Page 35 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 35
10 AUGUST 1989 Pag. 3
La Baru, industria mică şi prestările de Revoluţia de eliberare socială si naţională,
y y y
IME
servicii - în continuă dezvoltare si diversificare antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August
tal c în ultimii tini, în comu lităţi din jur. Totalizînd munei; acţionează pentru
jiu al na Baru, activitatea dc veniturile realizate de mi dezvoltarea continuă a mi 1944-moment epocal în istoria României
Pro- mică industrie şi prestări ca industrie şi de prestă cii industrii şi a prestă
ui-ui- le de servicii au cunoscut rile de servicii, rezultă un rilor de sferyieii, în per (Urmare din pag. 1) taie era alcătuită din ţă încercaseră să ducă ia în
o continuă dezvoltare şi venit de peste 1 300 000 spectiva imediată şi mai rani şi muncitori. deplinire misiunea dată do
diversificare, astfel cu a- lei, doar în prima jumă îndepărtată. Astfel, în or la mijlocul lunii aprilie O atenţie deosebită a a- llitler In noaptea de 23
n d_- cest sector de mare însem tate a acestui an. Intere- ganizarea consiliului popu 1914, un acord de acţiu cordat partidul comunist spre 24 august de a înăbuşi
nânioi nătate pentru punerea în sîndu-ne asupra modului ne comună cu Partidul elaborării planului acţiu în sînge revoluţia.
i Fos- valoare a resurselor ma- cum organizează şi coor lar va începe să funcţio social-dcmocrat in cadrul nilor armate. Analiza ra
„Cîn- triale şi forţei de muncă donează acestei activităţi neze în scurtă vreme o Frontului Unic Muncito portului de forţe şi a pla în ziua de 29 august, uri
20,35 locale aduce consiliului organul local al puterii şi secţie pentru producerea resc, Manifestul programa nurilor Comandamentului avion ducea spre Moscova
i îna- popular, cooperativei de administraţiei de stat, de cahle de teracotă şi ar tic al Frontului Unic Mun hitlcrist privitoare la Ro delegaţia română, în ve
m se- producţie, achiziţii şi des ticole de olărit — revita- citoresc, dat publicităţii mânia evidenţia necesita derea încheierii armistiţiu
Pro- facerea mărfurilor şi coo lizîndu-se o veche ocupa cu prilejul zilei de 1 Mai tea ca acţiunea armată să lui cu Naţiunile Unite,
I de perativei agricole de pro ţie a oamenilor acestor lo 1944, chema toate forţele Convenţia de arnvstiţiu,
1 « ducţie importante venituri Consiliul popular — curi, o vreme aban patriotice, antihitleriste să înceapă în condiţiile unei semnată la 12 septembrie
băneşti în fiecare lună. temeinic implicat donată. Cooperativa de se unească în „luptă hotă- ofensive sovietice la ar’pa 1944, consemna în art. 1 al
în momentul de faţă, la p r o d u c ţ i e , achiziţii rîtă pentru: pace imedia sudică a frontului sovieto- preambulului său că „de
Baru se află în funcţiune, în conducerea şi desfacerea mărfuri german. Totodată, s-a a- la 24 august 1944, orele 4
în subordinea organului activităţii în tă; răsturnarea guvernului juns la concluzia că lovi a.m., România a încetat cu
Antonescu; formarea unui
