Page 34 - Drumul_socialismului_1989_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 868 • JOI

• 19,00 Telc
19,25 Gloriosul
revoluţiei • 19
iectul "
r
rcctiv“ i Cc
al XlV-lca al
Investiţia de... inteligenţă „Elevi" la şcoala abatajului însoflejitor pro
ascensiune a
• 20,05 Laurco
Pentru continua sa dez­ cialiştilor de aici de a-şi nioasă soluţie tehnică, apli­ Despre brigada lui Cris- lăsau loc îndoielii. Emanau cu complex „pitic", am e- rivalului na|ioi
voltare economică şi socia­ proba competenţa în pro­ cată azi pe întreaga linie tea Valaclie, de la Intreprh- siguranţă, convingere. Cu lectuat un schimb de expe­ tarea României
lo, echilibrată, armonioasă, ducţie, capacitatea'creatoa­ tehnologică de preparare o derea minieră Livezeni, am o formaţie constituită de rienţă cu colegii noştri din Tribuna experi
ţara are nevoie de tot mai re, intensitatea gindirii teh­ minereului cuprifer, se ob­ mai avut prilejul să scriem puţin timp, intr-un abataj sectorul III, iniţiativă ce intale • 20,55
multe materii prime şi re­ nice". ţine un spor anual de pro­ in urmă cu cîţiva ani. Re­ deschis de curînd şi in con­ poate fi preluată şi de alte rial: „Misiune
surse energetice indigene, Şi s-a trecut cu dinamism ducţie marfă der 10 milioa­ marcam, atunci, omogenita­ diţiile aplicării unei tehno­ colective minereşti din uni­ duefie a Studi
asigurate prin efortul pro­ şi încredere la acţiune. In­ ne lei, concretizată în con­ tea, comunitatea de ginduri logii noi, Cristea Valache şi tăţile carbonifere ale Văii film tv. Epis
priu al poporului, al clasei ginerii Horia Sîrbu, loan centrat cuprifer. şi acţiuni, relaţiile tovără­ ortacii săi au început urcu­ Jiului. Practic, minerii din 21,50 Tclcjurn
noastre muncitoare. Această Frîncu şi Maria Stanca Şi încă o subliniere: iden­ şeşti, de bună înţelegere Ş> şul afirmării, in care au de brigada pe care o coordo­
efectiv
lucrat
în
nez
au
colaborare
'înfruntat timpul şi de atins
cerinţă este înţeleasă de şi-au pus în mişcare toate tificarea şi materializarea strinsă minerii din existente producţiile zilnice stabilite. frontalul pe care il exploa­
intre
fiecare
colectivul Uzinei de prepa­ acestei idei tehnice, solda­ schimb. tează brigada lui Vasile I IE ADIO
rare, din cadrul Minei De­ tă, cum se poate consta­ Florea- Ei au deprins astfel
va, ca o îndatorire patrio­ Mina Deva ta, cu însemnate efecte e- Ne-am intihit din nou, mai uşor cum se minuieşte
concsmice, nu a necesitat zilele trecute, cu vestitul întreprinderea
tică, de mare răspundere. şef de brigadă Cristea Va- un asemenea complex, s-au SKl.ECŢHJN
„Devenise evidentă diminua­ investiţii materiale, ci doar lache. Pe ortacii din schim­ minieră Livezeni convins „pe viu“ de impor­ GRAMUL X :
rea conţinutului util în ma­ resorturile inteligenţei teh­ uşoare modificări în fluxul ____ tanţa respectării stricte a programul dii
nice, au întocmit studii, au de producţie, însă a presu­ bul cu care tocmai ieşise Slutul medicu
so minieră extrasă, după făcut sute de teste, încer­ pus o mare investiţie de in­ din şut nu îi cunoşteam. Cu toţii au înţeles necesi­ disciplinei tehnologice. zi tu ugricul
Itad Io jurnal;
cum evidentă era şi trece­ cări, analize, nu au avut teligenţă creatoare, zbatere Majoritatea erau foarte ti­ tatea reducerii drastice a Învăţăcei la şcoala aba­ presei; 8,10 C
