Page 31 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 31
ERCURI, 9 AUGUST 1989 Pag. 3
■ C u r i e r s o c i a l — c e t ă ţ e n e s c * SPORT
PREGĂTIRILE ECHIPELOR DIVIZIONARE
trnal •
pentru Oameni harnici, cu vo rialul dendrologic. Aici pentru coşuri de gunoi „nu mă uita" şi flori de
Mea al caţia muncii şi a fapte se cultivă anual peste etc. etapa a doua — semănă
gistrală lor, locuitorii municipiu 1,2 milioane fire de flori, Cei 66 de oameni ai turi şi plante pentru co La Corvinul a redevenit
tării lui Deva şi-au ridicat un arbori şi arbuşti în pa muncii, majoritatea fe voare florale au împodo
miei, a oraş modern. Edificată tra serii de semănături, mei, obţin o producţie a- bit oraşul.
iitorului la dimensiunile de astăzi, din ianuarie şi pînă în nuală de 5 miboane iei. De la interlocutoarea actuală-si acută - lansarea
jnist al în cea mai mare parte mai. „Prin tot ceea ce Pentru înfrumuseţarea o- noastră am aflat şi o par
Indut- în perioada de măreţe facem, urmărim înfru raşului şi realizarea sar te din preocupările de »
priori- înfăptuiri deschise de museţarea oraşului nos cinilor ce-i revin, uni viitor ale floricultorilor
îim de- Congresul al IX-lea al tru, întreţinerea şi cură tatea colaborează cu Gru peisagişti de la sere. în- unei noi echipe hunedorene
i mă- Partidului Comunist Ro ţenia aleilor, parcurilor pul întreprinderilor de deplinindu-şi planul în
Mîndria mân, localitatea câştigă şi grădinilor sale", ne gospodărie comunală şi mod corespunzător pe Deşi aflate în activitate nimic. Numai în uit'mele
al Ro- de la an la an în frumu primul semestru al anu de aproape o lună, ech - trei campionate au pro
;
• 20,55 seţe. Noul chip al ora lui, colectivul de oameni pele divizionare A, pri movat la marile cluburi
a pa- şului se aseamănă cu a- ai muncii îşi va conti mele care vor lua apropia din Capitală patru fotba
Ită răs- cela al oamenilor care In flori se reflectă nua activitatea cu lu tul start în noul sezon lişti de certă valoare (Ma-
:ă, re- trăiesc aici, este rodul crări de întreţinere, udat teuţ, Klein, Cojocaru, Han
ineretu- dăruirii şi pasiunii lor. şi săpat flori şi plante, competiţional, deci şi ale ganu), de la care, la schimb,
j| Ro- Asupra acestei frumuseţi chipul grădinarului astfel incit municipiul să noastre, Corvinul şi Jiul, nu s-a primit nici unul
Briga- veghează toţi locuitori* întîmpine a 45-a aniver acuză la această oră îna pe care să se poată con
u tri- oraşului. sare a actului istoric de intată a perioadei pregăti ta, cu aport concret în e-
Telejur- la 23 August în haine de toare — care ar fi presu
Undeva în vecinătatea spune tovarăşa Francis locativă, ou Inspectoratul pus un stadiu final, de fi voluţia Corvinului. Ba
stadionului „Cetate" mun ca Cristea, inginer prin silvic judeţean, staţiuni sărbătoare. mai mult, şi Cojocaru, re
ceşte cu dăruire pentru cipal ai unităţii. le de cercetări de la Si- în flori se reflectă chi nisare a formaţiilor de venit, s-a întors complet
această frumuseţe un co în ultima perioadă ac meria şi Germisara, pre pul grădinarului, chipul bază —, acuză, ziceam, o schimbat în rău.