local aî puterii şi adminis economia locală lor intenţionează să în tura principală trebuie să totul operaţiile militare
traţiei de stat, o secţie de fiinţeze ateliere de tîmplă- guvern naţional din repre fie dată în Bucureşti, con împotriva U.R.S.S. pe toa
construcţii metalice ce e- rie şi cizmărie. Tot aici zentanţii tuturor forţelor jugată cu una la Ploieşti te teatrele de război, a ie
PHO- xecută diferite repere pen se face un studiu pentru antihitleriste; izgonirea ar şi pe Valea Prahovei, de şit din războiul împotriva
tailio- tru întreprinderile miniere ne-am adresat tovarăşei găsirea procedeului în ve matelor hitleriste din ţară; oarece în aceste centre se Naţiunilor Unite, a rupt
; i>, 15 Olimpiada Moroşan, vice sabotarea şi distrugerea găseau concentrate majo
30 Ln din Valea Jiului, ee a a- derea punerii în valoare relaţiile cu Germania şi
7.00 dus importante beneficii preşedintele biroului exe a zgurii rezultate din pro maşinii de război germa ritatea trapelor hitleriste sateliţii ei, a intrat în răz
ev ist o şi un atelier de reparaţii cutiv al consiliului popu cesul dc producţie al fa ne; sprijinirea Armatei Ro şi cele mai puternice for boi şi duce războ'ul de
I mo auto ce are, deocamdată o şii; alianţa cu Uniunea So ţe insurecţionale. în plus,
ndeni lar, care ne-a spus : bricii de cărămizi refrac partea puterilor aliate îm
) Ilu- activitate restrînsă, dar ca — Buna desfăşurare a tare din localitate, în ideea vietică, Anglia şi Statele Bucureştiid era centrul po potriva Germaniei şi Un
Suc- re se va dezvolta în vii micii industrii şi a pres Unite pentru o Românie litic, administrativ şi eco gariei, cu scopul de a res
,35 ce tor, Sub egida C.P.A.D.M. producerii de materiale liberă, democratică şi in nomic al ţării, iar oraşul taura independenţa şi su
ion ! : tărilor de servicii ne pre pentru construcţii. în ca dependentă".
11.00 funcţionează o secţie de ocupă în mod permanent, Ploieşti şi Valea Prahovei veranitatea Român iei".
i5 Po- croitorie şi una de trico drul cooperativei agricole Fiind prezent în toate principalul centru petro Actul istoric de la 23
Mu- taje ce execută comenzi în acest scop, analizăm din Livadia, prin valorifi înţelegerile realizate din lier şi nod de comunicaţii.
Hule- periodic — în şedinţe de August 1944 s-a produs,
diinţil pentru populaţie, dar şi carea superioară a lemnu iniţiativa şi la insistenţele începută la 23 August deci, ca un rezultat logic
rrfdni pentru reţeaua de desface birou executiv, în sesiuni lui, se va crea un atelier sale, P.C.Il. a jucat rolul 1944 în asemenea împre
I ni fi re a mărfurilor. La C.A.P. ale consiliului popular — de binale, produse mult conducător şi dinamizator jurări favorabile şi în con al unui proces îndelungai
ii oii r a Livadia se confecţionează desfăşurarea celor două al tuturor forţelor politice de luptă împotriva fascis
De la mături şi araci de vie, ac activităţi şi luăm măsuri solicitate în construcţii. A- diţiile ofensivei hotărîtoa- mului, a constituit o nece
emie- coastă problemă se află capabile să contribuie la re a Armatei Roşii de la sitate imperioasă pentru!
