Page 42 - Drumul_socialismului_1989_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 870 • !

I Pădure de Columne sîntem Noi ştim W ELEV

i Coloană infinită scrisă-n piatră Hoi ?f* Ş simţim de unde începe patria,
.
.
1
m
E naşterea poporului român,
\m m a X - Prin ani de foc, prin veacuri şi milenii, Ii păstrăm în priviri zorii de libertate. • 13,00 Tc
La *fîr şit de
Făclii victoriile lor rămîn.
îi purtăm în palme boabele vii de rouă, î
* * '.tamblul
Noi sîntem cu tot sufletul şi cu tot i
Sîntem români, o spunem cu mîndrie, „Căluşul" di
De mii de ani pc-un colţ de rai trăim, crezul / ceşti * Vacai
Duşmanii spulbcrîndu-i, colb în vînt, Aici, unde miroase a pîine şi a floare, J ţii Apuseni *
Alţi mii şi mii de ani spre culmi suim. Unde nu se stinge legănatul codrului, 1 pentru timp
Desene anirr
Nici murmurul limpede al izvorului, \
Noi nu rîvnim ce nu-i al nostru. Noi nu plecăm de sub cerurile sale ^ podoperc r
Părtaşi la împlinirile cetăţii Daci mîndri şi romani ne spunem, albastre, ţ aur * Telesp-
Păstrăm demni ceea ce ni se cuvine,
Din fono-filn
Cu dorul libertăţii-n vine. Aici simţim cum arde sudoarea pe graf pe porte
Nc^am obişnuit să aso­ meni ai muncii în marele Dorinţa continuă de au- Neam blînd, noi nu vrem răzbunare, frunţile noastre, i Sâptămîna
15,00 Inchidi
ciem numele Hunedoarei combinat — Pitiu Dan Vi­ todepăşire, răsplătită prin Cerut-am la nevoie doar dreptate, Noi spunem Eminescu şi „Mai am un / gramului •
cu incandescenţa vetrelor for, Victor Varga, Cornel titlul de laureat al Festi­ Poporu-i UNU la chemarea ŢARII singur dor" J jurnal • 19,
de foc ale metalului. Şi Burlacu, Csaba Bartok, valului naţional „Cîntarea Şi-i ca un pumn în strînsă unitate. Ne apropiem inima de frumuseţile mari i color, sub rc
siderurgia este, intr-ade­ Ana Maria Toth, Daniela României", deţinut de Versuri pairi
văr, emblematică pentru Floreseu, Mihaela Dura, mulţi dintre membrii cer­ Pădure de eolumne-n stîncă dură ale zilei \ luţionare •
oraşul de pe Cerna. Dar Maria Anilevschi, Mihai cului de arte plastice hu- Sculptată din Columna lui Traian Aici, patria e fiinţa noastră, Limba ^ enciclopedia
oamenii săi visează şi cre­ Codrea, Attila Rencik, în nedorean, este pentru a- Vom dăinui milenii, cît şi Ţara română. ^ Floarea din
ează nu doar pentru a-şi pictură şi Tiberiu Balacz, ceştia o stare de spirit Cu graiul carpatino-dunărean! 20,55 Film ar
înălţa cetatea mereu mai Tudor Hoară sau Florin permanentă. în preocupa­ IRIMIE STRÂUŢ MIRON TIC grantul" •
sus pe culmile progresului Poantă, în sculptură — re- rea de perfecţionare, de jurnal.