rea linei cantităţi prea odihnă pînă nu au găsit pentru promovarea noului, neri. perioadei de aşa-zisă aco­ tajului in care acţionează lodiilor; 9,05
mari de metal in sterilul re­ soluţia optimă. Astfel, prin a progresului tehnic în ac­ - Conduc o brigadă nouă, modare, cunoaştere recipro­ ortacii lui Vasile Florea au ascultătorilor:
letln de ştiri
zultat din procesul de în­ clasarea sterilului provenit tivitatea productivă, pentru care, de fapt, acum se for­ că şi omogenizare. fost apoi şefii de schimb, ccs cutezător
nobilare a minereului cu­ din procesul preparării mi­ amplificarea realizărilor în mează. Sint mineri din sec­ — Toate acestea vor veni maiştrii şi adjunctul şefului frumonsă-1
prifer, ne spune inginerul nereului cuprifer brut, a fost muncă. Această nobilă cau­ toarele I şi II ale minei din mers, planul, cărbunele de sector, toţi cei care ou 10,45 l’ublic
Buletin dc şt
Horia Sîrbu, şeful respecti­ extrasă fracţiunea purtătoa­ ză a progresului şi dezvol­ noastre, la care se adaugă pe care trebuie să îl li­ preluat în sectorul I metoda litica noastr:
vei uzine. Aveam obligaţia re de metal şi returnată în tării este azi însuşită şi a- cei nou incadraţi. Am des­ vrăm economiei naţionale de extragere a cărbunelui zică uşoară;
tiu de ştiri;
profesională, morală, de a fluxul tehnologic al prelu­ plicată cu maximă eficien­ chis, cum se zice, o şcoală nu aşteaptă, nu suferă a- cu complex S.M.A.-2. Creş­ secolului XX
găsi o soluţie în procesul crării. Rezultatul a fost cel ţă de întregul personal de a mineritului in abatajul - minări - îşi continua ideea terea randamentelor pe post decenii de î
preparării, pentru compen­ scontat, performanţa depli­ pe fluxul tehnologic al în­ şi el nou — în care mun­ şeful de brigadă, Disciplina (la brigada lui Cristea Va­ re(c; 13,40 i
folclorului;
sarea diferenţei de metale nă. Randamentul de extrac­ nobilării minereului cupri­ cim. Rezultatele din ultima fermă instituită la locul de lache productivitatea medie 1 la 3 ; 15,00
din minereul original şi men­ ţie din minereul cuprifer o fer la Uzina de preparare vreme nu prea au mai dat muncă, sprijinul pe care il zilnică realizată in cursul ră radin-tv.
reia /
ţinerea, chiar creşterea pro­ crescut considerabil, valori- din cadrul Minei Deva. prilejul să se vorbească de­ dă exemplul personal al acestei luni aproape S-a iul de
ducţiilor sortimentale. Si­ ficîndu-se superior canti­ O experienţă pozitivă spre minerii din brigada pe minerilor cu mai multă ex­ dublat faţă de cea înregis­ mitru capo
gur, nu era un lucru uşor, tăţi apreciabile de steril şi demnă de preluat, de gene­ care o conduc, însă, cit de perienţă accelerează forma­ trată in primul semestru al mente; ir>,c
anului) certifică din plin e-
române: l(
insa trebuia încercat. Era crescînd simţitor producţia ralizat. curînd, vom reveni pe locul rea noii noastre familii mun­ nat; 16,15
vorba de prestigiul unităţii de cupru în concentrate. obişnuit, adică printre frun­ citoreşti. licienţa deosebită a acestei dio! 16,43
noastre, de capacitatea spe­ Concret, prin aceostă inge­ DUMITRU GHEONEA taşii în întrecerea socialistă Pentru însuşirea tehnolo­ iniţiative, dindu-i putere de cîntee; 17,0
17,0
ştiri:
pe întreprindere. giei de extracţie cu com­ generalizare. cei «mică;
Vorbele minerului şei de plexul S.M.A. 2, cu care am şi te eînt.