Ope- tivitate ee i-a adus uni de perfecţionare. Inter opera de eliberare naţio Iaşi—Chişinău, care prin
elu- tăţii, în primăvara aces venim ori de cîte ori se încă în stadiu de idee şi nală a ţării de sub domi sese în cleşte grosul tru independenţa ţârii şi pro
Du- tui an, 200 000 lei veni se manifestă din partea gresul ei economico-social
frag- ridică probleme legate de naţia fascismului, între 14 pelor germane, revoluţia Ea s-a realizat nu în urma
llillliii turi, un gater precum şi asigurarea cu materii pri conducerii unităţii încă iunie şi 23 August 1944, de eliberare naţională şi
iojur- două mori ee satisfac în puţină preocupare pentru intensifieîndu-şi activita socială, antifascistă şi anti= unei schimbări a orientă
a ra totalitate cererile popu me, desfacerea produselor, materializarea ei. rii guvernului dictaturii
re în organizarea muncii ş.a. tea pentru pregătirea for imperialistă a doborît dic militaro-fasciste sau in ur
n de laţiei nu numai din co ţelor proprii şi atragerea tatura militaro-fascistă,
jazeta mună, ci şi din alte loca Consiliul popular al co TRAIAN BONDOR armatei, element de forţă mareşalul Antonescu, loc ma unei lovituri de stat-,
, i V 1 a r ca rezultat al unor conci
Jiea. organizat, a cărei majori- ţiitorul său, Mihai Anto- liabule de culise, ei ca ur
18.00 nor propagandişti de la nescu, şi unii titulari de
îadlo- Preocupare statornică, departamente importante mare a luptei maselor
gestla T.C.M.M., C.F.R. linie şi populare, conduse dc P.C.R,
intr-o mişcare şi chiar de la I.M. fiind arestaţi în după-
poe- Barza, U.U.M.R. Crişcior ţ SCHIMBARE amiaza aceleiaşi zile; Ro Aceasta a asigurat succe
mu- exigenţă sporită pentru mânia a încetat operaţiile sul deplin al revoluţiei d®
nule- şi Mina Ţebea. Nu peste \ DE TRASEU ^ eliberare naţională şi so
tot se realizează un dialog mil’tare împotriva Uniunii cială, antifascistă şi anti-
creşterea calităţii dezbaterilor viu în cadrul dezbaterile”, \ IN DEVA \ Sovietice, a ieşit din răz imperialisţă, care a mar
nu se aprofundează şi nu boiul hitlerist şi s-a ală
se lămuresc toate proble ^ O informaţie pentru j turat coaliţiei antifasciste, cat totodată începutul re
(Urmare din pag. 1) ţiei şi tehnologiilor de fa mele, nu se studiază biblio aducind o importantă con voluţiei populare în ţar»
bricaţie, sporirea calităţii grafia recomandată. Toa i locuitorii municipiului 1 tribuţie la prăbuşirea po noastră şi implicit a! in
tundă şi aplicarea tezelor, produselor, creşterea pro ' Deva, ca şi pentru cei 1 ziţiilor Germaniei naziste staurării unei noi orîn-
i Ma- ideilor şi orientărilor des ductivităţii muncii ctc. Am te acestea ne obligă la o i care, uflîndu-sc în oraş, \ în Balcani. duiri, orînduirea socialistă»
dupâ prinse din magistrala Ex cerut, totodată, propagan mai bună activitate de
■Hor); conducere .şi coordonare a \ folosesc mijloacele dc ţ După 3 zile de lupte în- Referindu-se la impor
iniza- punere a tovarăşului diştilor şi s-a realizat în întregii munci, la o exi ( transport în. comun: l dîrjlle (24—2G august), u- tanţa acestui eveniment to
Ma- Ni colac Ceauşescu la înal bună măsură însuşirea te / Pînă Ia 23 August a.c., ; nităţile militare din Bucu varăşul Nicolae Ceauşescu
Pran- tul forum democratic din meinică a conţinutului u- genţă sporită faţă de felul
M) : noiembrie anul trecut, pe cum lucrează fiecare orga autobuzele I.J.T.L, şi 1 reşti, împreună cu forma sublinia : „Memorabilul ac*
(Flu- nor acte normative care nizaţie de bază, fiecare ţ I.T.A., care îşi aveau ţ ţiunile patriotice de luptă de la 23 August 1.944 a
De însuşirea -programului i- reglementează organizarea propagandist. Cu atît mai au curăţat Capitala de
lă 7 deologic, a documentelor ştiinţifică a producţiei şi \ traseul pe bulevardul ( deschis poporului nostru
lui Congresului al XÎII-lea şi mult se impune acest lu l „Dccebai", circulă acum / hitlerişti. La 28 august calea cuceririi libertăţii so
>r!e) ; a muncii, retribuirea în cru, cu cit, se ştie, în a- ’ V » ’ - „ J 1944 depuneau armele în
rea) ; Conferinţei Naţionale ale acord global şi direct, per cest an învăţămîntul poli ţ de la gară pe bulcvar apropiere de Ploieşti, con- ciale, a realizării celoi mai
lăcatc partidului. Un accent deo fecţionarea mecanismului i dul Lenin şi strada 23 sitrînşi de unităţile Arma înalte aspiraţii ale celor
1: Ce sebit s-a pus pe probleme tic nu-.şi va întrerupe ac ec muncesc, ;) victoriei re
tore ? .economico-finaneiar, întă tivitatea, urmînd ca să / August, eu staţie în 1 tei a 4-a române, generalii
-JTCA : le istoriei milenare a po rirea ordinii şi disciplinei. dezbatem importantele do Rcincr Stahel şi Alfred voluţiei socialiste şi tre
Kong porului român, pe cele De asemenea, s-a acordat | Piaţa Victoriei. ^ Gerstenbcrg, comandanţii cerii la construirea nori
I: ce privind stadiul .actual al o atenţie sporită organi cumente ale Congresului orînduiri".