lectiv despre care deve tivitatea la sere s-a di cum şi cu unităţile spe unor oameni ca maistrul ifeută şi nedorită dez Sigur, conjunctura aceas
nii ştiu mai puţine lu versificat. Pe lingă ma- • cializate în domeniul Lucreţia Macarie, mun orientare. La ce ne refe ta a influenţat grav po
cruri. Este cel al serei terialul dendrologic pro- horticol „Agrosem" Bucu citorii Rozalia Uifaluşi, rim ? La faptul că proble tenţialul Corvinului. slă-
N PRO- Elena Stoica, Maria Mi- ma schimbării sistemului
Radlo- de material dendrologic, priu-zis, pe care-1 reali reşti, întreprinderea hor bindu-1 la limita supra
iţil; G,i5 unitate coordonată de zează, s-a constituit un ticolă „1 Mai” Bucu clea, Fănică Oprea, Emil competiţional s-a prelun vieţuirii, dar este tot atît
G,:t0 Ln Consiliul popular muni atelier în care se execu reşti, întreprinderea de Rus. Oameni harnici şi git pînă în zilele trecute,
; 7,00 iubitori de frumos, ei sînt de adevărat că o activi
Revista cipal. Sera îşi desfăşoa tă mobilier urban. în ca sere Arad. accentuînd nesiguranţa, tate şi o atitudine mai
ru) mc- ră activitatea pe trei drul acestuia se produc, în cursul acestui an, permanent în campanie, căutările, frămîntările pri
pundem care este marcat de mari lucrînd în „flux conti ferme ale conducerii clu
1,00 liu- „fronturi" de lucru: pe cu costuri mici şi con nuu" pentru înfrumuse vind alcătuirea loturilor bului trebuiau să asigure
,05 „Bi- zone verzi, în seră şi pe sum redus de materiale, evenimente politice inter în lumina noului Regula
• — eîn- pinieră, la întreţinere şi o gamă variată de jardi ne, aproximativ 100 000 ţarea oraşului în care schimburi de jucători cît
ivoluţio- trăiesc şi muncesc. ment de transferări, care mai echitabile, care să nu
şl for investiţii. în pepiniere şi niere pentru fiori, picioa fire flori de primăvară ECATERINA ALDEA a complicai mişcarea ju
ate ta în seră se produce mate re de bănci, suporturi — panseluţe, bănuţei, diminueze în asemenea
.tln de cătorilor şi a îngustat por- grad starea Corvinului. în
îoaştem, sibilităţile eclvpelor mici.
spectăm acest moment, însă. şi în
normele DIN P O Ş T A S Ă P T Ă M I N I I Aşa că, iată, de pildă, perspectiva imediată, a a-
omuniş- Corvinul a început pregă
şl echi- propiatului start compăti-
1,25 Mu- STATORNICIE Acţiuni recreative pentru tirile la 10 iulie, fără Io- ţional, practic nu se mai
10 Bulc- niţă, Gabor, Cojocaru, Su-
; Armo- Brutăria Cooperativei de satului. îşi simte familia prea poate face nimic; ju
Orago* ,e constructorii hunedoreni ciu, Hanganu, Tîrnoveanu cători valoroşi disponibili
ia; ri,*5 producţie, achiziţii şi des ca pe un spaţiu de viaţă — plecaţi în... ţară fără
clorului; facerea mărfurilor din co al împlinirii, de fericire şi Tovarăşul Mircea Tă.şa- tică numită „Epoca Nicolae nu prea mai sînt sau nu
3; 15,00 muna Băiţa este „cuptorul armonie, în care cultivă lă, preşedintele comitetu Ceauşescu". Au fost ini nici o formă legală. După pot fi aduşi. Corvinului
idio-tv. ; un timp, unii (Tîrnoveanu. i-a rămas unica şi verifi
.Valurile de aur" care asigură pîi- sentimentele perene de lui sindicatului de la în ţiate, de asemenea, mini-
rge Gri- nea necesară pentru toţi cinste, demnitate, respect vacanţe la Germisara-Băi Ioniţă) au revenit, alţii cata sa şansă: propria pe
nl; 15,10 locuitorii din Băiţa, Să- şi dragoste de muncă. Este treprinderea antrepriză de şi Vaţa. Iar în fiecare sîm-i (Hanganu şi Suciu) au pri pinieră. Acum un deceniu
iadiojur- construcţii şi reparaţii si
Iicitate ; lişte, Trestia, Hărţăgani, o mamă minunată pentru derurgice Hunedoara, a bâtă şi duminică se orga mit dezlegări pentru Vic Corvinul a devenit un nu
îtriotice, Grui, Lunca, Barbura, Or- fetiţa şi băiatul ei. nizează tabere în frumoa toria şi, respectiv, „U" me în fotbal cu copiii săi,
10 Inter- mindea, Căinelu de Sus, Din colectivul de mun punctat cîteva din acţiuni
i popu- le cultural-educative or sa bază de agrement a Cluj-Napoca; Gabor s-a cu hunedorenii... hunedo
Ictin de Crăci uneşti. E grea şi mi că al brutăriei din Băiţa constructorilor de la - Cin- întors zilele trecute din... reni. Acum este silită să
