Page 33 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 33
PLENARA CONSILIULUI UNIUNII NAŢIONALE A
ţa COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCTE
. în Capitală a avut loc, acţiuni, măsuri şi propu Ceauşescu, faţă de tova
miercuri, 9 august, Plena neri menite să asigure fo răşa Elena Ceauşescu pen
ra Consiliului Uniunii Na losirea cu randament ma tru permanenta grijă şi
ţionale a Cooperativelor A- xim a fondului funciar, a statornicul sprij'n acor
S O C I A L I S M U L orientărilor cuprinse în teriale şi a forţei de mun nizării deplină răspundere
întregii baze tehnico-ma-
date dezvoltării şi moder
gricole de Producţie.
ţârii,
agriculturii
în spiritul indicaţiilor şi
angajîndu-se să acţioneze
că, creşterea rolului şi
cu
răspunderii organelor de
cuvîntarea secretarului ge
pentru înfăptuirea progra
neral al partidului, tova
na organizare şi desfăşura
răşul Nicolae Ceauşescu, conducere colectivă în bu melor speciale* privind
ORGA» AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al la Plenara C. C. al P.C.R. re a activităţii dc produc desfăşurarea în cele mai
A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N din iunie, a fost analizată ţie, aplicarea viguroasă bune condiţii a recoltării
culturilor de toamnă, rea
o noilor tehnologii, a
activitatea desfăşurată de
uniunile cooperatiste şi r e z u l t a t e l o r cercetă lizarea însămînţărilor la
consiliile de conducere rii ştiinţifice agricole, un înalt nivel calitativ,
ale cooperativelor agricole generalizarea experienţei respectîndu-se cu stricteţe
Anul XLI, nr. 9 868 JOI, 10 AUGUST 1989 4 pagini - 50 bani de producţie în vederea unităţilor fruntaşe, utili noile tehnologii elaborate
înfăptuirii sarcinilor de zarea judicioasă a mij din iniţiativa secretarului
plan pe primele şapte luni loacelor financiare, conso general al partidului-
ale anului şi au fost sta lidarea proprietăţii socia- Plenara a ales pe tova
ÎN ÎNTÎMP1NAREA MARII bilite măsurile ce se im list-cooperatistc, în vede răşul Iulian Ploştinaru,
membru al C.C. al P.C.R.,
pun pentru realizarea pla
rea creşterii continue a
nului pe 1989. De aseme producţiilor vegetale şi a- în funcţia de preşedinte al
SĂRBĂTORI NAŢIONALE şi aprobat programul pri nimaliere, la nivelul o- Consiliului Uniunii Naţio
nea, plenara a examinat
biectivclor noii revoluţii
nale a Cooperativelor A-
vind îmbunătăţirea activi agrare, înfăptuirii tuturor gricole de Producţie
Ă POPORULUI ROMÂN tăţii financiare şi conso sarcinilor ce revin agricul participat .şi a luat cuvîn-
La lucrările plenarei a
turii cooperatiste din pro
lidarea eeonomico-organi-
zatorică a unităţilor agri iectul Programului—Direc tu.l tovarăşul Vasile Băr-
Şl A CONGRESULUI cole cooperatiste. tivă şi Tezele pentru cel bulescu. secretar al C.C. al
P.C.R.
Pornind de la recoltele
de-al XlV-lea Congres al
superioare obţinute !a ce Partidului Comunist Ro într-o atmosferă- Tnsu-
AL XIV-LEA AL PARTIDULUI realele păioase, la alte mân. fleţitoare participanţii la
Participanţii la plenară
plenară au adresat o tele
culturi agricole de vară,
participanţii la dezbateri au dat expresie sentimen gramă tovarăşului Nicolae
au analizat, cu exigenţă telor de aleasă stimă şi Ceauşescu, secretai gene
ral al Partidului Comu
profundă recunoşt'nţă oe
PLANIIL '• REALIZAT EXEMPLAI \ ! şi responsabilitate, rezul română le nutreşte faţă nist Român, preşedintele
ţărănime
întreaga
care
tatele obţinute în toate
7' •
Republicii Socialiste Rr,mâ
sectoarele de producţie şi
au piezenlat o serie de de t o v a r ă ş u l Nicolae nia.
