Page 3 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 3
R 9 860 • MARŢI, 1 AUGUST 1989 Paq. 3
Există o multitudine de aniversării a 45 de ani de
Plenara Comitetului judeţean de partid cu activul posibilităţi de petrecere la actul istoric de ta 23
August. 1944. Club de va
recreativă şi, în acelaşi
timp, educativă a vacan canţă -nu se amenajează
(Urinare din pag. 1) I.E.E.L.I.F. Deva, A.C.H. S-a relevat că transpu tinse cu diplome şi plache ţei de vară, perioadă de datorită apropierii de Ca
Jurnal • Rîu Mare-Retezat. nerea neabătută în viaţă te, pentru ocuparea, in or binemeritată odihnă pen sa pionierilor şi şoimilor
m ţi să ruşul Nicolae Ceauşescu, Şi în agricultură, prin a orientărilor şi indicaţii dine, a primelor trei lo tru elevi. Ce se organizea patriei Haţeg, unde s-a
ritul nor- cuprinse în cuvîntările la buna pregătire şi desfăşu lor din expunerile tovară curi : întreprinderea „Pla ză în şcoli în aceste zile ? deschis unul.
echitţ plenarele C.C. al P.C.R., rare a campaniilor, dez şului Nicolae Ceauşescu, a far" Orăştie, Mina Coran- La Liceul agroindustrial Aici, la Casa pionierilor
40 Indus- şedinţele Comitetului Poli voltarea bazei materiale, prevederilor din proiectul da'Certej, I.P.I.L.F. Haţeg. Haţeg, în ziua raidului, la şi şoimilor patriei Haţeg,
le priori- tic Executiv şi cu prilejul aplicarea de noi tehnologii Programului-Dircctivă şi Au mai fost acordate di ora 8, un grup de elevi la „club" nu erau decît
catru Tv. vizitei de lucru . efectuate şi extinderea sistemelor de din Tezele pentru Congre plome ocupantelor urmă era pregătit să plece la cîţiva elevi (ce-i drept, e-
irii de în judeţul nostru, colecti irigaţii, prin sprijinul con sul al XlV-lea, cu privire toarelor locuri: Mina De lucru în grădina de legu ra doar ora 10 dimiheaţa).
i e 21,30 vele din majoritatea uni secvent acordat de unită la dezvoltarea intensivă a va, întreprinderea de vi- me a I.P.I.L.F. Alţii dădeau Altceva ? „Le-am pus la
atea • tăţilor industriale hu- ţile industriale, la culturi economiei, înfăptuirea o- nificaţie şi produse spir zor la terminarea curăţe dispoziţie celor dornici să
• 22,00 nedorene au obţinut re le cerealiere de toamnă biectivelor noii revoluţii toase Deva, întreprinderea niei după zugrăvit în noua citească mai multe colec
gramului. zultate pozitive de la s-au obţinut producţii mult agrare impune ca organe minieră Lonea, I.J.P.I.P.S. şi moderna sală de sport ţii de publicaţii — ne in
începutul anului, con superioare celor realizate le şi organizaţiile de Deva, U.U.M.R. Crişcior, a liceului. Mulţi elevi e- formează directorul casei,
cretizate în depăşirea pre în judeţ în anii trecuţi, partid, consiliile oamenilor întreprinderea minieră Hu rau plecaţi în taberele do prof. Marius Constan'ines-
vederilor la unele sorti rezultate bune estimîndu- muncii să acţioneze cu fer nedoara, întreprinderea arheologie de la Sarmize- cu. în rest nu s-au putut
mente şi produse din mi se şi la culturile de soia, mitate pentru materializa mecanică Orăştie. în între getusa, de pregătire a ti realiza alte activităţi în-
nerit şi metalurgie, din in cerea pe ramuri şi subra- neretului pentru apărarea trucît eu am fost director
>IN PRO- porumb, cartofi, sfeclă de rea măsurilor din progra al taberei şcolare de la
10 Radio dustriile uşoară, materia zahăr. mele de organizare şi mo muri, au ocupat primele patriei de la Petroşani, la
ului; G,30 lelor de construcţii şi al trei locuri, fiind distinse Giurgiu, ori cu părinţii la Sîntămăria Orlea, timp de
iură; 7,00 tele, in niveluri superioare Raportul prezentat, cei dernizare a producţiei, de munte sau la mare. două serii. Ioan Muntean.