ordonate găloasă munca brutarilor, fac parte şi Cornelia Gu- ganizate pentru construc
Cîntece ga şi Marta Poenar, care tori în preajma marilor ciş. (Anton Zefir, cores drumurile Sibiului, iar Co facă acelaşi lucru. Să-i
mtempo- dar cei de aici o fac cu pondent). jocaru încă se mai bron lanseze pe Haidincr (ce
şi spi- pasiune. se află aici încă de la în evenimente politice ale a-
0 Orele Comunista Doina Adara fiinţarea brutăriei, în 1978, nului în curs — a 45-a a- zează pe litoral, în spe păcat că talentatul Rădos
:1 tntr-o este responsabila brutăriei la fel ca şi Ioan Holmic, ranţa unei reabilitări. este încă indisponibil I), pe
:nt poe- niversare a revoluţiei de Aşa că în perioada pre-
lluletin din 1988, iar ca lucrător Ioan Pîrva, Nicolae Pău- eliberare socială şi naţio Tctileanu, pe alţii şi pe
bruta.r activează din anul şescu. Aceştia sînt cîţiva competiţională, antrenorul toţi cei ce se ridică din
1976. Mîinile ei sSlnit ne dintre cei care fac pîinea nală, antifascistă şi anti- Octavian Cojocaru a avut centrul propriu de copii
obosite. Locuieşte în satul zilnică pentru locuitorii imperialistă de la 23 Au la dispoziţie, inclusiv în şi juniori — cam slab pro
Ormindea, fiind o bună comunei Băiţa. (Ion Coţoi, gust 1944 şi cel de al XIV- Lung e drumul stagiul „de munte" de la
gospodină şi cetăţeană a corespondent). lea Congres al partidului; Miercurea Ciuc (23 iulie — ductiv şi acesta in ultimii
— Sub îndrumarea co birocraţiei ! ani. Să caute în tot jude
(Patria); mitetului de partid şi cu 3 august), un lot subţire — ţul, să adune tineri cu
irganiza- şi numeric şi valoric —, aptitudini şi să-i pregă
A); Ma- sprijinul conducerii între Cu adresă oficială, ia din care a lipsit şi Nic.şa,
in Tran- CITITORII prinderii, comitetul sindi începutul anului 1987, în tească, să-i formeze şi cît
— b>; treprinderea de morărit şi ncrefăcut după accidentări mai repede să le dea dru
rit (Fln- catului a iniţiat numeroa mai vechi, iar noul venit
,NI: ue se acţiuni de educare pa panificaţie Deva solicita mul pe gazon. Să ridice,
coadă întreprinderii de trans Uleşan (în locul lui Han- printr-o pregătire deose
tul lui AVEŢI CUVÎNTUL triotică a oamen'lor mun porturi specializate pentru
îmbrie) ; cii prin practicarea turis g iu), s-a încadrat doar bită, prin muncă şi pasiu
hinionist agricultură transferarea co- de curînd în programul ne, pe cei mai înainte în
II: Măr- „Ştim că fumatul în bui să îngăduie fumatul, mului. Astfel, grupuri de telor-părţi depuse pentru de pregătire. (în locul lui
ultural); mijloacele de transport în este primul cu ţigara în constructori hunedoreni au fondul de dezvoltare la a- cercaţi şi apoi abandonaţi
icta ciu- comun este interzis. Cu colţul gurii, aşa că nu are • fost în excursie la Cos- ceastă din urmă întreprin Suciu a venit, de la Cluj, din diferite motive — Bul
); LO- Bănică).
la Hong toate acestea, necazul nos tăria morală să le spună teşti, Sarmizegetusa, Ţe- dere, de către un număr gara, Ila.ş. Bejenaru, Che-
PETRI- tru, în a cărui înlăturare celorlalţi şă nu mai fume de 81 de oameni ai mun în aceste condiţii nu zan; să-l pună la treabă
cuinblate vă rugăm să ne sprijiniţi, ze". . (Un grup de munci bea, Brad, lacul Bucura, cii transferaţi la I.M.P. sînt de mirare unele re pe Bozga — proces in ca
1NINOA- Rîu Mare-Retezat, unde
Muncito- de aici vine. Facem zilnic tori de la U.U.M.R. Crlş- au luat cunoştinţă de ves prin protocol de cedare a zultate nesatisfâcătoare în re trebuie ca şi Petcu,
: Ce se naveta pe * ruta Brad — cior). activităţii. Am trecut . de registrate în meciurile a- Nicşa, Tîrnoveanu şi Io
? (Rcte- Roşia Poieni, cu un au N.R. Socotim îndreptăţi tigiile. istorice ale frumoa jumătatea anului 1989 şi
Corsarul micale de verificare (în niţă să se implice mal
GUIÎA- tobuz în convenţie al I.T.A. tă nemulţumirea acestor selor plaiuri în care trăim sumele respective tot nu tre altele, locul ultim la mult, cu exemplu! perso
ce-te şi Brad. Cu toată opinia oameni, şi credem că, prin- şi cu marile obiective rea au ajuns în contul I.M.P., turneul de la Drobeta-Tr.