* pînă la 23 August pe 8 luni
« p î n ă la Congresul al X l V - l e a pe întregul an Revoluţia de eliberare socială şi naţională,
antifascistă şi antiimperiaiistă de ia 23 August
Adunările generale ale oamenilor muncii —
Planul pe 8 luni
cadru democratic de manifestare q
Ia export îndeplinit 1944 — moment epocal în istoria României
autoconducerii muncitoreşti
înainte de termen în 1944, loviturile primi situaiţici interne şi exter nia faţă de regimul de
Autoexigenţă — la baza tuturor te pe front de Germania, ne pe plan politic şi mi dictatură militaro-fascist.
Ilolărîţi să îniîmpinc din partea coaliţiei anti litar demonstra în primă- Partidul Comunist Român
a trecut la pregătirea po
hitleriste, cit şi în spatele
succeselor! cu realizări deosebite frontului, din partea miş litică şi organizatorica a
cea de a 45-a aniversa
re a actului istoric de cării dc rezistenţă din di ,,23 August 1944 eliberării ţării pe cale re
Clasat pe locul al IV- lităţile şi puterea de ac la 23 August 1914 şi ferite ţări, au slăbit capa voluţionară. Pornind de la
lea în întrecerea socialistă ţiune ale colectivului. Congresul al XlV-lea citatea de luptă a arma — act istoric ideea că unitatea clasei
pe ţară în 1988, colectivul Pe fondul unui mare al partidului, colective tei germane. Totodată, în revoluţionar, muncitoare trebuia să fie
Carierei miniere Micia- grad de dispersie terito le muncitoreşti din ca condiţiile favorabile ale coloana vertebrală a alian
■Mintia şi-a- propus, la re- rială (a. subunităţilor ca drul Inspectoratului sil operaţiilor hotă rit oare ale începutul devenirii ţelor politice, partidul. co
-cen€a adunare generală ă riere') şi al unei game vic judeţean s-au mo Armatei Roşii în spaţiul socialiste a patriei" munist şi-a îndreptai- e-
oamenilor muncii, să facă largi de produse . fiz'ce bilizat exemplar în carpato-da-nubian, lupta de forturile în acest sens. rea-
o analiză exigentă a între cuprinse în structura de muncă, reuşind să în eliberare din România, Iu lizînd, în noile condiţii in
gii activităţi pentru a iden plan, minerii şi prepara scrie însemnate depă goslavia, Bulgaria, Grecia, vara anului 1944 că lupta terne .şi internaţionale de
tifica mijloacele şi că'le torii, ceilalţi oameni ai şiri de plan la princi Albania a intrat în faza de eliberare a poporului Prof. VIOREL VINÂTORU,
de ridicare a rezultatelor muncii din unitate au reu palii indicatori. finală, care avea să ducă român intrase într-o eta Filiala Deva
la niveluri superioare. Ra şit să înscrie în bilanţul Raportînd despre a- la zdrobirea forţelor hit- pă decisivă. Pe fondul a Arhivelor Statului
portul cu privire la acti aferent primelor şase Iun' ccste succese, în tele leriste aflate pe teritoriile ci'e.şterii nemulţumirii ma
vitatea desfăşurată în se o serie de succese: depă grama adresată Comi lor. (Continuare în pag. a 3 a)
mestrul I, prezentat de şirea producţiei marfă cu tetului C e n t r a 1 al Complexitatea evoluţiei selor populare din Româ
directorul unităţii, ing. Io peste 14 milioane lei, rea- partidului, tovarăşului
nel Lazăr, a scos în evi lizai'ea de plusuri la pro Nicolac Ccauşcscu, de Preocupare statornică, exig enţă sporită
denţă — în spirit critic şi dusele fizice de bază către oamenii muncii
autocritic — realizările po (plumb — 176 tone, zinc — de la Inspectoratul sil pentru creşterea ca dezbaterilor
zitive obţinute în această 80 tone, cupru — 41 tone. vic judeţean sc arată,
perioadă, dar şi cauzele între altele, că planul — Subliniind cerinţa ri lume, să-i ajute să înţe logic calităţile cerute ?