5 Revista care au luat cuvîntul în ridicare a nivelului tehnic cu diplome şi plachete ur
Ierul me- de producţie faţă de pe cadrul plenarei au relevat, şi calitativ al produselor, mătoarele unităţi: în ra
Uletin de rioada corespunzătoare din mura minerit carbonifer
hdein as- 1988. în telegrame adresa totodată, că în activitatea de valorificare superioară
13 Micro- organelor şi organizaţiilor a pămîntului, a tuturor — I.M. Lonea, I.M. Băr-
I; 10.33 In- te Comitetului Central al de partid, consiliilor oame resurselor materiale şi e- băteni. Mina Ţebea; în
ică poi>u- p a r t i d u l u i , tovarăşu ramura minerit metalifer Este, totuşi, vacanţă 3
i eîntecele lui Nicolae Ceauşescu, un nilor muncii, specialiştilor, nergetice, asigurând o înal — Mina Coranda-Certej,
poarelor ; a unor cadre de conduce tă eficienţă în toate do
!ieală ra- mare număr de întreprin re şi activişti de partid meniile economice şi so Mina Deva, I.M. Hunedoa
! comoara deri din judeţ au raportat ra: în ramura construcţii
I De la I s-au manifestat şi o serie ciale. de maşini — U.U.M.R.
ipremieră îndeplinirea înainte de de neajunsuri care au fă Acţiunile şi măsurile a-
Arii din termen a sarcinilor de cut ca realizările să nu se Crişcior, I. M. Orăştie, Dar pentru cei rămaşi împreună cu echipajul de
Ateneu, plan pe trei ani şi şapte doptate în aceste direcţii I.P.I.C.C.F. Deva; în ramu în oraş, ce se organizea radiotelegrafie, pe care-1
liei; 16,00 situeze la nivelul condi trebuie susţinute de stu ză ? Tovarăşul prof. Emil
15 Ne-am luni din actualul cincinal, ţiilor şi posibilităţilor e- dierea şi cunoaşterea te ra industrializarea lemnu coordonează, au reprezentat
tstui cel între acestea se situează xistente în unităţi. Astfel, lui şi materialelor de con Scorobete, secretarul orga judeţul în tabăra republi
f patrio- întreprinderile de reţele meinică a proiectului Pro- strucţii — I.F.E.T. Deva, nizaţiei de partid, ne spu cană de profil de la Nă
fi uşoară; neindeplinirea planului fi gramului-Directivă şi Te
b econo- energetice, de piese de zic la investiţii, conduce zelor pentru Congresul al I.M.C. Deva, întreprinde nea că pînă acum nu s-a vodari. Un alt coleg este
rpreţl de schimb şi reparaţii utilaj rea „Marmura" Simeria; organizat nici o activitate la Piteşti, la Forumul na
8 ; 18,00 minier, forestieră de ex rea defectuoasă a intrări XlV-lea, înarmarea comu în ramura industria uşoa educativ-recreativă, în afa
0 Uadio- lor şi ieşirilor de capaci niştilor, a tuturor oameni ţional al pionierilor. Aşa
Memoria ploatare şi transport, pen tăţi din circuitul produc lor muncii cu concepţia ră — Fabrica de încălţă ră de tenis de masă şi că...".
unânesc ; tru materiaie de construc minte Hunedoara, Ţesăto- volei. Este adevărat că
oră: 23,00 ţii, de producţie industria tiv, folosirea sub parame ştiinţifică, materialist-dia- ria de mătase Deva, între La Şcoala generală nr.
13,10 Noc- lă şi construcţii căi ferate, tri a utilajelor şi instala lectică şi istorică a parti pentru liceeni vacanţa ma 2 Haţeg abia se încheiase
!