ci şi pentru a conferi noi găsire a celei mai potri­
dimensiuni vieţii sale spi­ vite modalităţi de expri­
rituale. Printre oamenii Creafia artistică mare artistică, membrii Din dragoste şi pasiune faţă de carte
de suflet ai oraşului, care hunedoreanâ — cercului au reuşit în anul ISADIC
vor să-i imprime acestuia mărturie a anilor trecut realizarea unei ta­
un profil cultural incon- luminoşi ai bere de creaţie la Cinciş. Librăria rămîne pentru - Dincolo de acest suc­ pean, Claudia Cocoş, Ele­
fundabil, se numără şi „O tabără de creaţie este fiecare dintre noi o lume a ces, aş vrea so vă mărturi­ na Hanzeroş, DeJia Sabin si:ij;ctii .\
membrii cercului de artă socialismului un util schimb de expe­ cărţilor. O lume care te cu­ sesc că îmi iubesc meseria. — dau dovadă de aceeaşi (i RAMUL I :
cili
plastică din Combinatul si­ rienţă — apreciază Con­ cereşte pentru că îţi oleră In preajma cărţilo' pe care dragoste şi pasiune pentru programul medicu
Sfatul
derurgic Hunedoara. Un dau aspecte din activita­ stantin Zgîmbău. Perso­ neasemuite posibilităţi de a trebuie să le recomanzi ci­ carte. Dorinţa mea şi a lor zi în «gricul
grup de 28 inimoşi crea­ tea tovarăşilor lor de mun­ nal, cele mai serioase evo­ cunoaşte alte şi alte lumi. titorului, e necesar să le este ca nici un vizitator sd Radiojurnal; i
tori, constituit în urmă cu că, din alte colective hu- luţii le-am înregistrat în In acest univers al cunoaş­ cunoşti in primul rind tu nu plece fără să cumpere presei; 8,io c
lodiilor;
9,00
5 ani, din dorinţa ..de a nedorene, sau din lumea taberele de creaţie de la terii, cel care ne îndrumă însuţi. Bineînţeles, selectiv. o carte. Pentru aceasta de­ •Ştiri; 9,03 Au
realiza artă plastică la ni­ satului. Slănic Prahova, Topliţa paşii este librarul, prin mun­ Din consideraţie pentru cel punem „semnătură" prin (llo; 10,00 B
vel înalt" — aşa cum măr­ Părtaşi la efortul crea­ (Harghita), Cinciş. Urmea­ ca sa aparte ce izvorăşte care trece pragul librăriei comportamentul nostru, prin ştiri; I0. n “ 1)
folclor»’
nc
turiseşte iniţiatorul său. tor al hunedorenilor, mem­ ză ca împreună cu Pitiu din dragoste şi pasiune fa­ şi faţă de scriitor. Mă gin- Întreaga grijă laţă de cum­ Din
Constantin Zgîmbău. brii cercului transpun în Dan Vifor să fim prezenţi ţă de cuvintul tipărit şi, fă: desc in acest sens la „cu­ părător. 11,35 Muzicii ii
Buletin de ştii
Dominaţi de aceeaşi do­ peisaje şi portrete deveni­ la tabăra republicană de ră îndoială, din profundul vintele către cititor" adre­ — In această perioadă, blicitate; 12,20
rinţă de a reda prin mij­ rea oraşului, bogăţia de la Medgidia". Dată fiind respect faţă de creator. A- sate de Radu Tudoran in oamenii muncii hunedoreni rea scena a 1
De la I la 3;
loacele artei realitatea, cu trăiri şi preocupări ale utilitatea taberelor, mem­ cest respect caracterizează ultimul său roman „O sută acţionează pentru a intim- premieră radi
credinţa că oricărei teme făurarilor săi. Trăind în brii grupului triihtează şi activitatea librarului Ma­ una lovituri de tun" : „...une­ pina cu rezultate deosebite Muzică uşoară
'cultur
logur?
ori este greu să citeşti car­
importantele evenimente po­
i se poate găsi un cores­ mijlocul oamenilor, mem­ pentru reeditarea celei de ria Besoiu, responsabil al tea gata tipărită, dar ce litice ale anului. Ce Între­ Radlojuitial; i<
librăriei Casa cărţii din mu­
pondent plastic, membrii brii cercului simt pulsul ia Cinciş. Şi, desigur, pen­ nicipiul Deva. De curind, muncă i s-a cerut celui ca­ prinde Casa cărţii pentru a ale Epocii dc i
ca
Nicolae
cercului, sub îndrumarea muncii, tensiunea interi­ tru realizarea unor lucrări Maria Besoiu a cucerit lo­ re a scris-o, pornind din menţine trează în conştiinţa 16,33 Opereta
spune
graficianului Tiberiu Fa- oară, năzuinţele ce-i ani­ care să-i reprezinte în cul I - de cel mal bun li­ neant ca să construiască o acestora asemenea mo­ mioară, (fragm
Roman
zakas, se străduiesc să-şi mă. Şi astfel, creaţiile lor confruntările cu publicul, brar din ţară - in cadrul lume necunoscută nici de mente ? Buletin dc ştir
adres
găsească modalităţi perso­ redau veridic realităţile prin expoziţiile de grup concursului profesional or­ el însuşi". Nu mi-a fost „tea­ — In cinstea celor două zică pe 18,00
voastră;
evenimente de seamă din
nale de exprimare. Oa­ contemporane. sau personale-, să contri­ ganizat de Comitetul Uniu­ mă" să recomand niciodată viaţa partidului şi poporu­ rii; >0,00 R
o carte. Indiferent de do­
nii Sindicatelor din Învăţă-
buie la ridicarea continuă mint, Ştiinţă, Cultură, Poli­ meniul pe care-l abordează, lui nostru - aniversarea a 21.00 La sui
22.00
Radiojur
CRONICA FILMULUI a cetăţii metalului şi în grafie, Presă şi Edituri . - şi de titlu, fiecare are ceva 45 de ani de la iniâptuirca Sport; 22,20 P
nlcc; 23,00 Mc
planul artei, la educarea Centrala editorială Bucu­ valoros in ea, poate li ci­ revoluţiei de eliberare so­ tic. Fmincsci.
tită cu interes.
