Page 38 - Drumul_socialismului_1989_08

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 869
Pag. 2

o . .
Creaţia tehnico-şisififică, mai aproape de cerinţele producţiei CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
:$v r;? - ' < £ ^ : \ ^ " *
Vs
s
Una dintre preocupările (72) ş.a. In afară de aces­ sindicate a unui important a C.I.Ţ. la introducerea în
principale ale sindicalelor tea, în planul tematic de număr de acţiuni cu o lar­ producţie a cuceririlor teh- Toate resursele de nutreţuri -
in sprijinul producţiei — invenţii au fost cuprinse gă participare din partea nico-ştiinţifice. De aici şi
impulsionarea creaţiei teh- şi rezolvate 15 teme. specialiştilor (mese rotun­ concluzia că numai fapte­ • 19,00 .
n co-şliinţifice — îşi află Ce întreprind concret de la întreprinderile me­ le, calitatea şi eficienţa 19,25 Colun
o puternică rezonanţă In sindicatele, în vederea canică şi chimică pe teme preocupărilor consacrate depozitate fără pierderi! taţii române
viaţa întreprinderilor din creşterii aportului creaţiei ca „Importanţa brevetului creaţiei tehnice pot da mă­ România î
oraşul Orăştie. „Faptul cu tehnice originale în înde­ de invenţie asupra activi­ sura implicării sindicate­ 20,05 Pr Oie-,
tate în anii anteriori în
In acest an există con­
au fost antrenate în acti­ plinirea sarcinilor econo­ tăţii de introducere a pro­ lor în promovarea noului diţii favorabile pentru ca privinţa asigurării bazei niului-Directi
vitatea de creaţie — ne mice ? gresului tehnic şi efectele în producţie. Iar aceasta toate unităţile agricole furajere s-au desprins şi grosului al
spunea Rodica Halmagy, La nivelul celor patru economice", şi „Informarea se materializează' prin 20 să-şi asigure integral ne­ la C.A.P. din satul Aurel P.C.R. - însi
membră a Consiliului oră­ mari unităţi economice — tehnică la zi, condiţie de invenţii brevetate şi apli­ cesarul de furaje la fie­ Vlaicu. Ca urmare — ne gram de i
â n i e
o m
şenesc al sindicatelor — întreprinderile mecanică, prim ordin pentru intro­ cate şi şapte inovaţii cu o care sortiment. Cum s-a relata preşedintele unităţii, R Copiii cîntă.
342 cadre şi că înregistrăm chimică, „Vidra" şi „Pla­ ducerea progresului teh­ importantă eficienţă eco­ acţionat- însă pentru rea­ Ion Viorel —, pînă în pre­ partidul •
200 teme rezolvate din 208 far" — au fost elaborate nic") au conferit acestei nomică. lizarea unui asemenea o- zent s-a depozitat, compa­ Jămînt - c
iuate spre soluţionare, de­ fişe , anuale pentru fiecare activităţi un plus de in­ Printre protagoniştii a- biectiv ? rativ cu necesarei plani­ p r o d u c | i
monstrează că la Orăştie cadru tehnico-inginerese, teres şi eficienţă" — ne-a cestei activităţi menţionăm „în dorinţa de a evita ficat, o cantitate mai ma­
există un important poten­ în scopul creşterii sferei mai declarat interlocutoa­ pe Rodica Muneanu — situaţiile neplăcute din ro de peste 100 tone fîn. Univers, mi
ţial uman ce poate şi tre­ de cuprindere a specialiş­ rea. „Procedeu de obţinere 3 anii anteriori, cînd am Acest lucru a fost posibil }ă • 21
muzicale r
buie antrenat mai bine în tilor la aplicarea iniţiati­ Una dintre acţiunile cele spumelor poliuretanice se- fost nevoiţi să cheltuim prin reţinerea pentru coa­
sporirea productivităţii vei „Fiecare cadru tehni- mai rodnice pentru pro­ miflexibile convenţionale": însemnate sume de bani să a unei suprafeţe de 40 21,50 Tolejc
muncii, reducerea cheltu­ co-ingineresc şi de specia­ movarea noului, a gindirii Traian Cadariu — „Com­ pentru procurarea de nu­ de ha păşuni, precum şi
ielilor materiale, în ridi­ litate să rezolve anual cel economice exprimate in poziţie cu aromă de pipei"; treţuri, ne-am organizat cultivării a 20 de ha cu ifADK
carea nivelului de compe­ puţin o problemă tehnică mod creator o reprezintă Ioan Şufană — „Maşină de mai bine baza furajeră — borceag. în acelaşi timp,