brigadă Cristea Valache nu înlocuit vechiul sistem, cel DAN MIRCESCU Program n
Orele serii
2l,<
Hala de producţie — teren fertil pentru jurnal; 22,00
dv. ;
oră: 23,00
tic; 23,10
afirmarea competenţei profesionale Locomotiva cu troleu zicală; 23,
lin de st-'
în abatajele întreprin­ lectrică la un voltaj scă­ loseşte echipamentul pro­
Ca tehnologie In sine, construcţie a liniei pro- ţia panouri mari a I.M.C. derii miniere Barza se u- zut, are gabarit, redus şi dus în ţară, are un randa­
turnarea în conveer (în priu-zise, sing. Mihaela Deva. Chiar aşa stînd lu­ tilizează, pentru transpor­ deci este uşor manevrabi­ ment ridicat. Am realizat
flux continuu — n.n.) a Ghilea şi maistrul Con­ crurile, nimeni nu renun­ tul materialelor la tacuri­ lă pe galeriile secundare deja, în cadrul sectorului,
elementelor prefabricate stantin Farcaş au decis să ţă la căutarea unor solu­ le de muncă ale minerilor şi în orizonturile inferioa­ trei asemenea locomotive, DXVA: i
două fiind introduse şi lu­
din beton nu reprezen­ utilizeze, exclusiv, elemen­ ţii tehnice noi, care să a- şi pentru evacuarea masei re ale întreprinderii, pu­ crând cu rezultate pozitive ra (Patrii
o stea (Si
ta, nici pînă acum, o nou­ te prefabricate confecţio- ducă perfecţionări acestei miniere exploatate, loco­ ţind fi transportată cu u- în sectoarele Valea Morii 1IUNEDO/
tate absolută în materie tehnologii. Stau mărturie motive cu acumulatori. ţia (Mode
pentru colectivul între­ sistemul de tractare a ti­ Avînd în vedere că res­ şi Ruda. De asemenea, ria şi Mi (
mai avem una în construc­
zistoria
prinderii pentru materiale întreprinderea parelor în tunelul de tra­ pectivele locomotive sint Intreprinderea ţie şi vom continua cu al­ Sprijinlţi-
de construcţii Deva. De pentru materiale tament termic — lucrare mai greu de vehiculat în minieră Barza tele. eăra): >’l
co o
cîţiva ani încoace, în sec­ finalizată de curînd — şj spaţiile înguste din sub­ După cum ne spunea (Pari:
ţia panouri mari a unită­ de construcţii buncărul pentru transpor­ teran, inginerul Mihai maistrul minier Tiberiu Bachus
ţii se confecţionează, uti- D e v a tat beton la linia de tur­ Costina, şeful sectorului şurinţâ în coliviile puţu­ Baliţa, de la Sectorul Va­ Winnctou
LUPENI:
lizîndu-se acest procedeu, electromecanic subteran rilor de extracţie. în ace­ lea Morii. „Noi am fost (Cultural
diverse repere pentru con­ nare, deocamdată aflat în al I.M. Barza, a avut in­ laşi timp, economiseşte primii care am introdus în se înti
stadiu de proiect. Dar cum
strucţia de locuinţe, res­ nate în secţie, renunţînd genioasa idee dc a concepe forţă de muncă şi reduce obataje locomotiva cu tro­ (Luccafui
Piedone
pectiv panouri, rampe, la orice cheltuială mate­ aici promovarea progre­ un mijloc de transport eforturile fizice ale mine­ leu „Tip Barza”, care dă (Minerul’
podeşte ş.a. Pentru plan- rială „din afară". Pe par­ sului tehnic este o stare nou. original, mai uşor, rilor în activitatea de a- rezultate foarte bune în se înti
(Hetezat)
şee însă se folosea tehno­ cursul punerii în operă a de spirit a colectivului, cu mai avantajos pentru provizionare din abataje. transportul materialelor şi l’Ul (St<N
logia clasică. Decofrarca, noii linii tehnologice, alţi siguranţă că toate proiec­ munca oamenilor, mai efi­ — Noua locomotivă este producţiei de minereu ex­ HABAR/
armarea, turnarea şi tra­ specialişti din unitate au tele prezente şi viitoare cient pentru întreprindere. foarte bună, aprecia ingi­ tras", iar inginerul loan şi mal
(Minerul
tamentul termic înglobau găsit aici terenul fertil vor deveni realizări con­ Aşa s-a născut locomo­ nerul loan Glinciu, ad­ Tiu, şeful sectorului Ma­ ritul di
un volum mare de muncă pentru afirmarea compe­ crete, în folosul creşterii tiva cu troleu „Tip Bar­ junctul şefului sectorului ria, releva că, „Date fiind (Patria)