; 23,55— ţiilor din dotare şi defic - prinderea de tricotaje Hu re n-a început de prea
ştiri. de legume şi fructe — din tui! forţei de muncă, unele dului nostru asupra trans nedoara; în ramura con- zugrăvi tul şi toată .şcoala
Deva, miniere Barza şi formării revoluţionare a strucţii-montaj — A.C.M.R. mult timp, dar se putea era un... şantier al cură
Hunedoara, mecanică de manifestări de indisciplină societăţii, perfecţionării de Deva, I.A.C.R.S. Hunedoa încerca totuşi ceva... ţeniei, în care lucrau şi
tehnologică şi a muncii au
material rulant şi „Mar mocraţiei muncitoreşti re ra, I.E.E.L.I.F. Deva; in „Noi avem o frumoasă elevi aflaţi în perioada de
mură" din Simeria, de u- condus la înregistrarea de voluţionare, convingerii fie ramura transporturi — tradiţie în organizarea, în activitate practică. Tova
tllaj minier şi de piese de restanţe la producţia de cărui cetăţean al patriei timpul anului şcolar, a se
ria (r cărbune la întreprinderile I.J.T.L. Deva, I.T.S.A. De răşa prof. Maria Vasiu,
RA : La- schimb şi reparaţii utilaje de superioritatea şi viabi va, I.T.A. Deva; în ramu rilor cultural-distractive
i — A); şi echipamente electroteh miniere din Valea Jiului. litatea socialismului — ga pentru elevi — preciza in secretarul organizaţiei de
tea (Mo- O serie de deficienţe, de ranţie a mersului ferm al ra circulaţia mărfurilor —
care fată nice miniere — din Pe organizare a activităţii, de Baza de aprovizionare terlocutorul. Sîmbătă (30 bază din şcoală, nc spu
t (Fi a că troşani, de prelucrare şi României pe calea progre pentru agricultură Sime ne că au fost şi vor mai
li Zorro industrializare a legume conducere tehnică şi teh sului şi bunăstării. ria, Baza de aprovizionare iulie — n.n.) vom realiza
embrie) ; lor şi fructelor şi de bere nologică a producţiei, de prima acţiune de acest fi organizate excursii şi
tetiv (U- elaborare ritmică şi în Aprobînd un cuprinzător şi desfacere Petroşani a gen". Ar fi bine dacă în
Secretnl din Haţeg, minele Deva şi program de măsuri, parti C.M.V.J., I.C.A.P.A. Deva drumeţii. Iar terenul de
ultural) ; Coranda-Certej, Cariera structură a mărc'lor de cipanţii la plenară au asi şi B.J.A.T.M. Deva. A fost perioada de vară aseme sport le stă la dispoziţie
>n Tem- minieră Micia-Mintiâ, „Pla oţel şi tipodimensiunilor nea manifestări ar deveni...
(Luceafă- de laminate au determinat gurat conducerea partidu distinsă, de asemenea, cu celor dornici de mişcare
Priveşte far" Orăştie şi altele. lui, pe tovarăşul Nicolae diplomă, I.M. Barza, pen tradiţionale.
; PKTHI- în perioada amintită, nerealizarea, la combina Ceauşescu, că vor acţiona (şi erau în ziua raidului
m (Mun- pianul la export a înre tele siderurgice din Hune cu perseverenţă şi înaltă tru îndeplinirea înainte de Şcoala generală nr. 1 amatori de tenis de cîmp,
NOASA : doara şi Călan, a preve termen a planului pe 3 ani Haţeg. Tocmai demarase
(Munci gistrat o creştere pe rela derilor la fontă, oţel şi responsabilitate pentru în şi 8 luni. de fotbal sau volei).