titivitate al produselor sau de organizare a pro­ crearea unor cercuri ale cusut mănuşi". ne relata inginerul şef al s-au transportat în baza
noastre la export". ducţiei şi a muncii în a- inovatorilor. Astfel, cel de Ştiinţa de a crea, de o C.A.P. Cristur, Tiberiu Ba- furajeră peste- 300 tone
într-adev.y, o succintă fara sarcinilor de serviciu". la poliuretan (întreprinde­ inova, inventica nu se sarab. în acest scop am grosiere, existând condiţii SELECŢII»
reluare a obiectivelor cu­ Lunar şi trimestrial, comi­ rea chimică), condus de poate fundamenta fără cu­ extins culturile de trifoi ca la acest sortiment pre­ GRAMUL I :
programul d*
prinse în programele te­ tetele sindicatelor, comi­ Valentin David, cele de la raj, pasiune şi mult efort. şi lucerna pe încă 35 de vederile planului să fie de­ Sfatul modici
matice de cercetare şi crea­ siile inginerilor şi tehni­ mecanicul şef, condus de Credem însă că numele a- hectare. Cu mai multă in­ păşite cu cei puţin 200 to­ zl în agricu
ţie, aflate în atenţia co­ cienilor din subordinea lor Petru Istvan, şi coloana de cestor oameni, ale celor­ sistenţă ne-am preocupat ne". Radiojurnal;
presei; 8,io i
misiilor inginerilor şi teh­ distilare (întreprinderea lalţi promotori ai noului de strîngerea şi depozita­ întrucît unitatea mai are iodiilor; 9,05
nicienilor, ne-a relevat ac­ analizează stadiul înfăptui­ din oraşul Paliei, împreu­ rea nutreţurilor, în prezent şi acum peste 100 ha cu ascultătorilor
tualitatea şi concreteţea a- rii programelor de orga­ „Vidra"), condus de Ioan nă cu faptele lor, cu sem­ uvînd în stoc peste 320 to­ paie ncadunate din cîmp, lotln de ştir
univers într-
oestor preocupări, izvorâte nizare şi modernizare a Bîrzan şi cercul de la scu- nificaţiile acestora în plan ne fin, 470 tone grosiere este necesai ca acestea să 11,00 Buletin
din cerinţele prioritare ale producţiei, modul cum sînt lărie (întreprinderea me­ profesional, economi co-so- şi 200 .tone siloz. In aces­ fie strînse fără întârziere 11,03 Caleido
producţiei. Ele sînt, orien­ rezolvate studiile şi teme­ canică), conclus de Marius cial, civic, dar, mai ales. te zile vom efectua coasa sau oferite altoi unităţi cu cetăţenesc;
de împlinire'
tate pe probleme de pro­ le de cercetare lansate, 1. Popa contribuie la spo­ patriotic, merită a fi mai a treia la lucerna şi re­ deficit de grosiere, deoa­ uşoară; 12,00
ductivitate (48), reducerea care sînt cele mai intere­ rirea aportului cercetării bine popularizate şi însu­ coltatul trifoiului însămîn- rece terenul respectiv tre­ ştiri ; 12,05 i
cheltuielilor totale şi ma­ sante şi eficiente propu­ la diversificarea şi înnoi­ şite, astfel incit exemplul ţat în primăvară pe 23 de buie să fie arat, iar, pe de folclorului;
dul, Ini ma ţi
teriale (47), ridicarea pa­ neri făcute de oameni în rea produselor, integrarea lor să devină teniei şi im­ hectare, astfe] avînd posi­ altă parte, fiind lăsate în la l la 3: 15,
rametrilor tehnico-calita- cadrul cercurilor calităţii, specialiştilor în procesul bold spre noi performanţe bilitatea să ne acoperim cîmp, paiele se pot depre­ mieră rr
Arii din
tivi ai produselor (18), per­ dezbaterilor din grupele de modernizare a produc­ tehnice. necesarul ia fin uri. Pentru cia brici Glie.,,
fecţionarea- şi moderniza­ sindicale. ţiei, în fina), la creşterea sporirea cantităţilor de su­ Ca şi ia prima unitate Carte frumo;,
rea proceselor tehtiă'fogiee „Organizarea la nivel de contribuţiei sindicatelor şi TRAIAN OPRON1 culente, avem însămânţate amintită, şi aici se ridică cui te-a seri
diojurnal; li
47 de hectare în cultură unele semne de întrebare riale econor
dublă cu porumb în ames­ privind acoperirea unei „Imnurile nn
rilo patriei
Materialele refolosibile— tec cu floarea-soarelui. cantităţi de circa 800 tone 10*50 Public!