tore 7 dezvoltării societăţii noas al XlV-lea al partidului. rămăşiţelor" trupelor care
iii'sa- zării şi dotării punctelor
GU- tre socialiste, perfecţiona de documentare politico-
rce-to rea sistemului de conduce ideologică, folosirii mai e-
dalii re şi planificare, creşte Autoexigenţă - la baza tuturor succeselor!
: Şe- ficiente a materialelor in Planul pe 8 luni
131 rea tot mai puternică a tuitive şi mijloacelor au-
il de rolului conducător al parti dio-vizuale.
G15R- dului, intensificarea acti (Urmare din pag. 1) zarea activităţii nu a fost mină, combustibililor şi a la export îndeplinit
ica e — Avînd în vedere ro la nivelul cerinţelor şi au altor materiale — cu an
de vităţii ideologice, de for lul determinant al propa gajamentul ferm al colec
„Cin- mare a omului nou. Dez calcar — 6 000 tone, ben- existat necorelaţii între înainte de termen
T1A- baterea celor 10 teme pre gandiştilor în buna desfă tonită — 3 660 tone etc.), producţia fizică şi produc tivului de aici de a extra
acla); şurare a învăţămîntulul, realizarea unor lucrări pre ţia marfă, fapte care au ge suplimentar 2 000 tone
ijurfi: zentate în cadrul cursuri ce s-a întreprins pentru gătitoare pentru extracţia diminuat eît de cît rezul de minereu peste planul (Urmate din pag 1}
în lor au contribuit ia înţe
II.IA : legerea mai clară a cerin pregătirea şi implicarea zăcămintelor în perioada tatele". Despre alte preo anual, In cinstea Congre pe 8 luni la export a
ţelor pe care le ridică ac lor ? următoare (de exemplu: cupări şi probleme vitale sului al XlV-lea al parti
tuala etapă tic dezvolta — Biroul comitetului o- un volum suplimentar la pentru activitatea viitoare dului I). în cuvântul lor, fost îndeplinit şi depă
re a societăţii româneşti, tăşenesc de partid a acor descopertă de 62 500 rac) au mai vorbit în forumul sing. Ioan Gabroveanu, ad- şit cu 10 procente, în
la perfecţionarea activită dat o atenţie deosebită şi multe altele. O contri democratic: sing. Gheorghe jundt şef de sector Boiţa- prima decadă a acestei
ţii productive a întregii modului în care propagan buţie deosebită la acest Surdulescu, şeful Brigăzii Haţeg, lăcătuşul Ioan IIo- luni, în acelaşi timp
vieţi economieo-sociale din diştii se prezintă la dez bilanţ pozitiv şi-au adus-o de producţie Gurasada (gă lărâş şi controloarea C.T.C. rcalizîndu-sc prevede
oraş. bateri, .pregătirii lor cores colectivele din cadrul sec sirea unor soluţii pentru Dori Sârb, de la brigada
a v;i rile perioadei respecti
abilă, — Ce s-a întreprins con punzătoare, competenţei şl toarelor miniere Vorţa-Mi- transportul în condiţii op Gurasada, Ing. Constantin ve la producţia unită
loroh. cret în această direcţie ? răspunderii cu care condus cia şi Troiţa, brigăzile de time a bentonitei la ma Dobre, din sectorul Troiţa
cădea producţie Gurasada şi Po- rile obiective clin ţară: Ca şi Marin Sebescu, inginer ţilor silvice, investiţii,
a 51 — În vederea aplicării activitatea. Au fost şi.sînt nalul Dunăre — Bucureşti, construcţii-montaj şi ia
inso- în practică a indicaţii organizate instruiri meto joga. şef cu dezvoltarea al ca
el ec- lor tovarăşului Nicolae dice cu aceştia, îi sprijinim Discuţiile purtate in a- combinatele siderurgice rierei miniere, au vorbit beneficii.
