. I) cinstit de constructorii hi- neşti II, Păclişa, Troian I. licieni haţegani, şi-au do- ) tură şl cri
I droenergeticieni prin pune­ Troian II - grupul II. In bîndit laudele şi aprecie- \ României'*)
şi pajură (1
Bisturiul,
producţiei l începutului pe marele şan­ rea in funcţiune a primu­ prezent acţionăm cu toate rile tovarăşilor de muncă. ( LAN: Mar­
I tier. încep lucrările la ca­ lui „izvor de lumină" - forţele pentru urgentarea ...Din Jara Haţegului, i in Tranzis
verna centralei subterane centrala „Retezat". lucrărilor în vederea pune­ România socialistă a pri- 1 de cultură
(Urmare din pag. 1} Acest lucru este valabil Retezat, la baraj, aduc- Unul dintre oamenii a- rii in funcţiune a centra­ mit anul acesta peste \ „Cintaren
şi pentru gazeta „Tineretul l ţiunea principală şi gale­ cestor locuri, inginerul Re- lelor Troian II - grupul I, 250 000 MWh energie elec- l SIMKRIA:
nea, Nicolae Laza, Pavel şi producţia" — a cărui ria de deviere a Rîului mus Purece, director ad­ Haţeg şi Sintămăria Orlea. tricâ. Energeticienii s-au ! steln (Mm
Băiatul şi
.Jicărean, Tiberiu Baiiţă, conţinut este sărac faţă de l Mare. Este adevărat, nu­ junct al LE. Haţeg, subli­ - Biografiile multor lo­ angajat ca în cinstea mă- j mina).
Roman Miheţ, Candin Cto- sarcinile şi răspunderile ce cleul de constructori hidro- niază: calnici sînt asemănătoare reţei noastre sărbători na- 1
oan, Alexe Sima, Constan­ revin importantului deta­ \ energeticieni sosise de la - Amenajarea hidroener­ - a adăugat Simona Tran- ţionale de la 23 August }
tin Lazăr, Ioan Ple.şa. Bicaz, Argeş, Dunăre, So­ getică de pe Riu Mare nu ciuc, şela biroului perso­ şl a Congresului al XIV- I
Prin diversitatea temati­ şament de tineri din uni­ î meş, unde ridicaseră alte numai că a schimbat no­ nal, învăţămint, retribuire. lea al partidului să puise- ţ
că se poate spune eă şi tate. I „cetăţi de lumină şi lor- menclatorul de profesii şl Dintre cei aproape 350 de ze suplimentar in sistemul I
Dar nu numai aceste
Rezultatei
gazeta organizaţiilor de fă" pentru ţară. Lor ii s-au preocupări al haţeganilor, încadraţi, majoritatea sînt energetic naţional 50 000 .’ 6 august II
partid, sindicat şi U.T.C. aspecte trebuie să stea alăturat insă rînd pe rînd dar l-a readus acasă pe localnici ori din localită­ MWh. Este prinosul lor de ) Extr. f :
de la antezdrobitor reţine mai mult în atenţia comi­ ( muncitori localnici din toa­ mulţi care plecaseră în ţa­ ţile apropiate. Unii au ter­ recunoştinţă pentru lumina i Extr. a
atenţia oamenilor. Sînt re­ tetului de partid. Dincolo l tă zona Haţegului. ră. Eu, de exemplu, după minat liceul energetic la pe care politica partidului I 48, 23.
Extr. a
date unităţile fruntaşe în de faptul că există tendin­ La puţini ani după în­ terminarea facultăţii de Deva. La liceul agroindus• a adus-o şi pe aceste pla- 1 66, 19.