Cultura respectivă, la care
suculente, lată de ce se
Pentru pati
am aplicat o praşilă. se impune să se acorde în­ tona sindical»
dezvoltă bine şi ne aro­ treaga atenţie sporirii can­ Orele scrii ;
jurnal; 21,00
cît mai operativ în mite o recoltă bogată de tităţilor de nutreţuri însi- dv. : 22,00
siloz. Furajele, depozitate lozale din cultură dublă oră: 23,00 M
tic; 23.10 Publ
in cea mai mare parte in şi evitării oricăror pier­ X o c t ii r n ă
circuitul productiv! cele trei fînare acoperite, deri la recoltatul şi depo­ 23.55—21.00
zitarea sfeclei furajere.
au o.calitate superi,a u şi
ştiri.
sc păstrează in mod cores­ Organizaţiile de . partid
punzător. şi conducerile colective ale
(Urmare din pag. 1) rioada următoare va creş­ în situaţia C.A.P Cris­ celor două cooperative a-
te în intensitate. în acest tur se impune totuşi făcu­ gricoie au datoria să-şi iCJiNErv
care se ccr mai bine va­ scop ani înfiinţat de cu- tă o remarcă în legătură amplifice preocupările pen­
lorificate. rînd cinci puncte de colec­ cu necesitatea acordării u- tru a strînge şi depozita
— Printr-o colaborare tare şi vom deschide încă nei atenţii deosebite spo­ toate resursele de nutre­ DEVA: O \
strinsă cu conducerile uni­ unul la Petrila. ririi cantităţilor de sucu­ ţuri de care dispun, ur­ ra (Patria);
tăţilor economice din zona — In zona Haţeg mai lente. sortiment ce condi­ mărind echilibrarea balan­ o stea (Sala
Brad, cu şcolile, organi­ sînt comune care nu au ţionează in mare măsură ţei furajere la fiecare sor­ HUNEDOARA
(ia (Modern
zaţiile de tineret, asocia­ organizate puncte de co­ soarta producţiei de lapte. timent ria şi Mirabi
ţiile de locatari, comisii­ lectare. Am luat legătu­ O serie de învăţăminte /.istoria (Mod
le de femei, O.D.U.S., am ră cu primăriile respective din deficienţele manifes­ NICOLAE TiRCOB Sprijiniţi-
reuşit să ne realizăm sar­ şi vom înfiinţa peste tot căra); l’i
ce are vnt|
cinile de plan. în semes­ asemenea puncte — men­ (Paring); S'
trul I, în procent de 113 ^ ţiona în intervenţia sa SPOREŞTE SUPRAFAŢA CULTIVATĂ Bachus (7
VVinnetou UI
in sută, din care la cole'S Cornel Diconi, .şeful cen­ Comitelui de partid ai suprafaţa arabilă a cres­ LUPENI: Ş
tare 104 La sută. iar la trului din Haţeg. Bine­ comunei Deieni a analizat cut în acest an cu 25 ha, (Cultural); V
prelucrare 110 la sută — înţeles, şi cantităţile de recent modul cum este pus iar ia C.A.P. Sâiciva re 5 se întîmplă
(Luceafărul);
arăta Traian Guga, şeful materiale refolosibile re­ în valoare fondul funciar. ha. l-a gospodăriile popu­ Martori ciispf.
