Page 50 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR-9 8
Consiliul popular — direct răspunzător de bunul germisara -, bai Preocupări pentru
mers al activităţii în economia locală
o susţinută activitate educativă
Rezultate bune se obţin prin Staţiunea Germisara-Băi, şefului complexului, Virgil organizat cu sprijinul facto
pentru
de
„45
punct număr atracţie oameni un Zachiu, şi socialiste de a trepte ale rilor de specialitate, în pri • 19,00 Tele
mul
al
medicului
rînd
Dan
patriei",
ai
devenirii
de
mare
contactul permanent cu cetăţenii muncii, mal ales în sezonul U.N.C.A.P. Cu loc sprijinul Mu Galu. staţiunii au posibi 19,20 'v frăini
avut
a
ce
complexul
la
Oaspeţii
estival, sosiţi din judeţ şi în
treaga ţară, apreciată pentru zeului judeţean, au fost orga litatea să mai urmărească ex muncin, în spir
ospitalitatea ei, rămîne deo nizate două manifestări cu poziţia de caricaturi „Umor melor eticii şi
ur
educative
Economia locală a comu venind din mica indus stant bună a economiei potrivă gazda unei Un susţinute bogate valenţe buna cunoaştere ’89“, organizată de Filiala De- socialiste • V.
U.A.P.
va-Fetroşani
In
a
—
mai
mărind
argu
educative.
activităţi
nei Şoimu.ş nu este prea trie. locale a comunei. „Contri ment in favoarea acestei a- a trecutului istoric al jude care expun apreciaţii grafi dustria - progro
diversificată, ea situîndu- Cea de a doua compo buţia gospodăriilor popu precieri venite din partea ce ţului, avînd ca temă „Lupta cieni Ion şi Mihai Barbu, ritare • 20,01
se în sfera producţiei agr*- nentă de bază a econo laţiei la lapte de vacă, lor care o vizitează îl con muncitorimii hunedorene îm în Horia Crişan, Mircea de Bătcă, Tv. „Passacagl
spectacole
prezentate
for
fascist",
pericolului
potriva
şl
cole, a industriei mioi şi miei locale — cooperativa pentru fondul de stat se stituie educaţiei săptămîna culturii cadrul căreia au vorbit mu maţii venite mai ales dinafa Titus Popovici.
şi
socialiste
„Ger
prestărilor de servicii, a de producţie, achiziţii şi ridica pînă nu demult la misara", organizată de cen zeografii Maria Basarab şl ră judeţului (Buziaş, Mara parte • 21,15
pentru
expunerea
unei însemnate contribuţii desfacerea mărfurilor a în abia 100 litri/zi — ne re trul local de cultură şi edu Adela Herban şi arheologice mureş, în Reşiţa, Zalău), ansamblul de a fi cetă)
„Noi
de
afară
descoperiri
că,
la fondul de stat şi de au- registrat şi ea pe 7 luni latează tovarăşul Dan Ilie, caţie socialistă „Cîntarea Ro In perimetrul vechil aşezări folcloric din Orăştle, forma României socic
toaprovizionare. de activitate unele rezul primarul comunei. Pentru mâniei", manifestare devenită Germisara", prezentată de dr. ţiile artistice spectacol interpreţii lo 21,30 Din mart
şi
tradiţională.
un
cali,
oferit
de
Principala ramură eco tate bune, depăşind cu 8,1 a stimula predarea unei Ediţia din acest an, aşa loan Andriţoiu, care a con cei mai buni solişti de mu a patriei • 21,
dus săpaturile pe şantierul ar
nomică — agriculturi coo la sută indicatorul pro cantităţi sporite de lapte cum ne-a relatat Viorel Jude, heologic de aici. zică uşoara hunedoreni, res jurnal.
ac
s-au
bucurat
De
instituţiei,
peratistă — a încheiat ducţiei de industrie mică am deschis încă cinci punc directorul omagierii celor purtat ţiunile interes filmul „Pe drumu tul colectivelor planificate â la
a
pentru
nivelul
cu
judeţului
a-
două
amprenta
foarte bine prima parte a şi prestări servicii, cu 5 te de colectare în satele mari evenimente din viaţa rile patriei în căutarea fru vea evoluţii în cadrul stagiu
Boholt, Bejan, Căinel, Pău-
anului: depăşirea cu 32 la la sută beneficiile pe 6 liş şi Crînguri şi cantita partidului şi poporului nos museţilor naturii", însoţită de nii estivale au rămas datoare IC ADIO:
staţiunii.