Muzică de da
0 vară cu Mara patriotică, estetică a oa­ reşti. Un frumos succes care - Pretindeţi acest lucru şi, cială şi naţională, antifas­ şi 24.00 Buletin i
şi
cistă
nu înseamnă nicidecum o
antiimperialistă
menilor ce se regăsesc cu
realizările şi aspiraţiile lor surpriză, avind In vedere că, colectivului pe care-l condu­ Congresul al XlV-lea al
Cînd aproape, cînd de­ puritate şi limpezime su­ anul trecut, apreciatul librar ceţi ? partidului — organizăm in
parte de intenţiile decla­ fletească. Flăcăul, munci­ în lucrările acestor crea­ - Vă mărturisesc cu toa­ perioada 7-13 august „Zile­ ClNEM
rate ale autorilor (Radu A- tor şi cuget cinstit, inven­ tori. devean a obţinut un meri­ tă sinceritatea că şi colege­ le cărţii social-politice"; am
neste Petrescu — scenariu, tiv şi impetuos, este înse­ tuos loc patru în cadrul o- le mele - Antoaneta Cim- amenajat o vitrină cu lu­
George Cornea — regie) tat de puritate şi frumos. VIORICA ROMAN celeiaşi intreceri. crări social-politice de mare o
D 1-: v
de a pătrunde „într-o cli­ Povestea lor de dragoste valoare apărute in editurile Mara .â.
pă de viaţă românească este născută şi trăită mai Politică, Ştiinţifică şi Enci­ NEDOA
venită din veşnicia vie a 'imult din tăceri şi priviri. clopedică şi Academiei. In (ia‘ (Modern -
neamului", ..O vară cu Ea spune, totuşi, prea pu­ interior, am amenajat o ex­ ria şi Mirabel
zistoria (Mode
Mara" este schiţa unei po­ ţin despre ceea ce „pune­ poziţie de carte „Din gindi- Sprijinlţi-1 pe
veşti de dragoste încheia­ rea în pagină" anunţa rea social-politicâ a tovară­ căra); PETRO,
tă fericit, de fapt abia în­ drept un posibil miracol şului Nicolae Ceauşescu". ce are vulpi
(Parîng); Se
cepută, sub lumina gene­ cinematografic. In cadrul unei expoziţii per­ Bnchus (7 IN
roasă a soarelui Bărăga­ Sinceritatea expresiei, manente vor li Înfăţişate la Winnetou II]
nului şi a zilelor fierbinţi surprinderea exactă a at­ loc central proiectul Progra- LUPENI: Şa
ale vieţii rurale contem­ mosferei de muncă febri­ mului-Directivă şi Tezele (Cultural); VI
porane. lă din satul de pe Bără­ pentru Congresul al XlV-lea se tntîmplâ
(Luceafărul);
Secerişul este ales ca gan, imaginea, construită al partidului, alte documen­ Martori dlspâi
moment simbolic al întîl- din lumini şi poezie vi­ te de partid şi de stat. rul); PETRIL,
la Ilong ICong
nirii dintre două lumi, cu zuală (Alexandru întorsu- — Ne exprimăm convinge­ rcsc); ANINO
mentalităţi şi obiceiuri d’- reanu), muzica plăcută rea că actuala Casă a căr­ mărire Ia
(Muncitoresc);
ferite. între două spiritua­ (Dan Ardelean), distribu­ ţii va fi gazda şi a altor Expediţia (R
lităţi distincte, şi exploa­ ţia (Ilarion Ciobanu — un manifestări de ţinută, care BRAD : Munţi
tat, atît cît le permite au­ ţăran „din neam de voie­ vor polariza in mod deose­ (Steaua roşie);
vozi", Teodora Mareş, Mir-
torilor fantezia (acţiunea cea Diaconu, Lucian Nuţă. bit interesul publicului. Şeriful din Te
Insp
(Patria);
este complicată cu intrigi Sebastian Papaiani, Rodi- — Ne străduim să organi­ poliţie (Flăcăi
secundare şi pseudo-con- ca Horobeţ), bine aleasă şi zăm in cele mai bune con­ MISARA-BAl:
flicte), psihologic şi este­ condusă de un ochi atent diţii acţiunile iniţiate de zi mi-e de dor
(Centrul
tic. la nuanţe, natura gene­ Centrul de librării, intre care creaţie „Cînta
Simbolice sînt şi perso­ roasă şi bunele sentimen­ „Salonul hunedorean al căr­ nici"); HATEC
najele pe care cele două te vehiculate de poveste, ţii" — manifestare tradiţio­ tlemen în Ve
