Page 53 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 53
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI N1COLAE CEAUŞESCU
LA PLENARA LĂRGITĂ A CONSILIULUI NAŢIONAL
AL AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMENTARE,
SILVICULTURII Şl GOSPODĂRIRII APELOR
Concret şi mobilizator program de muncă
pentru realizarea obiectivelor
noii revoluţii agrare
Desfăşurîndu-şi lucrări ţiului, tovarăşul Nicolae avuţia cea mai de preţ a
le în climatul de puter Ceauşcscu, privind spori întregii naţiuni, «le îmbu
nică angajare a întregu rea continuă a contribu nătăţire a formelor de or
lui nostru popor pentru ţiei agriculturii socialiste ganizare şi conducere, de
a întîmpina sărbătoarea zi la progresul general eco- generalizare largă în pro
lei de 23 August şi Con nomico-social al patriei, la ducţie a tehnologiilor îna
gresul al XlV-lea al parti ridicarea calităţii muncii intate recomandate de
dului cu realizări deose şi vieţii poporului. înfă- ştiinţa agricolă, intensa
ÎN ÎNTÎMPiNAREA MARII bite, recenta plenară lăr ţişînd marile realizări do- activitate politico-educali-
bîndite în cei 40 de ani
vă desfăşurată în scopul
gită a Consiliului Naţio
nal al Agriculturii, Indus ce au trecut de la orga transformării însuşi a mo
SĂRBĂTORI NAŢIONALE triei Alimentare, Silvicul nizarea pe baze socialiste dului de gîndire şi acţiu
ne al ţărănimii. Toate a-
a agriculturii, îndeosebi
turii şi . Gospodăririi Ape
lor a constituit un prilej după Congresul al IX-lea cestea au făcut posibil
al partidului, în cuvin ta
A POPORULUI ROMÂN de reafirmare a hotărîrii rea rostită de secretarul ca, aşa cum se arată în
cuvîntare, „să avem tot
ţărănimii şi tuturor oa
menilor muncii de pe o- general al partidului la ceea ce trebuie ca, încă
democratic
în acest an, să obţinem
al
forumul
Şl A CONGRESULUI goare de a contribui cu agriculturii, sînt subliniate la cerealele de vară şi de
întreaga
răspundere
la
toamnă o producţie de
preocuparea statornică a
transpunerea în viaţă a
AL XIV-LEA AL PARTIDULUI obiectivelor noii revoluţii partidului şi statului pen peste 40 milioane tone,
tru dezvoltarea bazei teh-
să realizăm încă din 1089
agrare, a sarcinilor şi nico-materiale, grija faţă obiectivele prevăzute în
orientărilor subliniate de de folosirea raţională a
secretarul general al parti- pămînlului, care constituie (Continuare în pag a 3-a)
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ li
pînă fa Congresul ai XIV - lea pe Întregul
In toate fermele - preocupare susţinută
Fapte de muncă, de înalt patriotism
pentru creşterea producţiei de legume
în perioada actuală le Făcând un scurt bilanţ centrate zilnic — ne spu
PREVEDERILE LA PRODUCŢIA CU 16 ZILE MAI DEVREME gumicultorii din judeţul al realizărilor de pînă a- nea interlocutorul — la
MARFĂ ÎNDEPLINITE PE 8 LUNI Intr-o telegramă adresată Comite nostru desfăşoară o acti cum, directorul A.E.S.C II strîngerea recoltei, la
vitate intensă pentru a
Sîntandrei, ing. Ioan Că-
întreţinerea culturilor suc
tului Central al partidului, tovarăşu
C t i t o r i e a „Epocii Nicolae răspunde prin fapte ce cesive, irigarea legumelor,
Ceauşcscu" — întreprinderea de piese lui Nicolae Ceauşescu, organizaţia de rinţelor formulate de se cît şi la pregătirea pro
de sebimb, reparaţii utilaje şi echipa partid, consiliul oamenilor muncii dc cretarul general al parti A.E.S.C.H. ducţiei anului viitor. O
mente electrotehnice miniere Petro la întreprinderea de berc Haţeg ra dului, tovarăşul Nicolae SÎNTANDREI atenţie deosebită se acor
a l
şani se afirmă tot mai mult ca o uni portează: „în atmosfera de puternică Ceauşescu, în cuvîntarca dă încheierii grabnice a
tate industrială puternică a judeţului, însufleţire şi efervescenţă revoluţiona rostită la marele forum recoltării cepei, cultură Ia
cu realizări din an în an mai bune. ră, în care întregul nostru popor dez al agriculturii socialiste, care producţia este mai
în perioada care a trecut din 1980, bate proiectul Programului-Dircctivă precum şî Hotărîrii — Che liman, ne spunea că fer mare cu cîte 10 tone la
aici s-a desfăşurat o susţinută activi şi Tezele pentru Congresul al XlV-lea mare a Plenarei lărgite a mele acestei asociaţii au ha faţă de cea obţinută în
!
tate productivă, caracterizată de un al partidului şi se pregăteşte să cin Consiliului Naţional a! recoltat şi livrat benef - a n u l anterior. Concomitent
înalt spirit de angajare şi dăruire mun stească marea sărbătoare naţională dc Agriculturii, Industriei Ali ciarilor peste 6 000 tone N. TÎRCOB
citorească, de responsabilitate revolu la 23 August, oamenii muncii din în mentare, Silviculturii şi produse.