sută a producţiei marfă, luni şi cu 10 la sută ren tea de lapte predat s-a ri tru — aniversarea a 45 de proiecţia filmului documentar Duminică, cu prilejul înche
realizat în judeţ — „Intre doi
valorificarea, fără plan, a tabilitatea planificată. dicat la 550—600 litri pe ani de Ia înfăptuirea revolu goruni" şl „Filmul în slujba ierii săptâmînii cultural-edu-
ţiei de eliberare socială şi na
unei producţii vegetale în Sînt rezultate care reflec zi. O experienţă interesan ţională, antifascista şi anti- aspiraţiilor de pace ale ome cative Germisara, în parcul
staţiunii a avut loc un aplau
ju
sumă de 959 mii lei, reali tă în general o preocupa tă am făcut în satul Crîn- imperialistă şi Congresul al nirii". Centrul de librării rîndul dat spectacol folcloric oferit SELECŢIUNI I)
re susţinută a organului
a
programat,
la
deţean
XlV-lea
al
partidului.
zarea producţiilor planifi local al puterii şi adminis guri. Ne-am deplasat a- vente s-au dovedit in Eloc său, prezentarea cărţii de re de ansamblul de cîntece şi GRAMUL I: 6,0
dimii:
acest
programul
cate în zootehnie, depăşi traţiei de stat pentru ac colo cu tot aparatul con sens simpozioanele organizate portaj „Lumini hunedorene" dansuri al comunei Germisara Radiojurnal: 8,0t
de
semnată
formaţia
hunedo-
scriitorul
şi
de
dansuri
popu
rea cu 100 la sută a nive tivitatea în economia lo siliului popular, gata să pe tema „Perioada de la Con rean Miroc Ţie, iar Bibliote lare din Ruda-Gbelari, laurea presei ; 8,10 Curl
lodlilor ;
lului planificat al produc cală. La acestea se adaugă venim în întîmpinarea ce gresul al IX-lea la Congresul ca judeţeană — seara lite te ale Festivalului naţional de ştiri : 9,05 Ră 9,00
„Cîntarea
ţiei de industrie mică şi şi o contribuţie corespun lor mai variate cerinţe ale al XlV-lea ale partidului — rară „Hunedoara în poezie şi bucurat de României", care s-a ascultătorilor ; J
caldă
apreciere
o
reportaj".
împliniri
prestări servicii, economii zătoare a gospodăriilor cetăţenilor. Am stat de ani de glorioase avut loc so Ia O atenţie aparte cunosc ac din partea unui public nu lctln de ştiri :
cialiste",
ce
a
crofonul pionieri
Apreciere
cuveni
de
de 10 la sută la cheltuie populaţiei la fondul de vorbă cu fiecare, le-am re complexul „Germisara", un ţiunile local iniţiate cultură aşezămîn- meros. deopotrivă organizatori Interpreţi de
tul
de
purtînd
tă
lile planificate, nivel care stat. zolvat pe loc unele pro sprijin aparte primindu-se în genericul „Judeţul Hunedoara lor locali care, astfel, fac mai populară: 10,15
tate :
mai
putea fi îmbunătăţit dacă Sigur, mai sînt lucruri bleme şi astfel încrederea organizarea sa din partea — pe coordonatele turistice plăcută în şi staţiune Instructivă şe radio ; 11,05 Uni
11,25 D
oamenilor
derea
a
acestea nu erau grevate de de pus la punct. Dar, im oamenilor în noi a cres ale României socialiste" staţiu şi muncii, a oaspeţilor întregu cele şl dansurile
„Potenţialul
al
turistic
12,00 Bu
stocurile de produse pro portantă este evoluţia con- cut. De unde, pînă atunci nii Germisara-Băi şi factorii lui judeţ. relor : 12,05 Rev
ştiri ;
din satul respectiv se pre I.P.S.R.U.M. Deva. La naturali de cură balneară". MINEL BODEA dicaiă radio ; Ii
dau la fondul de stat în gura cuptorului 2, oţe- comoara folclorr
De Ia 1 Ia 3: 15
Angajare unanimă pentru jurul a 15 litri de lapte inrii George Ilnngan şl premieră radlo-t
pe zi, acum sc predau 140—
ex
nu
opereti
150 litri". Nicolae o Mureşnn din şarja Arii din Cîntnrc
Ateneu.