0 dată noastră, a nefumătorilor, tr-o atitudine mai hotărî- nal, cu sfaturi şi tact co
ITIE: Vi- lizate aici în anii socia cu toate consecinţele ce Severin), în care pract'c, legial, pentru ca în scurtul
(Patria); nu am reuşit să-i deter tă a comitetului sindica decurg de aici pentru res Corvinul nici nu prea are
luminoşi minăm pe fumători să re tului din unitate ca şi a lismului, şi mai ales în pectivii oameni ai muncii. timp rămas şi in prima
G: Ex- nunţe pe timpul transpor conducerii autobazei I.T.A. perioada de măreţe înfăp ce verifica... Pentru că, parte a campionatului,
brazi: Lung e drumul birocra iată, prin plecările multe
CALAN : tului la această, hai să-i de la Brad faţă de şoferul tuiri, cu mîndrie patrio- ţiei I Corvinul să poată alinia o
iela în zicem, pasiune. Şoferul de său, acest diferend se poa spre Capitală a rămas cu formaţie hunedoreană cît
ntrul de pe autobuz, care nu ar tre te rezolva. un lot redus, fiindcă de a- mai competitivă.
ie „Cin*
: SIME- colo, la schimb, n-a venit
1 Pacific ÎNTREBĂRI-RĂSPUNSURI aproape nimic sau chiar NICOLAE STANCIU
t: Tema
Nicolae Pleter. I.J.P.I.P.S. desfăcut la cerere pentru
Deva ne răspunde că po creşterea şi educarea co „CUPA MINERUL"-
trivit prevederilor punctu pilului, nu constituie ve
lui 3 litera C din Decre chime în muncă. la handbal feminin
tul 335/1978, elevii din în- Gheorghe Frîncu — Hu
văţămîntul seral al şcoli nedoara: Medicul care vă Timp de trei zile, Sala C.S.M. Sf. Gheorghe; 20—
lor de maiştri beneficiază sporturilor din Deva a 17 cu Constructorul Baia
cmea va de un concediu plătit de îngrijeşte pentru afecţiu găzduit întrecerile de Mare. Un turneu util, de
cu cer 30 de zile calendaristice, nea principal-invalidantă
Pe a- are posibilitatea legală să handbal feminin dotate cu verificare a potenţialului
ploi cu la cerere, o singură dată, vă întocmească documen „Cupa Minerul", la care noii divizionare B. care,
să înso- în afara concediului de o- au participat 5 echipe di
i electrl- dihnă. Pe durata acestui tul medical în vederea la 3 septembrie, va luj
osibil şl concediu, elevii vor primi propunerii la pensie de in vizionare B. Tînăra for startul în campionat.
cantităţi- validitate. maţie deveană REMIN,
I de ore o indemnizaţie egală eu care va evolua în curînd Pînă atunci, însă. echipă
mp. Vîn- retribuţia tarifară de în Filip Pădurcanu — Si- antrenată de prof. ioan
derat cu cadrare, precum şi sporul ineria: Dacă elementele la nivelul acestui eşalon
late de valoric, s-a impus în a- Mătăsaru va susţine vi
mperatu- de vechime neîntreruptă furnizate în scrisoare sînt cest turneu, ocupînd pri neri, 11 august, ora 18, tot
r fi cu- în aceeaşi unitate. reale, atunci aveţi drep
1 10 gra- Felicia Nagy — Hă.şdat: tul la pensie pentru mun I’ptroşani-Nord, un cartier care vorbeşte elocvent des mul loc, prin următoarele la Sala sporturilor, uri
xime în pre noua arhitectură a municipiului. rezultate : 25—20 cu Voin deosebit ele atractiv med
de. Perioada cît nu aţi pres ca depusă şi limită de
tat activitate retribuită, a- vîrstă, după împlinirea Foto : O. GEORGESCU ţa Rm. Vîicea; 20—!8 cu amical cu divizionara A,
vînd contractul de muncă virilei de 55 ani. Textila Sebeş ; 18—18 cu mureşul tg. mureş.