fizică, zonele în care se tenţei lor profesionale. continue a eficienţei acti­ za", la tensiunea de 72 electromecanic subteran. performanţele acestui nou politic
MISARZ
executau aceste operaţii De la începutul acestui vităţii de producţie. volţi, ale cărei avantaje Se utilizează Ln galeriile tip de locomotivă, conce­ viaţa ti
fiind dispersate pe o arie ,an, linia de turnare în sînt, cum spuneam, mul­ cu transport pe orizontală pută şi realizată la mina cultură f
tarea
relativ mare de teren. conveer a planşeelor din MIRCEA DIACONU tiple: foloseşte energia e- şi pe anumite lungimi, fo­ noastră, pregătim şi noi ŢKG: I
corespunzătoare
traseele
Animaţi de dorinţa beton s-a integrat în rîn- pentru introducerea în a- BRAZI ’
STMKH)
transpunerii in practică a dul tehnologiilor de fabri­ bataje a primului mijloc Pacific
cunoştinţelor teoretice a- caţie ce se aplică la I.M.C. de transport de acest tip, Tema
cumulate în anii de studii, Deva. Rezultatele obţinute în care ne punem mari
tinerii specialişti din sec­ pînă acum confirmă cal­ speranţe pentru îmbună­
ţia panouri mari şi-au pro­ culele estimative de efi­ tăţirea activităţii de apro­
pus să îmbunătăţească flu­ cienţă făcute încă din faza vizionare cu materialele
xul de producţie pe linia de proiectare. Disciplina necesare şi de evacuare a
de turnare a planşeelor, tehnologică este însuşită minereului extras". Peni
să renunţe la... conserva­ şi respectată întocmai de Aşadar, o idee de mare fi in
cu cei
torismul tehnologic în fo­ oamenii muncii din for­ valoare tehnică şi econo­ Pe al
losul promovării curajoa­ maţia condusă de Iosif mică, materializată într-un ploi t
se a progresului tehnic. Sebeşi. în doar cîteva luni, utilaj original, de acută ca raci
Ing. Sabin Mîndruţ şi sing. Viorel Miiler, Nati Ma- necesitate în abatajele ţito d
trlco
Mihaela Ghilea, şefi sec­ cingo, Maria Jufa, Rafila I.M. Barza, cîştigă tot mai nfl. I
ţie, împreună cu maistrul Călian, Teodora Sebeşi, mult teren, Este bine şt ' apă i
m.p.
Constantin Farcaş, au in­ Ida Doboczi, Petru Mari­ meritoriu pentru cei care la ini
sistat ca în programul spe­ tali şi ceilalţi tovarăşi de valorifică creator, în sco­ Ic ini
pul producţiei, al realiză­
se in
cial de măsuri pentru per­ muncă s-au specializat în rilor în muncă, inteligenţa iar r
fecţionarea organizării şi executarea operaţiilor a- tehnică, propria pregătire si 2
modernizarea producţiei să ferente turnării in con­ şi competenţă profesiona­ ceaţă
fie cuprinsă şi turnarea în veer, produsele ieşite din lă. Şi este, mai ales, deo­ l.a
conveer a planşeelor. Tot­ sebii de necesar acest act fl in
odată, ei şi-au asumat mîinile lor fiind avizate de înalt patriotism în ac­ cu Ci
favorabil de controlul teh­
Pe
sarcina de a materializa tuala perioadă, cînd în­ ploi
într-un termen foarte nic de calitate şi aprecia­ treaga economie trebuie racle
scurt această măsură. S-a te de beneficiari. 4 supusă unui maxim pro­ te d
co.
repu­
Ia
Deva
Intre
I.C.l.T.p.L.c.l.
pornit de la proiectare, Aşa cum am subliniat, blicana de realizările deosebite prezentate de „Kxpomin" 1988 M. s-a numărat expoziţia „Instalaţia ces de înnoire, moderni­ dera
Şl
creaţie
ştiinţificii
şi
tehnică
activitate în care ing. Sa­ turnarea în conveer a hidraulică de perforat, eu un br3ţ, pentru abataje", creaţie a unui colectiv format diu zare, perfecţionare — spre rări
45 k
bin Mîndruţ şi-a putut planşeelor din beton este Inginerii Ştefan Oană, Mlrecir'-Bindiu, Viorel GhimLşi, t'ranclsc Medrca, sublnglncrul a-i asigura maximă- efi­ nord
Vnstle Birlădeanu şl tclinicla nul. Aurel Alexandru.
valorifica ideile tehnice o realizare de dată recen- cientă. de s«
— t . a cartea de lă a specialiştilor din sec­ ------------------- ------ 1----------- ------------------------------------------------------------------ G. DINU