tras
probă
realizau superioare ION CIOCLEI pregătită pentru turnare. niei : 16,00 Rad
16,30
"-'zică
17,00 ‘tin
17,05 C\ .onatr
(Urmare din pag. 1) oamenilor muncii de la mice ; 17,25 Iute
Secţia de utilaje şi trans Vacanţa de vară işi eta gului. Clipe de neuitat s-au muzică popular:
parte, majoritatea dintre port Deva de a recupera lează momentele ei educa petrecut lingă focurile de Orele se"U ; 20,<
jurnal ; ti,00 I,
ei s-au mobilizat exemplar restanţele acumulate şi a tive, de bucurie şi destin tabără organizate pe maiul tia dv. ; 22,00 o
în muncă, au obţinut rea încheia anal cu planul în-- dere şi în tabăra de pio Riului Mare, unde s-au pre oră; 23,00 Morr
lizări frumoase. Unii s-au deplinii la toţi indicatorii, nieri şi şcolari de la Sintă- zentat scurte programe ar tic : 23,10 Nortu
străduit mult, însă au rea iar loan Grama se angaja, măria Orlea. „Cele 48 de tistice, cîştigătorii fiind răs zicală.
lizat puţin. „Aceasta şi în numele colectivului bri căsuţe tip camping şi o ca plătiţi cu diplome şi aplau
datorită faptului că, fie găzii nr. 20 Pctrila, să rea bană — ne spunea Învăţă ze călduroase.
care lucrare fiind impor lizeze în acest an, în torul Petru iurconi, adminis — Un număr important de
tantă, am fost mutaţi prea cinstea Congresului al tratorul taberei - pot găz acţiuni — remarca prof. Ma- II IN EMU
des de la una la alta, XlV-lea al partidului, un dui 200 de elevi. Primele rius Constantinescu, direc
ceea ce ne-a întrerupt con număr de 22 de aparta trei serii venite de la Ca torul taberei - vizează edu
tinuitatea şi elanul în mente peste pian. ransebeş, Satu Mare şi Bra caţia patriotică, revoluţio DEVA : Agent
muncă", arăta, pe bună — Activitatea noastră, şov ne-au adus aproape 500 nară a tinerilor. Sînt evo gătură nr. 8
dreptate, zidarul şef de a tuturor, este pasibilă de de copii, care au păşit pe cate cu acest prilej reali HUNEDOARA:
echipă Martin Soporan îmbunătăţire, considera di meleagurile dăruite generos zările obţinute de judeţul dispăruţi (Modei
„Dar şi ca urmare a apro rectorul adjunct comer de natură ale Ţării Haţegu Mihail, cline
vizionării neritmice şi în cial ai trustului, Teodor lui. Adăugind şi următoarele nostru in anii socialismului, (Modern — B);
cantităţi insuficiente cu Negruţiu. Putem şi tre două serii ce urmează să cu precădere in epoca de (Flacăra): PE1
agregate, prefabricate, alte buie să ne organizăm mai vină, înseamnă că un număr după Congresul aJ IX-lea al Un bărbat şl
materiale — de la I.M.C. bine munca, să întărim mare de copii, din mai mul partidului. Sint prezentate (Pnrîng); Cei
Deva şi de la Secţia de ordinea şi disciplina pe te colţuri ale ţării, vor pe faptele de muncă ale haţe- Barletta (7 No
utilaj şi transport a trus- • toate şantierele, la toate trece o parte din vacanţa ganiior, angajaţi in întrece Urmărire la A
tului —, a calităţii nu obiectivele şi punctele de mare in decorul medieval rea socialistă, pe amenajă (Unirea): LUPE
întotdeauna corespunzătoa lucru. Este adevărat, du al castelului de la Sîntămă- rile hidroenergetice ale Riu tori dir ti (i
re a acestora şi a lipsei cem uneori lipsă de anu ria Orlea". lui Mare sau platforma in VULC/ •?np
forţei de muncă la nivelul mite materiale şi piese de Spicuim din activităţile şi dustrială a oraşului, dedi (Luceafărul):
planului, în structură şi schimb, aprovizionarea se acţiunile organizate. Fieca cate măreţei sărbători a po Obişnuitele mln’