ţi: Cine- ţia devize convertibile cu ră lucrările pregătitoare în urma- deplasării prin
Ketezat); 22 ia sută faţă de prime laminate. Greutăţi şi nea deplinirea sarcinilor ce re Pentru producţiile bune pentru zugrăvit (se răzuiau
leman în junsuri s-au manifestat şi vin judeţului Hunedoara obţinute în sectorul vege mai multe unităţi şcolare
(Steaua le şapte luni din 1988, con în acest an şi în întregul pereţii coşcoviţi în unele
TE : Un tribuţii mai mari la aceas în alte sectoare ale indus cincinal, cinstind cu re tal şi în zootehnie, au fost haţegane am constatat că
wtul săl- tă depăşire avînd C.S. Hu triei, în transporturi, con distinse cu diplome şi pla locuri din cauza infiltra activităţile cultural-educă-
ITn pas strucţii, circulaţia mărfu zultate deosebite cea de a chete următoarele unităţi: ţiilor de umezeală). De la
GERMI- nedoara, I.F.E.T. şi I. Ii. rilor şi finanţe, în agricul 45-a aniversare a actului la cultura griului — C.A.P. tive, recreative nu au pon
ptea Ke- Deva, I.U.Mi Petroşani, In istoric de la 23 August tovarăşa prof. Eleonora derea cuvenită în progra
(Centrul spectoratul silvic judeţean, tură, în activitatea consi Romos, C.A.P. Mărtineşti, Işfan, directorul şcolii, a-
creaţie liilor populare, pe care 1944 şi Congresul al XIV- C.A.P. Orăştie; la cultura mele de activităţi ale â-
nâniel") ; iar la investiţii s-â rea participanţii la dezbateri lea al Partidului Comunist orzului — C.A.P. Romos, flăm că de la începutul
; povesti lizat un volum de lucrări Român. cestei perioade. Pentru că,
— T mai mare cu 37 la sută le-au subliniat în spirit C.A.P. Orăştie, C.A.P. Şoi- vacanţei, pe lingă activi exeeptînd taberele şcolare
i; M critic şi autocritic, anga- în cadrul .plenarei au muş; în zootehnie, pentru tăţile de muncă patrioti
.AN: ,)o- decît cel din perioada si jîndu-se, în numele colec fost înmînate diplome şi producţiile de lapte — şi excursiile (nu prea nu
— recele milară a anului trecut, în că, pentru elevi s-a mai
valsului rîndul unităţilor cu reali tivelor în care lucrează, plachete unităţilor din in A.E.I. Chimindia, C.A.P. meroase nici ele) şcolile
tură şi zări pozitive însoriindu-se să acţioneze cu mai mul dustrie, agricultură, inves Bîrsău, A.E.I. Peşteana. iniţiat un concurs de pes amintite nu oferă prea
a Româ- tă dăruire şi răspundere, tiţii şi din alte domenii în încheierea lucrărilor cuit (cam puţin pe linie
: Puştiul I.F.E.T. şi I.E. Deva, multe posibilităţi de petre
l : Omul C.M.V.J. Petroşani, I. M. să-şi îmbunătăţească sub pentru rezultatele bune plenarei a luat cuvîntul educaţi v-rccreati vă — n.n.). cere plăcută a timpului
pucinilor Hunedoara şi altele, iar toate aspectele munca, să obţinute în întrecerea so tovarăşul ION POPA, urmînd ca în perioada ur
dintre antreprizele de con recupereze restanţele şi să cialistă din judeţ, în pri prim-secretar al Comitetu mătoare să aibă loc mani liber.
strucţii — I.A.C.R.S. Hu amplifice succesele înre mul semestru al anului lui judeţean Hunedoara al VIORICA ROMAN
nedoara, A. C. M. R. şi gistrate. 1989. Astfel, au fost dis P.C.R. festări omagiale dedicate
rase Ia este valabilă pentru toa
)nală u a Toate resursele de nutreţuri —
ie : Termenele de predare sint aproape, te consiliile populare care
au plan de apartamente.