centrului. clin Brad. Avem cuperate şi livrate vor Cu acest prilej s-a eviden­ laţiei suprafaţa cultivată rul); petru.
insă unele sortimente la creşte. ţiat că la C.A.P Deieni a sporit cu 10 ha. la riong Kom
resc); A NING
care am rămas sub plan, Alţi participanţi la dez­ mărire la
(Muncitoresc)
tocmai la cele mult soli­ bateri — Vasile Abuşan, Expediţia (II
citate de economia na­ Ionel Ila.ş, Mihai Ilencz R E C U P E R A R E BRAD ; Mu nţ
ţională. Ne angajăm să Genoveva Viad, Sevastian La chemarea permanen­ şi telecomunicaţii nr. l (Steaua roşie)
recuperăm cît mai grab­ lordache, Petru Oargă — tă de a colecta şi repune Hunedoara au dat un răs­ Şeriful din Tc
(Patria);
inşi
nic aceste restanţe, să ne au relevat preocupările din în circuitul economic ma­ puns concret- Ei au co­ poliţie (Flacă
realizăm toţi indicatorii colectivele pe care le re­ I.P.S.R.U.M. Deva. Conţinutul de sulf şl carbon din terii şi materiale refolo­ lectat şi p r e d a t la MISARA-BAI:
(Centrul
de
de plan. prezentau în vederea in­ şarja pregătită pentru turnarea pieselor este determinat sibile, oamenii muncii din I.J.R.V.M.R. peste I 000 kg creaţie „Cîntn
operativ şi cu precizie de către laboranta Ana Pădureanu.
— O spun în mod auto­ tensificării întregii activi­ cadrul Oficiului de poştă hîrtie uzată. ulei"): IIAŢEt
critic că avem restanţe la tăţi de recuperare a ma­ tîemen în Vr
tic (Dacia); u
recuperarea unor sorti­ terialelor refolosibile, re­ bunaren Pan'
mente, cum sînt: cupru, punerii acestora cît mai Porţi larg deschise spre devenire modernă CAI. AN: Sfîrj
alamă, bronz, hârtie, car­ dei (Centrul
toane, cioburi de sticlă — operativ în circuitul eco­ Şl creaţie „Ci
maniei"):
S1M
nomic productiv. A fost
spunea Mihai Boian, lucră­ (Urmare din pag. 1) minieră şi populaţia ora­ ea- Este modestă şi con­ găresc, cu unităţi de Iri- Situl legendei
tor gestionar la centrul subliniat faptul că, aşa şului, s-a amenajat grădi­ sideră că 5 -o făcut doar zerie-coalură, reparaţii ’a- ILIA; Ce f
doctore 5 (I u
din Orăştie. Ne vom orga­ cum este stabilit în docu­ daugâ noi împliniţi aşe­ niţă unde copiii familiilor datoria de dascăl, de ce­ dio-tv., reparaţii încălţă­
tăţean al Aninoasei, legat
minte, croitorie pentru băr­
niza mai bine întreaga mentele de partid, activi­ zării. din oraş beneficiază de baţi şi respectiv pentru fe­
activitate pentru a spori tatea de recuperare a ma­ - Drumul devenirii noas­ educaţie şi instruire făcu­ sufleteşte de aceste locuri. mei, curăţătorie chimică
cantităţile recuperate şi terialelor refolosibile nu tre este legat indisolubil te cu suflet dc colectivul La dispensarul comasat, VREMI
la aceste sortimente. este o anexă a activităţii de numele secretarului ge­ de educatoare coordonat dr. Eleno Săvulea, medi­ şi atelier foto, unităţi ce
— Am încheiat semestrul economice. Ea constituie neral ol partidului, tova­ de Geta Moga. Prin uni­ cul coordonator, ne vor­ se vor situa io parterul
tăţile comerciale se des­
1 al anului cu sarcinile o sursă de bază de ma­ răşul Nicolae Ceauşescu, fac anual către populaţie beşte cu căldură despre blocului C 2; de aseme­ Pentru azi :
nea, se va deschide o ere-
realizate în procent de 128 teriale şi materii prime de neobosita sa activitate mărfuri in valoare de 68 buna colaborare şi întra­ şă şi o grădiniţă cu pro­ fi în generai
şl se
va in
la sută -- sublinia în pentru continua dezvolta­ pusă in slujba înfloririi lo­ milioane lei. jutorarea dinde toţi cei Cerul va fi va
cuvîntul său Ioan Tompa, calităţilor patriei, creşterii cinci medici, majo'itateo gram prelungit, se va în­ slab la mode ,
merceolog la centrul din re a economiei naţionale bunăstării poporului - sub­ ...Consemnăm scurte in­ tineri, care au fost repar, fiinţa liceul cu profil mi­ minînd din c
româneşti.