bine pregătită profesional" mai face defectuos, mica re serie a beneficiat de ac porului român de la 23 Au norul); PETRIL
— subliniau Mihail Radu, mecanizare încă suferă pe Pentru ridicarea fertilităţii pămîntului ţiuni politico-educative cu gust şi Congresului al pediţia (Mum
Iosif Horvath, Gheorghe şantierele noastre, însă profund caracter patriotic, XlV-lea al Partidului Comu ANINOASA: R<
Buşagă, Dumitru Matei, dacă ne organizăm mai Pentru înfăptuirea o- rii potenţialului productiv excursii şi drumeţii in judeţ nist Român. rea (Muncitore
Aurel Mardan, Floricel temeinic munca, dacă in biectivelor subliniate în al pământului. Este vor (Hunedoara, Simeria, Ger RICANI: Drumv
Doda. sistăm să fim asiguraţi cu cuvîntarea secretarului ge ba despre transportul a misara) şi turul Ţării Haţe TRAIAN OPRONI blate (Retezat);
Conştienţi de sarcinile cele necesare, dacă gos neral al partidului, tova 150 tone îngrăşăminte or Misiune special:
mari, importante, ce le podărim mai judicios va roşie): ORAŞ3
revin în semestrul al 11-lea lorile materiale .şi finan răşul Nicolae Ceauşescu, ganice de la A.E.I. Bacea, tună în Pacific
al anului, hotărîţi să se ciare, activitatea ne va fi la recenta plenară lărgită pe terenurile C.A.P. Sîrbi. Activitate comercială bună Bisturiul, vă ro
mobilizeze exemplar pen mai spornică. Să strîngem a Consiliului Naţional al La această lucrare s-au cu, responsabila unităţii, Căra): GERMIS,
tru îndeplinirea lor, parti mai mult rânduirile, să Agriculturii, Industriei A- evidenţiat Aron Gros — După două luni şi jumă Tentaţia (Centri
cipanţii la dezbateri au fim mai exigenţi cu noi tate de la deschidere, lu încă de la înfiinţare a e- tură şl creaţie
cerut consiliului oamenilor înşine şi cu cei din jur limentare, Silviculturii şi la încărcatul îngrăşămin crătoarele comerciale de xistat preocupare pentru o României"): HA
muncii să-.şi îmbunătăţeas şi putem raporta, în con Gospodăririi Apelor, dumi telor, Ştefan Blaga, loan la magazinul de papetărie bogată aprovizionare a ce ţiunea Edelsteir
că stilul şi metodele de tinuare, rezultate mai nică lucrători de la Moscan, Vasile Cucu, Ga- situat la parterul noului lor trei raioane, cît şi pen BRAZI: Cantoni
acţiune, să insiste în mai bune. Pentru că oamenii I.E.E.L.I.F. Deva au parti vrilă Csep, Lucian Dănăilă, bloc I Bucura din oraşul tru o servire operativă, CALAN : Orica
mare măsură pe lingă trustului nostru au dove Dumitru Pop şi Ion Bu Haţeg se prezintă cu rea fapt ce stă la baza depă iubeşte un băl;
beneficiari, proiectant şi dit că se poate. cipat ia o acţiune orga lizări notabile. După cum trul de cultură
furnizorii de materiale, in Adunarea generală a oa nizată în vederea ridică- ruiană — la transport. ne spune Tenzuca Olăres- şirilor de plan înregistrate. „Cîntarea Ro
vederea creării din timp menilor muncii de la SIMERIA : Cap
a tuturor condiţiilor de T.A.G.C.M. Hunedoara — r secretarului \ (Mureşul); ILI
începere a lucrărilor la Deva a concluzionat că, ţ (Urmare din pag. 1) partidului, a aur, nagan (Li
noile obiective, aprovizio prin eforturi conjugate ale liua presei său general, tovarăşul
nării ritmice cu materia constructorului şi benefi ^ constituie, în acelaşi timp, Nicolae Ceauşescu, de o
lele necesare .şi îmbunătă ciarului, ale proiectantului ţ un prilej de analiză exi- mele generale ale dezvol realizarea importantelor acţiona neabătut in lumi