întrecerea socialistă pe ju­ ţa de a generaliza, pot fi t ceperea lucrărilor, în toam­ mecanică, secţia maşini hi­ trial Haţeg avem o clasă iurl străbune, pentru im- ^ Fond tot;
deţ, adresate felicitări unor văzute panouri care nu na lui 1982, conducătorul draulice, din cadrul Insti­ de electromecanici hidro. plinirile înscrise in cartea i 479 333 le!,
colegi care au sărbătorit sînt' complotate cu datele partidului şi statului, tova­ tutul Politehnic Timişoara, devenirii noastre socialiste. ' le), report
ziua de naştere etc. Aflăm la zi, prăfuite şi degrada­ răşul Nicolae Ceauşescu, în anul 1971, am lost re­ Deşi in premieră pe a- Prin muncă încărcată de )
aici şi unele aspecte cri­ te. Amintim între acestea împreună cu tovarăşa partizat la Institutul de ceste locuri, profesia de răspundere şi dăruire peri- l
tice, că Adrian Pascu nu doar două : „Fiecare cadru Elena Ceauşescu au sosit cercetări şi proiectări e- energetician are de pe a- tru a da ţării mai multă /
îşi respectă colegii, că Tra- tehnioo-ingineresc şi de in mijlocul constructorilo’ chipamente hidroenergeti­ cum oameni consacraţi, energie electrică, energe- 1 i
ian Toldea este un mare specialitate să rezolve a- de pe Riu Mare. Cuvinte­ ce din Reşiţa. Am lucrat care zi şi noapte dau mă­ ticienil de la Haţeg îşi u- ţ
admirator al lui Bachus. nual cel puţin o problemă t le de îmbărbătare şi orien­ apoi la hidrocentralele sura priceperii şi conştiin­ nesc glasurile şi căldura i Pentru u,
în
gencr;
Cele enumerate nu reflec­ tările formulate de secre­ Tarniţa-Mărişelu, pe So­ ţei lor muncitoreşti-revolu- sufletelor cu ale întregului > i fi varia
tă însă preocupările cele tehnică sau de organizare tarul genera! al partidului meş. Dar în 1976, la nici ţionare. Maiştrii Dionisie partid şi popor în susţl- ţ irl trecătr
mai importante ale comu­ a producţiei .şi a muncii, au lăcut ca ritmul lucrări­ un an de la începerea lu­ Iordan, Cornel Todoni, Va­ nerca propunerii ca Eroul i cursul
in afara sarcinilor de ser­ lor să crească în intensita­ crărilor, am sosit aici, a- lentin Munteanu, Vasiie intre eroii neamului, cil- ţ nd pe alO'
niştilor, ale organizaţiilor oi car e v<
de sindicat şi tineret. Sînt viciu" .şi „Fotocronica A- te. Pe marele şantier se casă. Şantierul lua am­ Păcuraru, muncitorii Sabin torul României socialiste 1 r de aver
e de dese.
multe probleme, deosebite gerpres". Deci, propaganda t finaliza un obiectiv după ploare, era nevoie de noi. Păsconi, Romulus Mălăeş- moderne, tovarăşul Nicolae ? intui va
Ceauşescu, să lie reales, ţ
tean, Teoiil Varvescu, Do-
chiar, asupra cărora oame­ Vizuală poate şi trebuie să t altul. După C.H.E. „Retezat" s-au rel Circioni, Petru Oneasă, fa Congresul al XlV-lca, i oderat dir
Mai 1986. Şase decenii
nii de aici acţionează. Ne contribuie mai mult la şi jumătate de la crearea pus rînd pe rînd in func­ Şigismund Gardean, Cor­ In funcţia supremă de se- } c. Tempe
ţiune centralele de la Clo-
e vor fi ■
referim la cele de produc­ transpunerea în practică a Partidului Comunist Ro­ potiva, Ostrovu Mic, Os- nel Moisoni şi alţii, din cretar general al Partidu- ) şi 20 gr
ţie, de viaţă internă de sarcinilor, pentru a ridica mân. Gloriosul jubileu este trovu Mare, Cirneşti I, Cir- primo promoţie de energe- lui Comunist Român. \ axime 1
organizaţie, care nu se re la cote superioare rezulta­ a de.
găsesc la gazetă. tele dobîndite.