nier, o bază sportivă mul­
tizaţi aici in ultimii şase
Petroşani — ceea ce ne linia tovarăşa Valentina stantanee la Şcoala ge­ ani, despre activitatea de tifuncţională, se vot ame­ est. Temperat
nime vor fi c.
In încheiere, adunarea
la
dispensarul
şi
nerală
Cerchez, primarul oraşului.
situează pe locul I în în­ generală a oamenilor mun­ Epoca ce-i poartă cu în­ c o m a s a t . învăţătoarea citeva decenii a cadrelo’ naja spaţii verzi şi parcuri tre 10 şi 15
trecerea socialistă pe între­ dreptăţită mindrie numele Magdaiena Farago supra­ medii sanitare Ana Dan- cu flori. cele maxime,
între 25 şi 30
prindere. Vom munci în cii a exprimat angajamen­ a însemnat şi pentru Ani- veghea lucrările de igieni­ ciu, Elena lacob, Elena To- Mindri de ascensiunea Izolat mai rid,
tul unanim al întregului
continuare nu numai pen­ noasa, veche aşezare mi­ zare şi pregătirile pentru dea, din Aninoaso, muncă fără precedent a aşezării mlneaţa Izolat
tru a menţine acest loc colectiv munc'torese de a nerească din inima VăH sezonul iernii. Opt gene­ pusă în slujba sănătăţii lor, de perspectivele ce I f.a mume :
fruntaş, ci pentru a obţi­ se prezenta la măreaţa Jiului, o dezvoltare fără raţii de copii o pu'tal pi- semenilor, a ocrotirii celei se deschid, locuitorii aces­ în general nşo
încălzi
va
fnr
ne rezultate tot mai bune. sărbătoare naţională de la precedent. S-au construit nă acum, spre primele tai­ mai tinere generaţii. tui nou oraş ol Văii fiu­ rul va fi pai
Izolat
vor
în Valea Jiului există can­ 23 August cu sarcinile de in ultimii zece ani 506 a- ne ale învăţăturii, în cla­ Aflăm că pe plan so­ lui ii onorează cu hărni­ de ploaie. că !
tităţi mari de fier vechi, plan îndeplinite pe 8 luni, partamente confortabile, sele l-IV, şi a avut un o* cial harta Aninoasei va cie statutul, adăugindu-' descărcări oier
mai cu seamă la unităţile iar în cinstea celui de-al un magazin general mo­ port bogat şi fa activita­ mai cuprinde, in Iscron', în fiecare zi noi carate ale moderat din si
miniere. Acţiunea de colec­ XlV-lea Congres al P.C.R. dern, un dispensar coma­ tea culturală a şcolii. Dar unde va fi centrul oraşu­ vredniciei, ale dragostei lat ceată.
tare şi livrare spre oţelării să-şi realizeze planul pe sat pentru întreprinderea nu vrea să scriem despre lui, un complex meşteşu­ de patrie şi partid.
a fost declanşată. în pe­ întregul an.