tic (Dacia); B
lumi le-au trimis la întâl­ nu izbutesc să compenseze nală de amploare -, pre­ bunarea Pani
nire, simbolic este şi cu­ dccît parţial lipsa unui zentări de carte, intilniri cu CALAN: Sfîrţ
(Centrul
plul îndrăgostiţilor. Fata, conflict dramaturgie au­ scriitori, şezători literare, dei creaţie „Ci
şl
cu nume de îău, mîndră, tentic. Ansamblul folcloric „Silva na“ al Centrului de cultură şi creaţie „Cîntarca României" precum şi propriile acţiuni, mâniei"); S1M
suavă şi răcoroasă, are GHEORGHE POGAN Deva — prestigios mesager al cântecului şi jocului populur tiunedorean. şitul legendei
MINEL BODEA ILIA: Ce s
doctore ? (t.m
„Zilele cărţii social-politice“ Cîntecele vechi, comori de cîntec local. Şi au scos
de suflet şi simţire româ­ Scena şi oamenii ei la iveală, redîndu-le stră­
Manifestarea „Zilele la Muzeul mineritului Pe­ nească, ne dau ori de cîte lucirea printr-o interpre­ |Vreme
cărţii social-politice" înre­ troşani, pe tema „Ope­ ori le auzim o stare de tare de suflet, cîntecele „A
gistrează, la ediţia din ra tovarăşului Nicolae spirit aparte, o bucurie interpretează cu sensibili­ a fost o răsplată pentru plecat moţul prin ţară",
Pentru uzi :
acest an, valenţe educa­ Ceauşescu — contribuţie trainică şi nostalgică, ne tate. Cu o evoluţie foarte eforturile interpreţilor Mar­ „Frunzuliţă de trifoi" ş.a. fl caldă, cu c
tive deosebite în contex­ inestimabilă la teoria şi umezesc privirile şi ne bună, grupul vocal s-a im­ cel Petrica, Valentin Mi- Aprecierile de care se bil. Pe alocuri
tul unor puternice trăiri practica construcţiei so­ îndeamnă să fim mai buni pus atenţiei publicului şi huţ, Ioan Mihuţ, Dorin bucură formaţia din Oci­ ploi, mai ales
ter de aversă,
patriotice datorate apro­ cialiste, la cauza progre­ şi mai demni. A le scoate specialiştilor în actuala e- Horga, Mircea Băd, Fili- şor trebuie să fie un sti­ descărcări clei
mon Rus, Marcel Mihuţ,
piatei sărbătoriri a 45 de sului şi păcii". La bi­ la lumină cu grijă pentru diţie a Festivalului naţio­ Marcel Herbei, Marin Bu- mulent pentru evoluţiile tul va sufla n
nal „Cîntarea României",
vestic
ani de la măreţul act is­ bliotecile din Brad şi Si- păstrarea autenticităţii lor. cînd formaţia a cunoscut duhală, ale celorlalţi mem­ sale ulterioare. Să consti­ sectorul minime
turile
toric din August 1944. In meria, expoziţiile poartă este un gest de respect un adevărat reviriment. bri ai grupului. In primul tuie un îndemn pentru prinse între 10
cadrul acesteia au fost genericul „Epoca Nicolae pentru valorile perene ale Iar satisfacţia membrilor rind este meritul instruc­ continuarea nobilei preo­ de, Iar cele r
cupări de a culege şi a
iniţiate e x p o z i ţ i i te­ Ceauşescu — ani de pa­ folclorului nostru muzical. săi, cînd, după evoluţia în torului şi solistului Ioan prezenta publicului fru­ tre 25 şi 30
Izolat
rl
mal
Grupul vocal bărbătesc
matice de carte din serii ce şi împliniri", iar la din Ocişor (comuna Vaţa) faza republicană de la Alba Crişan şi al Măriei Crişan, moasele cîntece din zona la 32 de grac
şi colecţii ale Editurii cea din Haţeg — „23 Au­ Iulia, preşedintele juriului, învăţătoare în satul Oci­ moţilor. dimineaţa se ’
ceaţă.
(Metei
Politice, deschise Ia Bi­ gust — act crucial al is­ şi-a inclus în repertoriu prof. univ. Gheorghe O- şor, care s-au aplecat cu serviciu L. P
cîntece vechi, culese din
blioteca judeţeană Deva, toriei naţionale". VIOLETA PADUREANU
vatra satului, pe care le prea, a ţinut să-i felicite, dragoste asupra comorilor