ţirea calităţii acestora, asi şi furnizorilor de materiale, l gentă a neajunsurilor, de tării patriei, ale activităţii sarcini economice ce le re na Tezelor pentru cel de-al
gurării mijloacelor de şi cu sprijinul mai consis ' conturare a unor căi de politico-educative de ridi vin in creşterea producţiei XlV-lea Congres al parti Vrem Ei
transport auto şi pe calea tent aii Băncii de investi 1 acţiune pentru a-şi înde de cărbune şi minereuri, dului, pentru Înfăptuirea
ferată, astfel îneît activi ţii, printr-o mai bună or plini exemplar răspunderea care a nivelului general fontă, oţel şi laminate, exemplară, in judeţul nos
tatea la fiecare punct de ganizare şi conducere a i ce i-a fost încredinţată, de cultură al întregului energie electrică, produse tru, a obiectivelor stabilite Pentru azi: 1
lucru să sc deruleze flu întregii activităţi, rezul I de a se situa permanent popor" — sublinia tovară agricole ş.a. Alături de de Congresul ai XlJI-Iea şl fi călduroasă,
ent, să poată fi respec tatele pot fi superioare. ţ la înălţimea mutaţiilor eco- şul Nicolae Ceauşescu. ceilalţi factori educaţio Conferinţa Naţională ale degajat. Vintul
tate graficele şi termenele Ei au adoptat un cuprinză i nomico-sociale, a inflăcă- Situată in avanpostul nali, presa contribuie ho- partidului, a sarcinilor în slab la modera
de execuţie la toate obiec tor plan de măsuri, în 1 ratelor chemări ale secte- muncii politico-ideologice, tăritor la formarea Omului credinţate de Comitetul ju râturile mini]
tivele. „în general, noi spiritul orientărilor şi in ) tarului general al parti- presa hunedoreană, sub nou. deţean de partid. Mil't- cuprinse între
avem rezultate bune, de dicaţiilor date de secreta 1 dului, tovarăşul Nicolae permanenta îndrumare o Sărbătoarea Zilei presei tînd neobosit pentru izbin- grade, mai rit
păşiri !a producţia indus rul general al partidului, i Ceauşescu. Comitetului judeţean de din Republica Socialistă da noului, pentru împlini lat, pînă la 23
trială, beneficii la total t o v a r ă ş u l Nicolae ! „Presa, radioul, televi- partid, acţionează pentru România oleră ziariştilor rea idealurilor socialiste, cele maxime î
activitate .şi sîntem holă- Ccau.şcseu, angajîndu-se ca, \ ziunea, cinematografia, mobilizarea colectivelor de comunişti, colaboratorilor cronicari pasionaţi şi res 33 grade, mal
rîli să menţinem ritmurile în cinstea apropiatei zile ţ teatrul, in general toate mineri, siderurgişti, ener- ponsabili ai unui timp e- izolat, pînă la
roic, lucrătorii din presă
accelerate de lucru, să de 23 August şi a Con ) mijloacele noastre de in- geticieni, constructori, chi- şi corespondenţilor, munci La munte, t
amplificăm rezultatele po gresului al XlV-lea al \ formare şi educaţie trebuie torilor tipografi, lucrăto vor acţiona permanent Ii frumoasă, ev
zitive obţinute pînă acum", partidului, să-şi îmbună { să-şi perfecţioneze activi- mişti, lucrători din indus rilor din domeniul difuză pentru a-şi Îndeplini cu gajat. Vintul
menţiona Zarheu Josan. tăţească activitatea, să I tatea, să o axeze în mai tria uşoară, economia lo rii presei, prilejul anga cinste misiunea Încredin moderat.
ţată de partid.
La rîndul lor, Mircea obţină rezultate pozitive ) mare măsură pe proble- cală sau in agricultură, la jării plenare in faţa
Pascu exprima hotărîrea in muncă.