rlndi- Ceauşescu privind perfec în realizarea unor materia dunarea generală au fost, etc.), maistrul Vasile Oan- Asemenea celorlalte
e de cea, de Ia Brigada de pro despre priorităţile aflate
litri/ ţionarea întregului învăţă- le documentare, precum şi în mod firesc, autocritice pe agenda de activitate a colective muncitoreşti
slab mînt de partid, un accent lămurirea problemelor de şi marcate de responsabi ducţie Mintia (efectuarea din judeţul nostru, lu
nuri- deosebit s-a pus pe rea interes general. litatea ee caracterizează exemplară â tuturor repa colectivelor de muncă. Tot.
prin raţiilor planificate la uti vorbitorii, în numele în crătorii de Ia ocoalele
rade. lizarea unei legături ne — Ne spuneaţi că in toate colectivele muncito tregului colectiv, au expri silvice ale inspectora
re 23 mijlocite a problematicii desfăşurarea învăţămîntu- reşti , în. această perioadă lajele din dotare, demara
izolat teoretice cu sarcinile ce lui politico-ideologio s-au premergătoare zilei de 23 rea lucrărilor la instalaţia mat angajamentul şi ho- tului îşi exprimă anga
tărîrea fermă ca în peri
revin colectivelor munci manifestat -o serie de lip August şi Congresului al de pregătit şi dozat reac oada ce urmează să fie jamentul dc a acţiona
•a \ a toreşti din Brad. In acest suri ce ţin în principal de XlV-lea al partidului — tivi etc), ing. Cornel Nic- eu întreaga răspundere,
abilă, sens, dezbaterile au fost tendinţe de a prezenta pro evenimente majore din şa, şeful Sectorului minier mobilizate exemplar toate sub conducerea organi
oros. Troiţa (realizarea urgentă forţele umane şi materia
■ădea axate pe obiectivele pri blemele la general, fără viaţa poporului nostru. le ale Carierei miniere Mi- zaţiilor de partid, pen
i ca- vind lărgirea bazei de ma legarea lor de munca şi „Deşi am ocupat locul al a unei investiţii pentru e- tru a amplifica realiză
îsoţi- terii prime şi energetice, sarcinile concrete ale. co III-lca în întrecerea socia purarea apelor de mină, cia-Mintia în scopul înde
fctri- listă dintre subunităţi în în scopul protejării me plinirii planului pe 8 luni rile dobîndite şi a cinsti
mo- promovarea unei atitudini lectivelor muncitoreşti, de pînă la 23 August şi a ce
nsifi- ferme de gospodărire ra slaba participare a cursan primul semestru — arăta diului înconjurător), mais cu noi şi însemnate
lă la ţională şi valorificare su ţilor la dezbateri. în cuvântul său ing. Gheor- trul principal Constantin lui anual, la toţi indicato succese măreţele eve
toiul — Aşa este. La acestea ghe Crişan, şeful Brigăzii Şufană, de la Mina Vorţa rii, pînă la Congre
rolog perioară a materiilor pri nimente ale acestui an.
nco). me, materialelor şi ener aş mai adăuga şi superfi de producţie Pojoga — (asigurarea cantitativă şi sul al XlV-lea a! partidu J
giei, modernizarea produc cialitatea în pregătirea u- trebuie să arăt că organi calitativă a lemnului de lui.