care au împiedicat ca ele MARIN NEGOIJĂ dicării nivelului politico- leagă cum trebuie legate — Pentru munca orga
să fie şi mai bune, mai... (Continuare în pag. a 3-a) ideologic al comuniştilor, mai bine teoria cu practi nelor şi organizaţiilor de
în concordanţa cu posibi (Continuare în pag. a 3-a) al celorlalţi oameni ai ca, activitatea generală cu partid, de masă şi obşteşti
muririi, secretarul gene activitatea concretă dc din oraşul Brad, învăţă-
ral al partidului, tovară construcţie a societăţii so mîntul politico-idcologic a
şul Nicolae Ceauşescu, a- constituit şi continuă să
TRIBUNA răta că este necesar să a- cialiste". Raportîndu-ne la rămînă o latură de maxi
aceste exigenţe, care au
ducem învăţămîntului de mă importanţă. în anul de
EXPERIENŢEI fost, tovarăşe Aurel Be-
partid, al organizaţiilor de nca, secretar al Comitetu studiu 1988—1989, întregul
ÎNAINTATE masă şi obşteşti o serie lui orăşenesc de partid sistem de învăţămînt a fost
de perfecţionări care „Să axat pe cunoaşterea pro-
asigure cunoaşterea de că Brad, preocupările orga
(pagina a 2-a) tre participanţi a noilor nelor şi organizaţiilor de N. STELIAN
realităţi, însuşirea concep partid pentru a conferi în-
ţiei revoluţionare despre văţămîntului polilico-ideo- (Conlinuars în pag a 3 a)
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA
0 bogată bază furajeră - la temelia realizărilor din zootehnie
Cooperativa agricolă de zootehnice (condusă de Lu tură leguminoasele, aces şi scăderea producţiei de
producţie din Mărtineşti cia Petre), s-au preocupat tea asigurînd realizarea u- furaje. Avînd asigurată
se afirmă ca o unitate cu cu întreaga răspundere de nor cantităţi sporite de sămînţa necesară, pînă la
realizări meritorii nu nu valorificarea în cele mai furaje la unitatea de su sfîrşitul acestei luni vom
mai în sectorul vegetal, bune condiţii a resurselor prafaţă, cu un conţinut bo însămînţa o nouă suprafa
cum consemnam în ziarul locale. Acţionînd în acest gat de proteine şi vita ţă cu lucerna în ogor pro
nostru de duminică, 6 au mod, în ultimii, ani unita mine. Ca urmare. în pre priu. Fireşte, o atenţie
gust a.c., ci şi în zooteh tea şi-a acoperit integral zent trifolienele reprezintă deosebită acordăm evitării
nie. Ferma zootehnică de necesarul de furaje din peste 70 la sută din canti oricăror pierderi din pro
aici deţine peste 700 bo producţia proprie. tatea de fînuri ce o depo ducţia dc nutreţuri, ia re
vine şi 1 600 ovine. Ţinîjftl* „în prezent avem depo zităm pentru perioada de coltare şi pe timpul păs
seama de faptul că asi^ff-\j zitate aproape 500 tone stabulaţie. De menţionat trării în depozit.
rarea unei bogate bazeria- fin* 1 400 tone suculente, că, în vederea obţinerii u- Pe lingă preocuparea de
rajere reprezintă un factor iar hw^rosiere vom depăşi nor rezultate superioare, a spori cantitativ şi cali
hotărîtor în realizarea in planurcu circa 200 tone — am renunţat la practica tativ baza furajeră, aici
dicatorilor de plan, Orga aprecia şefa fermei. Un s-a format un colectiv
La ferma nr. 7 a A.E.S.c.II. Deva recolta de ardei nizaţia de partid' (secretar accent deosebit am pus pe de a însămînţa lucerna în
gras esle superioară prevederilor de plan. cultură ascunsă, metodă NICOLAE TIRCG3
Rodica Tomuş), coriăuce- ■ îmbunătăţirea structurii
Foio. NICOLAE GHEORGHIU î’ile C.A.P. (preşedinte Ro- prontclor de nutreţ, în sen ce determină îniumătăiir^n
mulus Costescu) şi fermei sul că S-au PXlinc î„ — ’