ţionară, încununată cu însemnate de Gospodăririi Apelor din 10 Importante f a ţ e şi mij
păşiri dc producţie. Plusurile acumu treprinderea noastră s-au mobilizat e- —-'li august a.c. loace mecanizate sînt con (Continuare în pag. a 3 a)
xemplar în activitatea productivă, reu
late lună de lună le-au permis oame
nilor muncii de la I.P.S.B.U.E.E.M. Pe şind să îndeplinească, cu IC zile mai î
troşani să raporteze, în ziua de 15 au devreme, sarcinile de plan pe 8 luni * Şcoala populară de artă — factor activ
gust a.c., îndeplinirea prevederilor de ale anului la producţia marfă indus
plan pe 8 luni din an la producţia trială, estimînd ca, pînă Ia 31 august, I *
marfă industrială, estimînd obţinerea, să obţină o depăşire la acest indicator în viata artistică a judeţului
pînă Ia finele lunii august, a unui dc aproape 12 milioane lei. \
Spor de 29 milioane lei la acest indi După ce se arată că, prin întreaga în realizarea- dezidera prin educaţia artistică a vilor. Procentul de pro- „
cator, concretizat în însemnate volume activitate şi Prin rezultatele pozitive I tului subliniat de tovară- oamenilor muncii hune- movabilitate la cele 12 |
J şui Nicolae Ceauşescu, doreni, îndeosebi a tine clase ale şcolii noastre '
(Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) I secretarul general al rilor. Despre realizările este aproape de sută la «
* partidului, în cuvîntarca instituţiei menţionate, de sută. Paralel cu activita- *
tea didactică, în tim- J
la Plenara C.C. al P.C.R.
Procesul dezvoltării şi modernizării producţiei * din 27—28 iunie, de a spre preocupările pentru pul anului de studiu am |
continua perfecţionare a
| asigura o mai largă par- activităţii desfăşurate, am desfăşurat o intensă ac- '
reflectai din piin in eficienţa economică * ticipare a maselor popu- solicitat amănunte prof. Tivi tatc cultural-artisticâ I
pc marile platforme in- î
Corneliu Bogariu, direc
| lare la dezvoltarea şi în-
în. aceste zile premer al producţiei. Sînt reali nuare să poposim chiar J florirea culturii noi, so- torul şcolii. Interviu consemnat de
— Am încheiat cursu
gătoare mai ii sărbători de zări cu care ne mîndrim, în locurile de unde „iz- cialiste, o contribuţie de rile anului şcolar cu re VIORICA ROMAN
la 23 Augi.r-1 şi Congresu în acest august sărbătoresc, MARIN NEGOIŢÂ J seamă, alături de alţi zultate care fac cinste
lui al XfV-.ea al partidu mobilizîridu-ne si mai mult * factori, o aduce Şcoala corpului didactic şi ele (Continuare în pag. a 3-a) J
lui, oameni: muncii de la pentru crearea încă de (Continuare în pag. a 4-a) I populară de artă Deva,
întreprinderea de lianţi pe acum a tuturor condi
Deva se Tiflă angajaţi eu ţiilor necesare îndeplinirii j
toate forţe.e pentru reali sarcinilor ce ne revin din
zarea exemplară a sarci proiectul Programului —
nilor de plan. * angaja Directivă al Congresului al
mentelor asumate in între XlV-lea ai Partidului Co- *
cerea socialistă. Tovarăşa munist Român, unde se
Viorica Dobocan, secretar prevede că : „In industria
adjunct cu probleme or cimentului va trebui 'să
ganizatorice- al comitetu sporească ponderea sorti
lui de partid, ne-a decla mentelor speciale, precum -
rat : „Se ştie că între şi a celor cu adaosuri de
prinderea de lianţi este o zgură si cenuşi".
ctitorie a ..Epocii Nicolae — Care sînt obiectivele
Ceauşescu". Ceea ce vreau concrete fixate de colecti
să subliniez în mod deo vul întreprinderii în a-
sebit este faptul că nu a ceastă direcţie ?
existat an sau etapă din — Dacă în 1985 ponde
viaţa unităţii • noastre în rea sortimentelor speciale
1
care ea să nu'urce noi trep- reprezenta 28 la sută din
1
1
: te spre, modernizare şi efi producţia totală'de ciment,
cienţă. De pildă, faţă de în prezent a ajuns la 46'
1985, producţia marfă a la sută, iar pînă la finele-
1
crescut cu 39,26 !a sută. actualului cincinal, cimcn-
De asemenea, începînd din tiştii noştri şi-au propus’
anul 1980,' livrăm ciment să o ridice' ia 52 la sută.
partenerilor externi. în Totodată, va creşte procen
1985 s-a exportat de 6 ori tul de zgura în sortimen
mai mult ciment decît în tele care folosesc acest
1980, iar în 1988 exportul adaos, cum sînt „P.a. 35", un centru de comună care a păşit definitiv pe drumul modernizării.
a atins o pondere de 36 „M 30" ş a. Foto NICOLAE GHEORGHIU
la sută din volumul total Ne-am propus în conti