•, 83, 36, strînse şi depozitate fără pierderi! Acestea au obligaţia să
7. 45, 24. dar stadiile fizice... mult rămase in urmă acţioneze mai ferm pen
6, 11, 62, (Urmare din pag. 1) lente şi 400 tone grosiere. tru constituirea pc plan
. 70, 43, Cu sarcini asemănătoare local de brigăzi complexe
dublă cîte 50 şi, respectiv, sînt confruntate şi condu (Urmare din pag. 1) satul centru de comună a rul de la Baia de Criş re care să poată lua în an
LI, 79, 4> cerile fermelor din Mintia, cărui construcţie se află feritor la „descurcatul pe
, 54, 40, 140 ha cu furaje., Impor 1 trepriză o lucrare de la
tant este însă ca acestea Deva şi Mesteacăn. pâri de teren care au im la fundaţie. Celelalte 12 cont propriu" nu trebuie fundaţie pînă la cheie. Pu
18, 27, 06, să valorifice integral re Dintre fermele I.A.S. pus construirea unui zid sînt într-un bloc la Gura- neglijat. Construcţia de ţine sînt consiliile popu
., 2G, 70, Haţeg, cantităţi mai mari de siprijin. Autorităţile lo barza. Constructor este locuinţe la sate este o pro
sursele de care dispun în lare care au făcut acest
vederea sporirii cantităţi — peste sau apropiate de cale ne asigură însă eă G.I.G.C.L. Blocul are struc blemă a consiliilor popu lucru. La problemele pro
-A termenul va fi respectat; tura de rezistenţă gata şi,
l, 47, 06, lor de fin, sortiment la necesar —, s-au depozitat lare respective, care tre prii nu trebuie aşteptate
care nu este acoperit încă la cele din Băţălari, Chi- că de cîte ori constructo în condiţiile concentrării buie să se descurce chiar soluţii de la alţii. Fiecare
9, 60, 5, în totalitate necesarul din tid, Unirea, Rîu Alb şi Că rul are nevoie, consiliul de forţe, cele 12 aparta mai mult decît pînă acum poartă răspunderea pentru
62, 31- balanţe. - lan. Departe de a putea fi popular asigură 10—12 oa mente vor putea fi pre pe cont propriu. Afirmaţia soluţionarea lor.
date la termen.
Cu toate că se prezintă considerată ca satisfăcă meni din comună care
■îştlguri: toare este situaţia întîlni- participă la lucrări în ca în planul comunei Baia
cu o situaţie muilt îmbu drul obligaţiei la contri de Criş figurează pe acest
nătăţită faţă de anul an tă la ferma din Hăţăgel, buţia în muncă. Aşa cum an predarea a 12 aparta
terior, în fermele I.A.S. unde s-au depozitat numai stau lucrurile la Băiţa, mente şi asigurarea fron
Mintia se înregistrează 400 tone de fin din nece timp pentru încadrarea în tului de lucru pentru alte
restanţe apreciabile la fie sarul de 1190 tone (!). Se termenul de predare ar 12. Deşi blocul este aproa
care sortiment, iar cultu rioase semne de întrebare mai fi. Depinde cum va pe de cota zero, nu se lu
emea va se ridică şi la sortimentul
tul mai rile duble s-au însămînţat de suculente, în special la fi folosit în continuare. crează decît sporadic la
>r cădea pe suprafeţe sub prevede^ Comuna Crişcior are el. Primarul comunei, to
avea şl rile planului. La ferma, din ferma din Bretea Română, varăşul Zenu Manaţe, ne
să, înso- care nu are în stoc decît plan de predare pentru 16
i electrl- Lăpuşnic, spre' exemplu, 4 400 tone faţă de aproa apartamente. Discutăm spunea:
ină. Izo- care deţine 6 pondere în pe 12 000 tone prevăzute. problemele construcţiei cu — Am adus blocul pînă
3e apă
15 1/mp. semnată în zootehnia în Cu restanţe însemnate la tovarăşul Liviu Berindei, la stadiul acesta mai mult
moderat treprinderii, pînă la reali acest sortiment se prezin vicepreşedinte al biroului din puterile noastre, deşi
■vest, cu zarea cantităţilor de fura executiv al consiliului avem constructor. Blocul
oină la tă şi fermele din Sălaş, este în planul E.G.C.L:
nperatu- je planificate pentru vii Băţălari, Rîu Alb, Rîu popular comunal.
fi cu- toarea perioadă de stabu- Bărbat, Hăţăgel, Călan şi — Patru din cele 16 a- Brad, dar, după cum ve
i 20 cra partamente cu termen de deţi, mai mult singuri tre
time în- laţie mai trebuie asigurate alţele, unde sînt sub posi buie să ne descurcăm.
o. peste 300 tone fînuri, mal bilităţi şi suprafeţele însă predare în acest an alcă
mult de 2 500 tone sucu mânţate cu culturi duble. tuiesc un bloc amplasat în Ceea ce afirmă prima